Dan Perciun: „Când și-au văzut cuantumul pensiei, ei au înțeles că statul i-a abandonat” – Ziarul de Gardă
  • Dan Perciun: „Când și-au văzut cuantumul pensiei, ei au înțeles că statul i-a abandonat”

    Dan Perciun: „Când și-au văzut cuantumul pensiei, ei au înțeles că statul i-a abandonat”
    01 octombrie 2021 | 13:08

    Interviu cu Dan Perciun, președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie

    Licențiat în Științe Politice, Psihologie și Sociologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie (2014);
    Primul loc de muncă după absolvire a fost Ministerul Educației, condus atunci de Maia Sandu;
    A fost șef al Departamentului e-transformare al Ministerului Educației, responsabil de implementarea proiectelor educaționale în domeniul tehnologii informaționale, de elaborarea standardelor de competență digitală pentru elevi și cadre didactice, asigurarea deschiderii datelor ministeriale etc.;
    A activat în calitate de expert evaluator, consultant în cadrul diverselor proiecte la UNICEF, UNDP, Comisia Europeană etc.

    — La 1 octombrie, sărbătorim Ziua Internațională a Persoanelor în Etate. Cine sunt bunicii dvs. și cât de mulțumiți sunt ei de viața lor din R. Moldova, de pensia pe care o primesc?

    — Am norocul să mai am bunei în viață. La Gura Galbenă, Cimișlia, o am doar pe bunica, după ce bunelul, care în viața sa a fost agronom, după care primar la începutul anilor `90, a decedat. Bunica a fost singura doctoră din localitate, pe parcursul mai multor ani de zile. În 2021 va împlini 80 de ani. Bineînțeles, pensiile lor, după foarte mulți ani de muncă, erau mici. Acum, după recalcularea pensiei, că bunica a mai muncit 10 ani după pensionare, primește o pensie relativ acceptabilă în raport cu pensiile medii care sunt azi în R. Moldova. Bineînțeles, dacă ar trebui să se descurce doar din ceea ce îi oferă statul, i-ar fi foarte greu. Ceilalți bunei, fiind în doi, o duc mai bine. Bunelul a lucrat la Ministerul de Externe, iar bunica – în domeniul financiar-bancar. În cazul lor, lucrurile stau ceva mai bine. În general, bătrânețea în R. Moldova continuă să fie o povară. Nu avem prea multe situații fericite, în care lumea se poate bucura de această perioadă a vieții și asta se întâmplă din diferite motive, în special din cauza veniturilor mici, or, pensia medie în continuare este sub 2500 de lei, aproape cât e minimul de existență în R. Moldova. Pensiile nu pot asigura un nivel de viață decent.

    — Dar cum vă vedeți bătrânețea dvs., în viitor?

    — Bătrânețea ar trebui să fie o perioadă în care oamenii să se poată bucura de viață, să aibă niște venituri care să le permită să-și mențină cel puțin nivelul de trai pe care l-au avut anterior. Am văzut modele de bătrânețe în UE, unde oamenii, după pensionare, își permit să călătorească, să viziteze locuri pe care nu le-au vizitat până atunci, să se bucure de viață în adevăratul sens al cuvântului. Noi încă suntem departe de un asemenea model, dar spre asta ar trebui să tindem. Bătrânețea trebuie să fie o perioadă de bucurie, alături de nepoți, alături de familie, cu un venit decent, care i-ar permite omului să se întrețină, să mai trăiască și experiențe noi, să fie activ în comunitate, să se simtă util și aici vorbim de îmbătrânirea activă, care lipsește. Noi nu avem astăzi o claritate despre cum putem valorifica experiențele persoanelor în etate, acumulate timp de o viață, în beneficiul comunității. Noi nu știm cum să-i implicăm în comunitate mai mult, ca și ei să se simtă apreciați și utili după pensionare. Cam așa văd eu bătrânețea în perspectivă – o perioadă de bunăstare, în care persoana continuă să fie activă, în care își petrece timpul alături de familie și are un venit decent care îi permite nu doar să supraviețuiască, dar și să se bucure de viață în adevăratul sens al cuvântului. Înțeleg că aceste lucruri nu se pot întâmpla peste noapte și că e nevoie de mai mulți ani pentru a ajunge la un astfel de standard de trai la bătrânețe, dar spre asta trebuie să tindem. De asta am și pornit cu majorarea pensiei minime, acesta fiind și unul dintre primele angajamente electorale asumate de PAS.

