VIDEO/ „Băncile țărănești” care au lăsat oamenii fără banii de înmormântare

VIDEO/ „Băncile țărănești” care au lăsat oamenii fără banii de înmormântare
121 vizualizări
24 ianuarie 2020 | 08:08

De la apariția lor, asociațiile de economii și împrumut, înregistrate în multe sate din R. Moldova, au lăsat mai multă lume fără banii agonisiți timp de-o viață.

Inițial, pentru a stimula încrederea oamenilor în aceste asociații, statul nu a impus restricții, mizând, probabil, pe corectitudinea administratorilor. Aceștia însă și-au făcut, deseori, interesele, iar oamenii au rămas doar cu „lacrimi în ochi”.

Deși, în 2007, statul a reglementat fenomenul asociațiilor, fiindu-le impuse anumite restricții, astăzi, pe mesele judecătorilor se află zeci de dosare în care oamenii în disperare încearcă să-și întoarcă banii.

Procesele de judecată și ping pong-ul de asumare a răspunderii dintre administratori și datornici durează la infinit. Timpul oamenilor este însă limitat. Mulți dintre cei care și-au depus banii au decedat deja, fără a vedea vreun leu rambursat. Cei care mai sunt în viață imploră să fie auziți.

Eugenia are 71 de ani. Ea locuiește singură într-o casă bătrânească din Vîsoca, raionul Soroca. O găsim stând la podea în locuința sa, care este la fel de rece ca timpul de afară. Cere să „închidem repede ușa, că intră frigul”. Acum o lună, femeii i-a fost amputat piciorul stâng și cu greu s-a urcat pe pat. Spune că are nevoie de proteză și de medicamente, doar că din pensia de 800 de lei nu și le poate permite. Lângă pat are un cămin electric care nu generează mai deloc căldură, dar Eugenia îl tot trage lângă ea. Disperată, plânge și ne roagă să o ajutăm.

„Promitea 18—20%. Te lăcomeai și duceai toți banii din casă”

Până în 2010, Eugenia a depus la Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) „Visoca” 38 de mii de lei, adunați timp de-o viață din vânzarea miezului de nucă. „Banca țărănească”, așa cum i se mai spune în sat, s-a închis, iar femeia nu a mai văzut niciodată banii, dar nici procentele ce i se cuveneau.

Eugenia Ciuntu a decis să depună banii în AEÎ „Visoca” după ce și sora, și vecina, și mai mulți consăteni și-au încredințat economiile acestei „bănci țărănești”.

Eugenia Ciuntu, locuitoare a satului Vîsoca, a depus 38 de mii de lei în AEÎ „Visoca”, bani adunați de o viață din vânzarea miezului de nucă

„Promitea 18-20%. Te lăcomeai și duceai toți banii din casă. Înainte să moară, mama mi-a mai dat șase mii și eu tot la el i-am dus. În cele din urmă, nu mi-a dat nici banii, nici procentele, nimic”, spune, supărată, femeia.

Își amintește că muncea și noaptea pentru a face niște bani. Avea în grădină 15 nuci. Împreună cu mama sa, an de an, strângeau nucile și toată iarna adunau miez, apoi îl vindeau.

„Așa am muncit la nucile celea, că am chiorât. An de an, făceam 10-12 mii pe miez și îi duceam lui Codreanu. În fiecare iarnă, toată noaptea, cu mama, făceam miez. După ce a murit mama – munceam singură: hai, hai, miez și miez. Așa s-au adunat 38 de mii”, povestește, plângând, Eugenia.

Femeia s-a adresat în repetate rânduri lui Iurie Codreanu. „El nu are obraz deloc. Ne-a dus de nas ca pe niște proști. De atâția ani își bate joc de noi”, afirmă, cu disperare, Eugenia.

Cazul Eugeniei nu este singurul. Zeci de bătrâni din Vîsoca au ajuns la limita sărăciei, după ce și-au depus economiile în „banca” din sat, pentru a-și păstra banii într-un loc sigur, dar și pentru a câștiga din procentele oferite de asociație, pentru ca, într-un final, să rămână fără nimic. Deși banii erau pentru „zile negre” sau pentru o „înmormântare creștinească”, mulți dintre ei deja au decedat fără a mai primi vreun bănuț înapoi. Împreună cu ei a fost îngropată și speranța că își vor mai restitui cândva banii.

