Principală  —  IMPORTANTE   —   Merele de la marginea livezilor:…

Merele de la marginea livezilor: „Mi se rupea inima în 7 bucăți când mă uitam ce mere duc la suc”

Mărul, fructul cel mai consumat de moldoveni, ar fi trebuit să aducă bani frumoși fermierilor în această toamnă, întrucât au înregistrat o recoltă cu 25% mai mare față de anul trecut. Agricultorii au mizat pe tradiționala piață de desfacere din Rusia, dar autoritățile nu au încheiat niciun acord cu Moscova în acest sens. Astfel, producătorii caută, în continuare, noi piețe de desfacere, iar unii fermieri se plâng că nici fabricile de procesare nu fac față zecilor de tone de fructe aduse de oameni.

Un strigăt de disperare al fermierilor poate fi văzut și pe rețelele de socializare online, împânzite anual de fotografii care înfățișează grămezi de mere zăcând la pământ la marginea unor livezi. Pe de altă parte, autoritățile le recomandă producătorilor să investească în dezvoltarea industriei postrecoltare și să lucreze în asociații, pentru a reduce cheltuielile și a putea să identifice mai ușor noi piețe de desfacere.

Problemele legate de posibilitatea comercializării merelor din R. Moldova au rădăcini adânci și, în fiecare an, sunt diferite. În 2020, recolta de mere a fost mică, iar majoritatea fermierilor au depozitat merele pentru păstrare în frigidere, fiind în așteptarea prețurilor mai bune pentru a le comercializa. Așteptările însă nu s-au adeverit, astfel încât, în prima jumătate a anului curent, peste 40 de mii de tone de mere din depozitele frigorifice au ajuns la fabricile de procesare din țară și au fost transformate în concentrat de suc. În rezultat, merele care în toamna anului trecut valorau 8-10 lei au fost vândute cu circa 1-2 lei.

Ajunși în sezonul de recoltare al anului 2021, fermierii s-au ciocnit de alte probleme. Chiar dacă recolta este bogată, prețul cu care sunt nevoiți să vândă fructele este unul mic, intermediarii nu acceptă toate soiurile, piața Federației Ruse primește volume tot mai mici, iar pentru Uniunea Europeană mărul moldovenesc nu satisface standardele de calitate.

Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, livezile nu au fost prelucrate la timp, astfel încât calitatea mărului a avut de suferit. În consecință, jumătate din recolta totală va ajunge în fabricile de procesare. Deși cota R. Moldova din volumul de producere a sucului din Europa este de 5-10%, peste 90% din sucurile prezentate ca fiind moldovenești sunt fabricate, de fapt, din concentrate de import. În paralel, agricultorii mari, ajutați de asociațiile din domeniu, încearcă să se orienteze spre piețele de desfacere mai îndepărtate, precum Bangladesh, Qatar sau Emiratele Arabe Unite.

Publicitate
Publicitate

Mi se rupea inima în 7 bucăți când mă uitam ce mere duc la suc”

Fermierul Valentin Chilat Cornaci de la Bîrnova, Ocnița, îngrijește o livadă de mere care se extinde pe o suprafață de 10 hectare. O parte din roada crescută în acest an a ajuns la fabrica de procesare din Soroca, un kg de mere fiind comercializat la prețul de 1,20 lei. „Mi se rupea inima în 7 bucăți când mă uitam ce mere duc la suc. Acel măr nu era pentru suc, el trebuia să stea undeva prin supermarket”, susține acesta.

Valentin Chilat Cornaci, agricultor 

Pomicultorul își gestionează singur afacerea, motiv pentru care, în anumiți ani, ajunge să depoziteze fructele la pământ, la marginea livezii, apoi să le vândă fabricilor de prelucrare. Așa s-a întâmplat și în acest an, motivul fiind faptul că fabricile de procesare nu fac față volumului mare pe marfă.

Merele depozitate la pământ de
Valentin Chilat Cornaci (2021)






Eu nu pot ține merele pe pom până va cădea zăpada. Trebuie să le strâng. În 2018, am avut grămezi de 2-3 ori mai mari decât grămada din acest an. Atunci îmi dădeau 60 de bani pentru un kg de mere. Acum sunt la pământ în jur de 25 de tone de mere. În satul Frunza este un punct de colectare. Am vorbit cu băieții să-mi dea o mașină și să le ducem la fabrica de procesare din Soroca. Nu știu cât timp voi mai ține merele pe pământ. Așteptăm”, spune acesta. Agricultorul are depozitate, în condiții casnice, alte circa 16 tone de mere. „Cred că până la urmă, tot la suc le voi duce”, spune el.