    — Să ne imaginăm că sunteți o persoană în vârstă și că, de la 1 octombrie, primiți, în sfârșit, o pensie de 2000 de lei, cu 2-3 sute mai mult decât anterior. Ce cheltuieli ar fi prioritare pentru dvs.?

    — Studiile arată că avem o mare problemă cu accesul la medicamente pentru persoanele în etate. Avem o speranță de viață cu 10 ani mai mică decât în UE, din cauza că lumea nu are posibilitate să-și mențină starea sănătății, inclusiv din cauza costurilor mari la medicamente. Presupun că, o parte din acești bani, oamenii îi vor cheltui pentru tratament, ca să-și asigure necesitățile pe care, până acum, nu le puteau gestiona. Vor fi cheltuiți și pentru produse alimentare. Înțelegem că 2000 de lei în continuare e o sumă mică. Problemele nu sunt rezolvate în esență, în viitor fiind nevoie de majorări mult mai semnificative, dar chiar și acest pas mic ne va costa în 2022 peste 2 miliarde de lei, ceea ce e aproximativ 15-20% din cheltuielile pentru pensii de până acum. Deci, e o sumă impunătoare și e un prim pas. Nu putem zice că, asigurând această pensie minimă, am garantat un nivel decent de bătrânețe pentru pensionari. Suntem încă departe de acest lucru, dar, am pornit cu asta și pentru multă lume oricum va fi un ajutor binevenit. Totodată, societatea a primit un semnal că pentru noi această categorie de cetățeni este prioritară. Una e să declari și cu totul altceva e să investești, să aloci resurse financiare pentru prioritățile declarate. Noi am vrut să demonstrăm că nu doar promitem, ci și acționăm.

    — Dar care e cea mai mare nedreptate pe care o comite statul R. Moldova în raport cu bătrânii?

    — Cred că aceasta ține de pensii. Cei care ies acum la pensie, dar și cei care au ieșit anterior, au simțit consecințele slăbiciunii statului în anii `90 – începutul anilor 2000. Ei sunt victimele tranziției care a fost una extrem de complicată, când nu a existat o evidență financiară clară, când au ars arhivele cu documente, când salariile erau extrem de mici din cauza incapacității statului de a gestiona situația. Toate aceste probleme au fost sintetizate și transpuse în valoarea pensiilor pe care oamenii au ajuns să le primească. De fiecare dată când avem întâlniri în teritoriu, sesizăm această nemulțumire și supărare profundă. Oamenii au muncit câte 30-40 de ani și au ajuns la bătrânețe cu pensii foarte mici. Cred că asta e cea mai mare nedreptate. De asta și văd decizia de majorare a pensiei minime ca pe o acțiune reparatorie pentru toate greșelile pe care statul le-a comis în trecut. Ne-am dori foarte mult să putem soluționa fiecare caz individual, să intrăm în esență și să putem recalcula pensia omului care, prin 2002, s-a adresat la CNAS și, posibil, a avut de a face cu un birocrat care, sub aspect tehnic, nu i-a introdus ceva în stagiul de cotizare… Sau ar fi vorba de cineva care a muncit într-un colhoz unde au ars arhivele și el nu a putut demonstra stagiul integral de muncă. Am vrea să reparăm individual fiecare dintre aceste greșeli. Cu regret, asta e imposibil, la un interval de 20-30 de ani de la acele evenimente, așa că am ales o măsură reparatorie generală, urmând să insistăm și în continuare. Urmează să revedem și formula de indexare a pensiei, deoarece pe măsură ce avem o creștere economică, iar societatea devine mai prosperă, ar trebui să fie modificate și pensiile oamenilor. Doar indexarea, pentru a spori puterea de cumpărare, ținând cont de creșterea prețurilor, nu face persoana mai prosperă. Pensiile ar trebui majorate în sensul real al cuvântului.

    — Totuși, această stare generală nu se reflectă, bunăoară, asupra vieții pensionarilor de lux din Parlament? Cum e viața lor? Cum explicați această lipsă de echitate care, probabil, uneori doare mai mult decât pensia foarte mică?