Cum a apărut „banca țărănească”

„Băncile țărănești” au apărut la sfârșitul anilor ‘90 în mai multe sate. Acestea își propuneau susținerea fermierilor cu credite mici din mijloace bănești luate cu dobândă în temeiul contractelor de depunere la termen, semnate cu membrii asociației (localnicii). Banii colectați se eliberau contra unei dobânzi „liderilor” sau persoanelor din localitate care aveau nevoie de resurse financiare pentru activități agricole.

AEÎ „Visoca” din raionul Soroca a fost înregistrată în 1999 la Camera Înregistrării de Stat. Directorul asociației, de la fondarea acesteia și până în prezent, este Iurie Codreanu, și el originar din satul Vîsoca. Asociația și-a sistat activitatea în 2011, din lipsa resurselor financiare, înregistrând datorii față de mai mulți deponenți din sat. În 2019, asociația era datoare față de 19 persoane. Șapte dintre ele au decedat deja.

„Poate nu mi-am luat o haină, dar am pus pentru zile negre”

În 2008, Evghenia Sumer a dus la asociație toți banii trimiși de soțul său, care muncea peste hotare, dar și economiile personale, sperând să obțină o dobândă lunară de 18%. Astăzi, asociația are o datorie de peste 15 mii de lei față de ea.

Evghenia Sumer, locuitoarea satului Vîsoca, față de care AEÎ „Visoca” are o datorie de peste 15 mii de lei

„Mă gândeam că bărbatul e bolnav și, dacă murea, să am cu ce-l îngropa. Nici băiatul încă nu-i însurat și m-am gândit să strâng de nuntă. Așa am adunat, câte oleacă. Adică nu că n-aș fi avut ce face cu banii, aș fi avut eu ce face cu ei. Poate nu mi-am luat o haină, dar am pus pentru zile negre, știți cum se pune”, povestește Evghenia.

„Măi, Iura, eu vreau să-mi fie pentru bătrânețe, să am cu ce să mă îngrop”

După mai multe încercări eșuate de a-și recupera banii, doi dintre creditori au înaintat în instanța de judecată acțiuni civile împotriva asociației pentru restituirea depunerilor bănești, dobânzilor și penalităților. În 2013-2014, acțiunile au fost admise de către Judecătoria Soroca, dar nu au fost executate nici până în prezent, „din lipsa bunurilor și a mijloacelor financiare pe contul asociației”. Acum, Victoria Pînzari, una din cele două persoane care s-au adresat în instanță, se roagă să i se dea măcar banii pe care i-a depus, fără procentele promise. Are mare nevoie de operație la ochi.

„Eu tot văd verde, sur. Nici măcar mâncare nu pot să-mi mai fac. Mi-au zis că trebuie să plătesc 15 mii pentru operație. Cu pensia mea trebuie să strâng un an de zile așa bani”, explică, disperată, bătrâna pe care o găsim singură, într-o cameră de vreo 12 m.p., cu un pat, câteva dulapuri, o sobă și cu pereții încărcați cu zeci de icoane.

Victoria Pînzari, locuitoare a satului Vîsoca, nu a reușit să-și returneze depunerile bănești de la AEÎ „Visoca” nici după ce instanța de judecată a admis acțiunea civilă înaintată de aceasta

„Nu aveam de lucru, am luat banii din casă și i-am dus lui. Șase mii. Peste un an, o dat Dumnezeu, ne-o jucat banii și s-au făcut șapte mii. El m-a întrebat dacă vreau să iau banii, la care i-am zis: „Măi, Iura, eu vreau să-mi fie pentru bătrânețe, să am cu ce să mă îngrop”, zice Victoria. Acum, asociația îi datorează 9,2 mii de lei.