Merele depozitate la pământ de Valentin Chilat Cornaci (2018)

Exportul în Rusia a luat sfârșit”

De-a lungul anilor, merele crescute de Valentin Chilat Cornaci au ajuns în F. Rusă, dar schimbările din ultimii ani de pe această piață l-au făcut pe fermier să se gândească serios la cultivarea doar a merelor industriale, adică a celor care ajung la fabricile de procesare.

Eu sunt pregătit să cultiv măr industrial, dar trebuie să fiu sigur că fabricile de prelucrare vor oferi 2-3 lei pentru un kg de mere. Dacă nu se vor face schimbări majore, așa cum s-a întâmplat în vinificație, nu se vor distruge schemele de monopol, schemele din export, actualele probleme vor exista încă mult timp. Exportul în Rusia a luat sfârșit. Rușii și-au mărit suprafețele, după restricțiile din 2015. În UE putem vinde o cantitate mică, dar noi nu suntem pregătiți pentru asta. Noi nu putem livra mere la calitatea pe care o vor ei”, spune agricultorul.

O altă problemă despre care vorbește bărbatul este accesul limitat la întreprinderile de prelucrare.

La fabricile care funcționează acum observăm un monopol. La Edineț capacitatea de prelucrare este mai mare decât cea de la Soroca, dar prețul este același. La nord sunt necesare alte încă două fabrici de procesare a merelor. Dacă nu putem dezvolta piața de export, să nu pierdem măcar livezile și munca investită ani de zile”, consideră bărbatul.

250 de tone de mere depozitate la pământ. „Pe timpul lui Gorbaciov erau distruse viile, dar pe timpul Maiei Sandu ne întrebăm dacă vom tăia sau nu livezile”

Un alt agricultor, Serghei Donțov din satul Alcedar, raionul Șoldănești, îngrijește o livadă de meri cu o suprafață de circa 120 de hectare, care, în acest an, i-a dat bătăi de cap. La fel ca și alți producători de fructe, el s-a văzut nevoit să vândă merele la preț de nimic și chiar să le depoziteze pe pământ. Circa 250 de tone de mere au fost depozitate la marginea livezii, iar apoi au ajuns la fabrica de procesare din Orhei, un kg de mere fiind vândut cu 1,40 lei.

Merele depozitate la pământ în satul Alcedar, raionul Șoldănești

Deși F. Rusă a triplat taxele de import, de la 1.000 dolari/camion de fructe anul trecut, la 3.000 de dolari/camion anul acesta, agricultorul nu vede, pentru sine, o altă piață de desfacere.

La Roma, Paris sau Lisabona merele moldovenești vor ajunge doar pentru a pune o bifă”

Avem probleme mari cu vânzarea merelor. Am vândut vreo 250 de tone fabricii din Orhei. Avem și mere depozitate în frigider. Pregătim să exportăm în F. Rusă. Adică, am vrea să exportăm în F. Rusă, dar nu știm cum va fi, pentru că taxele de import au crescut foarte mult. Avem cheltuieli mari și din cauza motorinei scumpe. Suntem doar în pierderi. Pe timpul lui Gorbaciov erau distruse viile, dar pe timpul Maiei Sandu ne întrebăm dacă vom tăia sau nu livezile. Vrem ca guvernarea să ne răspundă la această întrebare. Dacă nu, noi nici nu vom curăța pomii în această toamnă, băgăm tractorul și tăiem livada”, susține bărbatul.

Deși în ultimii ani exporturile de mere în F. Rusă au scăzut semnificativ, agricultorul își pune speranțe în această piață.

„La Roma, Paris sau Lisabona merele moldovenești vor ajunge doar pentru a pune o bifă că am exportat acolo. În F. Rusă vom exporta încă mulți ani. Noi nu trebuie să ne certăm nici cu Bruxelles, nici cu Moscova. Așa cum o delegație a mers pentru a negocia contractul pentru gazele naturale, trebuie să meargă o delegație pentru a decide asupra exporturilor”, crede Serghei Donțov.

Merele moldovenești, exportate în Bangladesh și Qatar

Și Aliona Mandati, care are o livadă de mere ce se întinde pe o suprafață de 50 de hectare, vorbește despre greutățile prin care trec agricultorii în acest an. Pentru a comercializa însă mai ușor marfa, acum câțiva ani, Mandati împreună cu alți agricultori au creat o asociație, astfel merele crescute de aceștia au ajuns în Emiratele Arabe Unite, Bangladesh sau Qatar.