    — Pe parcursul anilor, anumite categorii au reușit să-și lobeze condiții de pensionare mai favorabile. Au fost oferite garanții suplimentare și pentru deputați, și pentru funcționarii publici, și pentru cei din structurile de forță, și pentru judecători, procurori. De prin 2017, o parte din aceste categorii au pierdut drepturile speciale. Unii, pe merit, și le păstrează. Acum două săptămânii, au avut loc discuții aprinse despre condițiile de pensionare a celor din structurile de forță. E o problemă enormă. E o situație aparte de care trebuie să ținem cont. O anumită categorie, cum sunt judecătorii, au condiții de pensionare mai favorabile. Acum nu mai există pensii speciale și pentru deputați. În actualul Legislativ, sunt pensionari care toată viața au activat la stat și au pensii semnificativ mai mari decât media, dar nu atât de mari precum anumiți cetățeni care au activat în sectorul privat sau în unele instituții ale statului unde salariile erau mult mai mari. Mai sunt categorii cu pensii speciale, unele justificate, altele – nu, e un subiect care ar trebui dezbătut în societate. Cât de speciale ar trebui să fie pensiile anumitor categorii și în ce măsură se justifică acestea? Anul trecut, am avut un proiect de lege care îi viza pe judecători. A fost majorată vârsta de pensionare, stagiul pe care ar trebui să-l aibă fiind în această funcție. Ulterior, CC a constatat că abordarea noastră a fost constituțională și nu mai poate fi atacată. Pentru alte categorii trebuie să ținem cont și de situația salarială foarte complicată care există, trebuie să ținem cont de deficitul major de cadre și dacă noi, într-adevăr, vrem să atragem personal în aceste profesii, trebuie să acordăm și un pachet social mai amplu, care să reflecte dificultățile și provocările profesiei, ca să ne asigurăm că, în ansamblu, creăm condiții atractive ca oamenii să vrea să lucreze și în penitenciare, și în poliție, și în armată.

    — Decalajul între salarii generează decalajul pensiilor, astfel încât anumite categorii primesc pensii mult mai mari decât pedagogii, bunăoară. Cum pot fi înlăturate aceste inegalități?

    — Pur și simplu, modul de stabilire a pensiei este diferit. Dacă în cazul pedagogilor, a medicilor, a altor categorii, pensia depinde de contribuțiile pe care le-au făcut în fondul de asigurări sociale, iar acum sistemul încearcă să asigure o pensie care să echivaleze cel puțin cu 40% din venitul mediu pe care omul l-a avut pe parcursul vieții, atunci, în cazul judecătorilor, pensia se stabilește în proporție de 55% din ultimul salariu, ajungând chiar până la 80%, dacă persoana a activat un anumit număr de ani în funcția de judecător. În cazul celor din structurile de forță se calculează 50% din soldă. Oricum, ar trebui să avem o abordare diferențiată. Ar fi mai corect să optăm pentru majorarea tuturor salariilor decât să încercăm să intervenim peste salariile care astăzi ni se par prea mari. Majorarea salariilor ar asigura că, pe viitor, ar exista și pensii decente. Avem o problemă cu salariul minim în R. Moldova, care, în sectorul bugetar, e mai mic decât minimul de existență. În sectorul bugetar avem salarii de 2000 de lei, fiind sub minimul de existență. Cu asemenea salarii nici pensiile nu pot fi decente. Ar trebui să avem un salariu minim care, reieșind din formula de calcul a pensiei, ar asigura o pensie peste minimul de existență. Asta ar însemna să vorbim de un salariu minim de circa 4500 de lei. Evident, peste noapte nu putem realiza aceste scopuri. Asta ar crea anumite presiuni și asupra mediului de afaceri, dar ca viziune trebuie să tindem spre un salariu minim mult mai mare, în raport cu cel actual, pentru a asigura o pensie minimă peste minimul de existență.

    — Ce se va întâmpla în perspectivă cu dreptul pensionarilor de a munci?

    — În prezent, această interdicție este pentru judecători… Altfel, avem un număr mare de cetățeni care continuă să muncească și după stabilirea pensiei. Pe de o parte, e un lucru bun, iar pe de alta, acest fapt demonstrează că oamenii sunt în situația în care sunt forțați să o facă, pentru a obține venituri cât de cât decente. Sunt oameni care continuă să muncească și la vârsta de 75 de ani. Dacă o fac din dorința de a se simți util, e o situație, iar dacă nu, e mai complicat. La noi, 95% din toți cetățenii au dreptul să muncească după pensionare.

    — Ce vă mai cer alegătorii?

    — Ne scriu despre problemele privind lipsa de echitate, ne întreabă ce vom face cu cei care, având pensie mai mare de 2000 de lei, acum nu au beneficiat de majorări. Noi le spunem că vom revedea formula de indexare. Ne scrie lumea despre diferențele care există în funcție de stagiul de cotizare. Le spunem că pensia este majorată acum doar pentru cei care au stagiu deplin, pentru a-i încuraja pe cei care au muncit și pot certifica acest lucru. Nu ar fi corect să avem aceeași abordare față de cei care au muncit 30 de ani și față de alții, care au muncit doar 15 ani. Oamenii au multe întrebări, multe opinii. Sunt foarte multe supărări acumulate, în general, pe statul R. Moldova, pe parcursul ultimilor ani. Ei se simt profund nedreptățiți de ceea ce s-a întâmplat. Ei spun că atunci când și-au văzut cuantumul pensiei, au înțeles că statul i-a abandonat.