„Dacă prin judecată nu se poate scoate – gata, se prăpădește”

Un alt caz, o istorie similară. „Chiar bancheru’ ista o venit la mine acasă și zice: „Ghea’ Gheorghe, dacă ai bani, pune la noi în bancă, tot mai bine, că ai lua și procente”. Pe loc mi-a făcut contract, pe loc a iscălit „frumușăl”… De șase ani de zile, nimeni nu mi-a dat nici o rublă”, spune Gheorghe Bîcu, care de curând a împlinit 88 de ani. Astăzi, AEÎ „Visoca” îi datorează 38 de mii de lei și, chiar dacă au trecut șase ani de la decizia instanței de judecată, aceasta nu a fost executată. „Dacă prin judecată nu se poate scoate și nici executorul judecătoresc nu poate – gata, se prăpădește. Nu pot scoate banii și asta-i tot. Codreanu zice că nu are bani, chiar dacă a avut, le-a dat liderilor de prin colhoz. Și așa până azi umblăm pe drumuri. Nimeni nu se uită și nu-i pasă de țăranul nostru”, spune, mâhnit, bărbatul.

Gheorghe Bîcu, 88 de ani, locuitor al satului Vîsoca

Anastasie Repeșcu, executorul care urma să execute hotărârea instanței de judecată, spune că a întreprins, în limitele legii, toate acțiunile posibile pentru a o executa. Însă, întrucât asociația nu are bunuri care ar putea fi sechestrate și nici bani pe cont, acesta i-a transmis actele înapoi lui Gheorghe Bîcu.

„Să fi fost niște bunuri, un cont bancar cu bani sau un automobil să fi avut debitorul, înscris pe codul său fiscal, nu după angajații care au lucrat în firmă, atunci am fi putut aplica sechestrul, se vindea la licitație și se întorceau banii. Dar așa s-a făcut tot ce s-a putut”, declară Repeșcu.

Asociația era obligată să se adreseze în judecată pentru rambursarea împrumuturilor

Iurie Codreanu, directorul AEÎ „Visoca”, admite că are datorii față de săteni, dar spune că se va putea răsplăti cu aceștia doar atunci când cei cărora le-a acordat bani cu împrumut îi vor restitui datoriile. „Oamenii au pus bani cu scopul de a avea dobândă. Banii i-am acordat ca împrumut altor membri ai asociației. Până la urmă, ei nu mai vor să-i întoarcă. Dar eu știu așa: dacă ai luat un împrumut, trebuie să-ți onorezi datoriile. Eu să fi luat banii și să-i fi folosit personal, da, eram dator să-i returnez, dar nu i-am luat personal și trebuie să-i scot de la cei cărora le-am dat”, se scuză directorul asociației.

Potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), asociația era obligată să se adreseze în judecată pentru rambursarea împrumuturilor și dobânzii aferente calculate, în termen de 30 de zile calendaristice din data la care împrumutul și/sau dobânda aferentă erau expirate timp de 180 de zile. În acest sens, Iurie Codreanu ne asigură că s-a adresat organelor de drept pentru ca asociația să-și restituie datoriile, evitând să ne prezinte probe.

„Acum patru ani, am depus, o cerere la procuratură, ca să cerceteze cazul. În acești patru ani, n-a ieșit nimic la iveală. Asta-i escrocherie din partea celor care au împrumutat bani. Odată și odată, ei trebuie să răspundă”, susține Iurie Codreanu.

Iurie Codreanu, directorul AEÎ „Visoca”

În 2014, CNPF a retras licența AEÎ „Visoca”, pe motiv că asociația a încasat depuneri de economii contrar restricțiilor legale, dar și pentru că aceasta nu și-a conformat statutul noilor prevederi în vigoare. În acest context, potrivit CNPF, asociația era obligată să lichideze activele sale și să-și onoreze obligațiile, „măsuri care nu au fost întreprinse nici până în prezent de către administratorii asociației”.

Clasarea cazului: „În acțiunile lui Iurie Codreanu nu a fost stabilit scopul de cupiditate”

Din 2016, oamenii din Vîsoca bat pe la ușile instituțiilor de drept. Deși au epuizat practic toate căile legale, tot nu li s-a făcut dreptate. „Fapta nu întrunește elemente constitutive ale infracțiunii”, iar „aceste relații constituie obiectul unui litigiu civil, soluționarea căruia ține de competența instanței de judecată”. Așa a argumentat ordonanțele de refuz în începerea urmăririi penale procurora Nadejda Drumea, pe masa căreia a ajuns cazul AEÎ „Visoca”, în urma unei plângeri depuse de Grigorie Sandu, fiul uneia dintre persoanele care și-au depus economiile în contul asociației. Procurora a mai menționat că „în acțiunile lui Iurie Codreanu nu a fost stabilit scopul de cupiditate, atât patrimoniul acestuia, cât și al asociației nefiind majorat, ci, dimpotrivă, suferind pierderi esențiale”.