Aliona Mandatii, antreprenoare

Este un an greu din punct de vedere al comercializării, fiindcă acum prețurile sunt mici. Din volumul de circa 2 mii de tone, noi am vândut doar 100 de tone. Am exportat în Rusia, la prețul de 5 lei/kg, și urmează să exportăm 500 de tone în Bangladesh și Qatar. În acest an avem o roadă destul de bogată și suntem în căutarea noilor piețe, deoarece și rușii au o roadă bogată. Iată de ce acum sunt procurate mere mai ieftine de la cei care nu pot să le depoziteze. Cei care nu au oportunități de a sorta merele le vând cu maxim 3 lei. Pe piața rusă cerințele nu sunt mai mici decât pe cea europeană. La fel, se cere calitate, ambalaj, alte aspecte. Mulți dintre producătorii noștri nu s-au orientat spre a face un produs calitativ, nu au construit frigidere, stau cu merele pe câmp. Cu toții am văzut în această lună cozile mari de la fabricile de prelucrare”, spune aceasta.

Egiptul – posibilă piață de desfacere

O altă piață de desfacere spre care producătoarea încearcă să se orienteze este cea a Egiptului, însă din cauza taxelor mari, până acum nu a reușit să obțină un contract. Ea este de părere că „ambasadele din țările străine ar trebui să fie incluse în procesul de negociere privind diversificarea piețelor”.

Recent am discutat cu cei din Egipt și am constatat că Polonia, care produce anual peste 3 milioane de tone de mere și domină piața europeană, acum o domină și pe cea din Egipt. Dacă între R. Moldova și Egipt nu ar exista taxe, noi am fi la nivelul Poloniei”, susține Mandati.

Producătorii vor contracte cu instituțiile statului

Pentru susținerea producătorilor autohtoni, în special în anii în care recolta este mare, Mandati este de părere că statul ar trebui să intervină prin achiziționarea fructelor pentru grădinițe, școli și licee.

Un pas important în susținerea producătorilor autohtoni și a dezvoltării consumului de mere ar fi ca instituțiile statului să procure mere pentru elevi, chiar și pentru preșcolari. În fiecare an facem demersuri în acest sens, dar avem ce avem. Am avut această experiență atunci când Rusia a impus restricții la import. Atunci a fost un ajutor esențial pentru noi din partea statului”.

Referitor la imaginile cu tone de mere depozitate la pământ și afirmațiile altor pomicultori că își vor tăia livezile, Aliona Mandati spune că „producătorul nu trebuie să aștepte ca cineva să îi rezolve problemele. Dacă ai o livadă, trebuie să ai și frigider pentru păstrare, linie de calibrare. Singur trebuie să cauți contracte de realizare. Noi, spre exemplu, ne-am asociat cu alți producători și prin această asociație reușim să ne comercializăm produsul”.

Jumătate din recolta totală va ajunge în fabricile de procesare

Prognozele Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) arată că, în acest an, circa 300 de mii de tone de mere, din recolta de circa 600 de mii de tone, vor ajunge în fabricile de procesare, pentru conserve și concentrat de suc. Astfel, de la mijlocul lunii august cele șase fabrici de procesare de pe teritoriul R. Moldova funcționează la capacitate maximă, zilnic fiind prelucrate, în total, circa 10 mii de tone de mere. Ca să-și vândă marfa, producătorii țin și câte 24 de ore la porțile fabricilor camioanele cu fructe.

Boris Efimov, directorul fabricii de procesare din Orhei.

Noi avem două fabrici de procesare – la Orhei și Căușeni. Capacitatea zilnică de procesare a întreprinderii este de 1200 de tone. Anul trecut, întreprinderea a lucrat la capacitatea de 30%, pentru că a fost un an cu roadă slabă. În lunile iunie-septembrie s-au procesat mai puține mere, dar de la sfârșitul lunii septembrie lucrăm la capacitate deplină. În acest an recolta este mare, dar calitatea mărului este mai proastă. Noi oferim 1,4 lei/kg pentru merele luate din câmp și 1,6 lei/kg pentru cele aduse la fabrică. Ne bucurăm atunci când fermierul poate vinde mărul în starea proaspătă la un preț foarte bun, dar dacă mărul nu corespunde cerințelor pieței și este bun pentru suc, este cumpărat la un preț competitiv”, ne-a spus Boris Efimov, directorul fabricii de procesare din Orhei.

Diana Crudu: „Exportăm concentrat de suc și importăm suc ambalat, de multe ori tot pe-al nostru”

Concentratul de mere este folosit în țară la producerea sucului sau este exportat. Deși cota R. Moldova din volumul de producere a sucului din Europa este de 5-10%, peste 90% din sucurile prezentate ca fiind moldovenești sunt, de fapt, fabricate din concentrate de import. În context, antreprenoarea Diana Crudu consideră că pomicultorii ar trebui să se reorienteze spre transformarea mărului în suc sau produse derivate.