    — Dar cum vi se pare starea generală din societate, în special în condițiile pandemiei? Cum s-au răsfrânt restricționările asupra acestei stări?

    — E o stare de oboseală, de iritare. Cred că toată lumea s-a săturat de restricții, dar nu avem încotro, trebuie să le respectăm în continuare. Ne-am săturat să trăim în condiții de frică și de îngrijorare pentru sănătatea noastră, pentru sănătatea celor apropiați și asta atrage după sine costuri psihologice evidente, cauzează stres, anxietate, frustrare. Toate acestea se simt în discuțiile cu oamenii, în răspunsul unei părți a societății la măsurile mai categorice de protecție. Trecem prin aceste vremuri și nu avem cum să nu respectăm în continuare măsurile de protecție, oricât de complicat ar fi. Alte soluții nu sunt și trebuie să ne conformăm. Cu cât mai disciplinați vom fi, cu atât mai repede și mai ușor vom depăși această situație.

    — Ce ar urma, dacă s-ar porni un val de demisii din instituțiile de învățământ, legate de testarea periodică obligatorie la COVID?

    — Sunt state în care sindicatele au venit cu propunerea ca testarea să fie obligatorie, iar vaccinarea să fie încurajată în rândul cadrelor din sistemul educațional. La noi lucrurile stau altfel. Clar că plecarea fiecărui pedagog din sistemul educațional este regretabilă. Noi, de mai mulți ani, avem criză cronică de cadre în acest sistem. Totodată, trebuie să înțelegem că măsurile de protecție sunt în interesul întregii societăți și trebuie respectate. Există multă informație despre vaccinuri, așa că oricine dorește se poate informa complex. Statul s-a străduit să asigure o mare diversitate de vaccinuri, care sunt la dispoziția cetățenilor. Omul are din ce alege. Vaccinurile sunt gratis. Deci, trebuie să existe și o responsabilitate în acest sens. Atunci când e vorba de sănătatea omului, respectarea normelor trebuie să prevaleze în fața unor opinii neștiințifice. Din păcate, mulți refuză să audă argumentele medicilor, ale specialiștilor, dar preferă să dea crezare falsurilor și minciunilor. Mie mi se pare extrem de grav că acest lucru se întâmplă în breasla care ar trebui să fie cea mai luminată, cea mai informată, să fie un exemplu în lupta cu falsurile și cu dezinformarea. Un profesor nevaccinat își pune în pericol sănătatea proprie, riscând să se infecteze de la cineva dintre elevii asimptomatici. Pune în pericol și sănătatea copiilor. E o situație de responsabilitate personală să respecți normele epidemiologice, să te vaccinezi, să nu prezinți riscuri pentru alții și să ai tu însuți liniștea sufletească că ești protejat.

    — Unul dintre argumentele împotrivă e că și cei vaccinați se îmbolnăvesc…

    — Da, doar că nu fac forme grave, iar riscurile de spitalizare și de deces sunt mult mai mici. Nimeni niciodată nu a afirmat că vaccinul asigură neinfectarea sută la sută. Vaccinul asigură protecție extrem de bună împotriva formelor severe ale bolii, împotriva spitalizării. Asta vrem în primul rând: oamenii să treacă cât mai ușor prin această boală…

    — Ce le spuneți celor care invocă faptul că noul coronavirus a fost inventat pentru a reduce numărul bătrânilor de pe glob?

    — Îi îndemn să se informeze din surse credibile de informare, să depună efort pentru a distinge minciuna de adevăr. Trăim în vremuri în care există foarte multă informație corectă, la un clic distanță. Cea mai mare parte a populației are acces ușor. Îi chem să nu se lase pradă minciunilor și dezinformării și să aibă încredere în specialiști. E foarte grav dacă ajungem să punem sub semnul întrebării adevăruri științifice.

    — În condițiile migrației masive, viața bătrânilor din R. Moldova este și mai complicată. Mulți au rămas singuri, copiii fiindu-le plecați la muncă peste hotare. Dacă ați putea, ce ați face pentru acești bătrâni, cu singurătatea?