În prima ordonanță, Nadejda Drumea a refuzat începerea urmăririi penale, invocând „decesul lui Iurie Codreanu”. Directorul asociației explică greșeala procurorei prin faptul că, în acea perioadă, îi decedase fratele și că acesta ar putea fi motivul din care procurora a greșit. Contactată de ZdG, Nadejda Drumea susține că a fost o greșeală mecanică.

Nadejda Drumea, procuroră în Procuratura raionului Soroca

„Motivarea ordonanței a fost corectă, trimiterile la articole au fost și ele corecte, pur și simplu, mecanic s-a omis fraza care trebuia să fie, dar s-a corectat în următoarea ordonanță. Nu are legătură cu niciun deces al făptuitorului, pur și simplu, din materialele pe care le avem, s-a omis de pe o ordonanță pe alta. Adică greșeală mecanică, nu s-a discutat despre deces”, a susținut procurora.

Din ultima ordonanța de refuz din 29 noiembrie 2019 reiese că „banca” a intrat în declin financiar, după ce Iurie Codreanu, încălcând statutul asociației, a concentrat sume de peste 150 de mii de lei în mâinile unor „lideri” din localitate, pe când avea dreptul de a acorda cu împrumut până la 20 de mii de lei unei singure persoane.

„Demult nu am nici o datorie”

Documentele consultate de ZdG, dar și declarațiile lui Iurie Codreanu, directorul Asociației „Visoca”, denotă că, în prezent, aceasta are trei debitori: Efim Bîcu, Anatolie Harabara și Vera Iachimova, care nu au rambursat împrumuturile totale de peste 320 de mii de lei.

În anii 2002-2003, Efim Bîcu a executat interimatul funcției de primar de Vîsoca, ulterior fiind ales consilier din partea Blocului Electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova”. În prezent, acesta gestionează peste 100 de hectare de pământ în localitate. Bîcu neagă faptul că ar avea o datorie față de AEÎ „Visoca” și afirmă că, pe parcursul anilor, a restituit integral datoria față de asociație. Totodată, într-un document din 2011, semnat de directorul executiv al asociației, Iurie Codreanu, se arată că Bîcu nu ar avea datorii față de asociație.

„Dl Codreanu ne-a dat încheiere de la bancă, le-am prezentat la procuratură, la poliție. Înțelegeți ce înseamnă document semnat de președinte, având pusă ștampila? Demult nu am nici o datorie. Cineva face jocul ăsta. Asta se numea „Banca Țărănească” – banca de susținere a țărănimii, dar s-o adeverit că ea nu a fost banca de susținere, dar de distrugere a țărănimii, noi toți ne-am distrus atunci”, a povestit, iritat, acesta.

Despre documentul prezentat de Efim Bîcu, Iurie Codreanu susține însă că este „olecuțică fals”. „Eu știu cum s-a semnat documentul cela, nu l-am semnat eu. Ultimul credit pe care l-a luat în 2009, tot nu l-a rambursat. Am la mine toate documentele cu care pot dovedi în toate instanțele care credite le-a luat, care le-a rambursat și care nu le-a mai rambursat până la capăt”, afirmă, supărat, Codreanu.

Efim Bîcu, locuitor al satului Vîsoca și fost membru al AEÎ „Visoca”

Un alt debitor al AEÎ „Visoca”, Anatolie Harabara, a fost primar de Vîsoca timp de 10 ani, în perioada 2003-2013. Între timp, acesta este stabilit cu traiul în România, unde în 2008 a devenit asociat unic al Societății Comerciale „Prețuri Pentru Tine” SRL.

Totodată, acesta deține o casă de locuit în orașul Codru, municipiul Chișinău, pe care a donat-o fiului său, la sfârșit de 2018. Harabara deține și o cotă-parte din firma „Agrovispel” SRL, având calitate de administrator al SA „Med Tehn TT”, înregistrată chiar în casa din Chișinău a familiei sale.