Diana Crudu, antreprenoare

Exportăm concentrat de suc și importăm suc ambalat, de multe ori tot de-al nostru, doar cu adaos de apă, zahăr, acid și conservanți. R. Moldova produce anual peste 500 de mii de tone de mere, dintre care 95% ajungeau, până de curând, în F. Rusă. Dar piața rusească de mere nu doar că devine autosuficientă, însă în câțiva ani va fi un mare jucător pe piața mondială. Soluția pentru agricultorii moldoveni ar fi să transform mărul fie în suc, fie în produse derivate, chipsuri, crackeri, piureuri. Este nevoie ca autoritățile să lanseze un program de țară care ar permite construcția a noi hale de procesare pe modelul țărilor europene”, susține Diana Crudu.

Iurie Fala: „Cel puțin, în ultimii doi ani, rețelele de magazine lucrează strâns cu producătorii autohtoni”

Unii dintre producătorii cu care a discutat ZdG se plâng de faptul că nu au acces la rafturile magazinelor din țară și susțin că, cel puțin, primăvara moldovenii ajung să consume mere de import. Iurie Fala, directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, respinge însă această idee.

Iurie Fala, directorul executiv al „Moldova Fruct”

Sortimentul de mere văzut astăzi pe rafturile magazinelor este din R. Moldova. Doar cineva care nu are ce face cu banii își permite acum să importe mere din alte țări. Pentru a ieși în evidență și a demonstra că au sortiment mare, 1-2 magazine pot importa. Dar, cel puțin, în ultimii doi ani, rețelele de magazine lucrează strâns cu producătorii autohtoni. De la producător până la raft, un kg de mere parcurge un drum lung, format din ambalaj, transport, logistică, depozitare, manoperă. Obiectiv vorbind, prețurile de 10-12 lei pentru un kg sunt acceptabile. Comercializarea fructelor și legumelor este reglementată de legislație și la raft nu poate ajunge un măr de calitate proastă, care nu întrunește criteriile de calitate”, spune Iurie Fala.

Secretar de stat: „Munca trebuie orientată pentru a fi eficientă și a genera profit”

Vasile Șarban, secretar de stat al MAIA, susține că, pentru a evita pe cât posibil actualele probleme cu care se confruntă pomicultorii, este nevoie de corectarea înființărilor de plantații. El recomandă agricultorilor să investească în tehnologii și soiuri cerute de piețele de desfacere și să aplice la programele de subvenționare oferite de autorități. Cât privește grămezile de mere de la marginea livezilor, oficialul spune că „merele au fost depozitate în scopul facilitării transportului către fabricile de procesare”.

Vasile Șarban, secretar de stat al MAIA

Nu vreau să acuz pe nimeni, pentru că mulți au o parte din vină, dar munca trebuie orientată pentru a fi eficientă și a genera profit. Statul este vinovat că nu a atras la timp atenție asupra necesităților, iar producătorii că se gândesc mai puțin la aspectul de business. Vrem să ajutăm agricultorii și acum suntem în curs de elaborare a programului privind achiziționarea fructelor pentru instituțiile de învățământ. Pe termen lung, vom începe să lucrăm la corectarea înființărilor de plantații. Vor fi subvenționate plantațiile cu soiuri moderne, cerute pe piețe. Vrem să majorăm investițiile pentru crearea infrastructurii postrecoltare, unde intră frigiderele, casele de ambalare și sortare, inclusiv partea de procesare. Vom revedea politica de subvenționare pentru certificarea la diferite standarde europene, pentru a fi accesibili și prezenți pe piața din UE și alte țări din Orientul Mijlociu. Acțiunile pe care noi le facem sunt consultate cu mediul de afaceri, pentru că încercăm să orientăm producătorii spre investiții făcute nu în zadar”, spune secretarul de stat Vasile Șarban.

În septembrie și octombrie, R. Moldova a exportat mai multe mere față de anul precedent

Conform datelor Serviciului Vamal, în lunile septembrie și octombrie, R. Moldova a exportat peste 45 de mii de tone de mere, din cele circa 600 de mii de tone recoltate. Cantitatea este cu mult mai mare decât în perioada similară a anului precedent, când au fost comercializate la export doar puțin peste 15 mii de tone de mere.

O analiză a destinațiilor de export, realizată de Asociația „Moldova Fruct”, arată o ușoară tendință de diversificare a pieței pentru merele moldovenești. Producătorii au reușit în aceste două luni să comercializeze mai mult de 100 de tone de mere în țări din Orientul Mijlociu. O altă piață spre care au fost orientate vânzările este Kazahstan și Belarus. Spre aceste destinații au fost exportate aproximativ 3 mii de tone de mere. Cu toate acestea, piața de bază pentru mere rămâne în continuare Federația Rusă.

Publicitate
Publicitate