    — Da, exodul masiv al populației a lăsat un gol enorm în multe familii, iar pentru cei vârstnici aceasta e o mare durere. Bunăoară, buneii mei din Gura Galbenă au trei copii, toți plecați peste hotare. Pentru bunica, cea mai mare durere e această despărțire de copii, mai mult decât pensia sau decât condițiile de viață sau calitatea serviciilor medicale. Toate sunt importante, dar trec pe planul doi, în condițiile lipsei copiilor de acasă. Cel mai potrivit ar fi să creăm aici condiții de trai ca cei care au plecat să revină. Dacă ar exista aici posibilități de realizare profesională și personală, multă lume ar reveni, dorind să fie mai aproape de părinți, de rude, de prieteni. Pentru bătrânii rămași singuri, statul trebuie să asigure niște servicii. Fie că vorbim despre servicii calitative de îngrijire la domiciliu, fie că vorbim despre aziluri pentru bătrâni, unde ei ar fi în siguranță și ar beneficia de servicii sociale și medicale. Statul trebuie să vină în sprijinul lor, astfel încât ei să fie siguri că nu sunt abandonați și uitați în situația de a-și duce singuri bătrânețea. Suntem deciși să dezvoltăm în comunitate servicii de îngrijire a bătrânilor și să explorăm un sistem de consolidare a sistemului de aziluri pentru bătrânii rămași singuri. Societatea îmbătrânește și aceasta e o provocare majoră pe termen mediu și lung. Dar, avem o situație unică. Avem o majoritate parlamentară, avem o guvernare stabilă, vor exista și ajutoare din exterior pentru modernizarea și reformarea tuturor instituțiilor statului, astfel lucrurile s-ar putea schimba în bine.

    — Dar, toate puterile de până acum au promis că viața bătrânilor va deveni mai asigurată, mai confortabilă, mai liniștită. De ce cetățenii ar trebui să aibă încredere anume acum că acest lucru s-ar putea întâmpla?

    — Cetățenii trebuie să ne judece în funcție de lucrurile pe care le facem. Noi nu avem cum să oferim încredere oamenilor decât prin fapte.

    — Sunteți de o vârstă cu R. Moldova. Cum s-a reflectat acest fapt asupra vieții dvs.?

    — Am avut noroc să învăț la „Prometeu”, o instituție de învățământ în care ni s-a transmis de la bun început mesajul că avem o datorie față de acest stat și întotdeauna am simțit o responsabilitate deosebită, având în vedere că sunt născut în 1991 și sunt de o vârstă cu R. Moldova… Valorile naționale erau puse în capul mesei, se cultiva responsabilitatea și sentimentul de patriotism. Dincolo de asta, cred că orice copil care a trăit în acea perioadă în R. Moldova era preocupat de politică și de treburile țării. Societatea trecea prin schimbări profunde și mereu îți doreai să fii parte a procesului de schimbare și cultivare.

    — Vă mulțumim.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Noi măsuri restrictive în România: noaptea vor putea circula doar persoanele vaccinate și cei cu legitimația de serviciu

    Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat noi măsuri restrictive, care vor intra în vigoare de luni, 25 octombrie: masca devine obligatorie în toate spațiile închise sau deschise. Circulația pe timpul no…
    Noi măsuri restrictive în România: noaptea vor putea circula doar persoanele vaccinate și cei cu legitimația de serviciu

    DOC/ Serviciile publice vor putea fi solicitate în formă electronică în mod prioritar

    Cabinetul de miniștri a aprobat Legea cu privire la serviciile publice, o premieră legislativă în R. Moldova, care presupune prestarea serviciilor publice în formă electronică în mod prioritar, dar și dreptul b…
    DOC/ Serviciile publice vor putea fi solicitate în formă electronică în mod prioritar

    Cifrele dezastrului. Statistica COVID a țărilor învecinate cu R. Moldova

    România atinge noi recorduri zilnice atât în cazul infecțiilor cu COVID-19, cât și al deceselor, pe fondul unei rate de vaccinare alarmant de reduse. Numărul cazurilor noi de COVID-19 se apropie de 19 mii pe zi…
    Cifrele dezastrului. Statistica COVID a țărilor învecinate cu R. Moldova

    37 de decese și 2068 de cazuri de COVID-19, confirmate în ultimele 24 de ore

    37 de decese și alte 2068 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate miercuri, 20 octombrie, în R. Moldova. Din numărul total de cazuri, 14 cazuri asociate cu contact în afara țării: 3-Germania,…
    37 de decese și 2068 de cazuri de COVID-19, confirmate în ultimele 24 de ore