Ca și Efim Bîcu, Harabara le-a spus procurorilor că nu recunoaște nici o datorie faţă de asociația din Vîsoca. „La ziua de azi, nu are careva obligațiuni financiare față de AEÎ „Visoca”, precum și față de Iurie Codreanu”, se spune într-o ordonanță a Procuraturii Soroca.

Vera Iachimova, cel de-al treilea debitor al asociației, este plecată de mai mulți ani în Federația Rusă. Aceasta anterior a gestionat firma „Iachimov Prim” SRL, înregistrată în 2005, dar lichidată între timp.

„Eu o să pot întoarce banii oamenilor atunci când o să-mi ramburseze persoanele care îmi sunt datoare la asociație. Atât”, a conchis Iurie Codreanu, pentru ZdG.

Asociație cu datorii de milioane

Problemele sătenilor din Vîsoca nu sunt, nici pe departe, singulare în R. Moldova. Astăzi, pe portalul instanțelor naționale de judecată, găsim zeci de dosare care vizează activitatea asociațiilor de economii și împrumut. Multe litigii au ajuns până la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), dar în majoritatea cazurilor, cei care au avut de suferit au fost oamenii simpli, care au rămas și fără bani, și fără speranțe.

„Am depus 10 mii de euro, de vreo câteva ori am luat procentele și pe urmă, nu știu ce au avut ei acolo. Gata, ei se ascundeau, au închis și filiala. „Condrea (directorul AEÎ „Dănceni”, n.r.) îmi era cumătru, mi-a botezat băiatul. Casierița asta, Tania, o știam, că e din sat, de aici, am avut încredere. În 2011, când omul meu a murit, am umblat din urma ei și mi-o dat 400 de euro ca să-l îngrop. Soțul meu era mort, îl țineam în „zal” (sufragerie – n.r.) și eu stăteam la dânsa în ogradă și așteptam să-mi dea bani. După aceea, nu am mai văzut nimic”, relatează Eudochia Șarco, în vârstă de 70 de ani, din satul Dănceni, care în 2008 și-a depus banii în AEÎ „Dănceni”.

Eudochia Șarco, 70 de ani, locuitoare a satului Dănceni, care în 2008 și-a depus economiile pe contul asociației din sat

Când a aflat că asociația nu mai activează, a început a plânge. Nu-și putea imagina că a pierdut banii strânși întreaga viață. Eudochia relatează că tare mulți oameni din sat și-au depus banii în „bancă” și nu s-au gândit că vor ajunge să nu și-i mai poată restitui, pentru că cei care o gestionau erau oameni din sat. Femeia susține că demult și-a pierdut orice speranță că își va mai recupera banii. „Soțul îmi e mort de opt ani pe al nouălea, dar chiar el mi-a spus că nu mai vedem nimic. Nu mai vreau nimic de-acum, noi am pierdut încrederea”, spune, mâhnită, Eudochia.

Spre deosebire de Vîsoca, în unele cazuri, cei care au gestionat business-ul pe seama țăranilor, au ajuns să fie pedepsiți, deși oamenii nici până azi nu și-au primit banii. Astăzi, Tatiana Iosipoi, contabila asociației din Dănceni, își ispășește în închisoare pedeapsa de 8 ani, iar Vadim Condrea, directorul „băncii țărănești”, este dat în căutare.

AEÎ „Dănceni” din satul cu același nume din raionul Ialoveni are datorii de peste 4 milioane de lei față cei de peste 30 de membri ai săi, locuitori ai satului. Oamenii au înaintat acțiuni civile în instanța de judecată pentru a-și recupera banii, dar au rămas doar cu titlurile executorii, pentru că, până la pronunțarea sentinței de condamnare, persoanele cu funcție de răspundere ale asociației au reușit să-și înstrăineze toate bunurile, iar deciziile instanței nu pot fi executate.

„Asociațiile acestea au fost, totuși, ca o piramidă”

Tatiana Ungureanu, ai cărei membri de familie au depuneri în „banca țărănească”, și-a asumat rolul de lichidator al AEÎ „Dănceni” și a încercat să scoată din asociație banii oamenilor. Într-un final, însă, s-a ales cu datorii de 95 de mii de lei față de Valeriu Popa, administratorul de insolvență al asociației care a fost angajat după ce unul dintre depunătorii asociației a cerut intentarea procesului de insolvență al asociației pentru a-și scoate individual banii.

„Am dus în spate această asociație, dar acum mă simt amăgită de stat, folosită și chiar manipulată. S-au spălat toți pe mâini, dar noi am ajuns cu depunerile nescoase, umiliți și cu datorii, pe deasupra. Îmi pare foarte rău de ceea ce se întâmplă în țara noastră, pentru că asociațiile acestea au fost, totuși, ca o piramidă, din câte am înțeles eu. Ne-o folosit urât”, constată, dezamăgită, Tatiana.

Tatiana Ungureanu, 56 de ani, locuitoare a satului Dănceni

„Asta trebuie de întrebat statul, cum a permis să deschidă așa ceva?”

Efim Belousov, avocatul care a reprezentat în instanța de judecată cazul unei persoane care nu și-a putut scoate economiile dintr-o asociație de economii și împrumut, consideră că pentru situațiile create „de vină este statul” care nu a reglementat modul de funcționare a fenomenului „băncilor țărănești”.

„Nu știu cum rămâne cu acești oameni. Asta trebuie de întrebat statul, cum a permis să deschidă așa ceva? Băncile astea țărănești au fost deschise în toată Moldova și nu aveau nici un garant, nu au fost create condiții pentru cazurile în care o să dea faliment. Acolo era „bardac” (haos – n.r.). „Bancă țărănească” înseamnă că acolo stă un om, nici nu știu dacă are contabil, și vine moșneagul, pune în bancă 30 mii de lei și îi dă o chitanță că o luat. Dar cineva verifică ce face el mai departe cu banii aceștia? El i-a împrumutat altuia și acela a dat faliment, gata, nu-i. Mai departe ce e de făcut?”, a întrebat, retoric, avocatul.

Igor Purici, administratorul Corporației de Finanțare Rurală, care a fost creată la sfârșitul anilor ‘90 și care a finanțat de-a lungul anilor mai multe asociații de economii și împrumut, a explicat că situațiile în care depunătorii nu au putut să-și restituie banii s-au întâmplat pentru că asociațiile „nu aveau specialiști instruiți, oameni onești, care să vină în fruntea întreprinderii”.

„Dacă în fruntea asociației era numită o persoană neonestă, se întâmplau delapidări, furturi, falsificări de acte. Din câte cunosc, în majoritatea cazurilor s-a constatat că persoana-cheie, în loc să înregistreze sursele atrase în asociație, le înregistra, posibil, în buzunarul său, eliberând contracte false. Sunt niște momente care se pot întâmpla și la un magazin comercial cu vânzătorul și în alte cazuri în care există persoane cu funcții de răspundere”, spune Purici.

CNPF: „Inițial, nu s-au impus restricții în activitatea asociațiilor”

Potrivit CNPF, primele asociații de economii și împrumut au apărut în urma unei inițiative a Băncii Mondiale și a Guvernului R. Moldova. Inițial, în cadrul Proiectului de Finanțare Rurală, demarat la sfârșitul anului 1996, au fost create și creditate 11 asociații de economii și împrumut, iar în primii nouă ani de activitate, numărul acestora a ajuns până la 550. Într-un răspuns al CNPF, se arată că, inițial, încrederea în asociații era foarte mică, iar pentru stimularea acceptării depunerilor, dar și pentru dezvoltarea sistemului de asociații, acestora „nu li s-au impus careva restricții în activitate, toate asociațiile având dreptul de a accepta depuneri de economii”.

„Abia în 2007, odată cu adoptarea noii Legi a asociațiilor de economii și împrumut, a apărut o claritate în acest sector, asociațiilor fiindu-le impuse restricții”, explică Alina Cebotariov, șefa Direcției Generale de Creditare Nebancară din cadrul CNPF.

Astăzi, pe teritoriul R. Moldova își desfășoară activitatea 273 de AEÎ. De-a lungul anilor, CNPF a retras licența de activitate în cazul a peste 200 de asociații, iar în activitatea a 20 dintre ele au fost depistate încălcări grave ale legislației.

„E, de fapt, criză de sistem și cred că situația doar se va agrava”

Veaceslav Ioniță, expert economic, consideră că oamenii care își depun economiile în AEÎ „sunt puși, într-adevăr, în fața unui sistem nereglementat” și că „problemele grave abia urmează”.

„La AEÎ, cea mai gravă situație este că deponenții nu sunt protejați suficient și că pentru abuzurile sau managementul prost nu există mecanisme de depistare. Noi am avut 16 bănci comerciale și Banca Națională nu a avut capacitatea să urmărească 16 bănci. Dumneavoastră credeți că CNPF are capacitatea să urmărească câteva sute de asociații de microcreditare care sunt într-un sat? CNPF nu are nici un instrument real de monitorizare. Aaa, că ei declară că îi monitorizează asta e una, dar Banca Națională mai spunea că monitorizează băncile comerciale, până ne-am trezit că banii au dispărut. E un risc mare și trebuie să recunoaștem că statul nu are instrumente. Asta e, de fapt, criză de sistem și cred că situația doar se va agrava. Aceasta trebuie să fie rezolvată la nivel de CNPF și la nivel de Agenția Protecției Consumatorilor. Acum, când afirmați că oamenii nu-și pot scoate banii, nu trebuie să ai sute de cazuri în judecată. Trebuie doar să ai lege și CNPF care aplică sancțiuni”, explică expertul.

MAIL AUTOR

Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

Proiectul privind noua metodă de indexare a pensiilor, votat în ambele lecturi. Ce modificări vor fi operate

La inițiativa Guvernului, Parlamentul a votat în cea de-a doua lectură noi modificări la Legea privind sistemul public de pensii. Modificările au fost criticate dur de opoziția prlamentară, potrivit căreia, pri…
Proiectul privind noua metodă de indexare a pensiilor, votat în ambele lecturi. Ce modificări vor fi operate

Deputații au votat în primă lectură instituirea unui moratoriu repetat asupra Legii cetățeniei prin investiție

Parlamentul a votat în primă lectură proiectul privind instituirea unui nou moratoriu asupra recepționării cererilor noi de dobândire a cetățeniei R. Moldova în baza Legii cetățeniei prin investiții. După ce va…
Deputații au votat în primă lectură instituirea unui moratoriu repetat asupra Legii cetățeniei prin investiție

Filip: Ruptura în PDM a fost planul B. Detalii despre planul A și sediul în care stau cei care au plecat

Liderul Partidului Democrat, Pavel Filip, susține că „ruptura” în PDM s-a produs de fapt încă la sfârșitul lunii noimebrie, atunci când cinci deputați democrați, printre care Andrian Candu și Sergiu Sîrbu, au m…
Filip: Ruptura în PDM a fost planul B. Detalii despre planul A și sediul în care stau cei care au plecat

În port: monopol mascat, bani în offshore și multe interese

În Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, au debarcat monopolul mascat, o firmă offshore și interesele, inclusiv ale unui deputat din Parlamentul R. Moldova.
În port: monopol mascat, bani în offshore și multe interese

VIDEO/ Președintele spune că are avere doar „casa de la Buiucani”: „Dacă găsiți altceva ce este a lui Dodon, luați-le vouă”

Președintele R.Moldova, Igor Dodon, califică decizia Autorității Naționale de Integritate (ANI) de a-i verifica averea și interesele personale, la solicitarea Platformei DA, drept „un atac în adresa președintel…
VIDEO/ Președintele spune că are avere doar „casa de la Buiucani”: „Dacă găsiți altceva ce este a lui Dodon, luați-le vouă”

Avocatul lui Morari sesizează Curtea Constituțională după ce Procuratura a solicitat strămutarea dosarului

Viorel Morari și avocatul său, Vasile Foltea, sesizează Curtea Constituțională (CC) în legătură cu examinarea excepției de neconstituționalitate a unei prevederi din Codul de procedură penală. Potrivit acestora…
Avocatul lui Morari sesizează Curtea Constituțională după ce Procuratura a solicitat strămutarea dosarului