Alegeri noi – tehnici vechi. De ce candidații la funcția de primar promit ceea ce nu pot realiza?
În campania electorală pentru alegerile locale din 5 noiembrie, candidații la funcțiile de primar sau consilier se întrec în promisiuni. Expertul Nicolae Panfil avertizează însă că unele „obiective” sau „priorități” promovate de către candidați sau partide depășesc atribuțiile unui primar sau consiliu, astfel că nu vor putea fi îndeplinite, doar îi vor ajuta pe aceștia să câștige încrederea oamenilor.
„Tarife scăzute la gaz, electricitate” și „ajutoare sociale”
Nicolae Panfil, director de programe la Asociația Promo-Lex, susține că în campaniile electorale se fac multe promisiuni care depășesc competențele candidaților ce pot fi aleși. „Promisiunile legate de pensii, tarife, ajutoare etc. țin de atribuțiile autorităților publice centrale, adică a instituțiilor Guvernului. Nu văd cum pot fi realizate astfel de promisiuni la exercitarea mandatului, doar dacă candidații, ca reprezentanți ai unor partide politice, să convingă autoritățile publice centrale să implementeze promisiunile”, punctează expertul. ZdG a selectat câteva promisiuni care circulă în această campanie electorală și vi le prezentăm prin lupa expertului Nicolae Panfil.
Adrian Albu, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la funcția de primar al municipiului Chișinău, în materialele electorale promite că „familiile cu copii vor primi anual 10 mii de lei, elevii la școală vor avea asigurată mâncare gratuită până în clasa a IX-a, iar copiii în vârstă de până la 2 ani vor avea parte de produse lactate oferite gratuit.” În plus, Albu promite „tarife mai mici pentru gaze naturale, energie electrică și termică, dar și ieftinirea altor servicii comunale”.
Cristina Vulpe, candidata Partidului „Șansă” la funcția de primar al capitalei, promite și ea ajutoare sociale pentru locuitorii capitalei. Astfel, susține că „imediat după ce va fi aleasă”, va oferi „o plată de 7 mii de lei la nașterea primului copil, 10 mii la nașterea celui de-al doilea și 20 de mii de lei la nașterea gemenilor.”
„Candidații recurg la astfel de promisiuni, pentru că oamenii sunt săraci și puțin informați”
Alexandru Petkov, candidatul formațiunii „Partidul Nostru” la funcția de primar al municipiului Bălți, anunță că „imediat după alegeri, orașul va cere compensare pentru majorarea ilegală a tarifelor la gaze. În administrația orașului vom cere compensare pentru mijloacele care au fost luate ilegal de la cetățeni pentru a plăti gazul la tarife umflate. Știm cu toții că astăzi, în loc de 30 de lei, gazul costă circa 18 lei. Vom cere acești bani înapoi. Cei care au ridicat ilegal tariful să returneze banii în bugetul orașului”, susține candidatul.
Victoria Șapa, candidata partidului „Șansă” la funcția de primar al municipiului Bălți, „garantează asistență în valoare de 1000 de lei tuturor persoanelor vârstnice, a căror pensie este mai mică de 5000 de lei”, lucru promis și de colega sa de partid, Cristina Vulpe, pentru capitală.
Expertul Promo-Lex susține că oamenii trebuie să se informeze mai mult, pentru a nu fi duși în eroare de către candidați. „Este foarte important ca cetățenii să cunoască care sunt atribuțiile funcțiilor, pentru a înțelege dacă promisiunile pot fi realizate de către candidați. Candidații recurg la astfel de promisiuni, pentru că oamenii sunt săraci și puțin informați. Oamenii nu cunosc diferența dintre primar, ministru sau prim-ministru sau între Parlament și Consiliul Municipal. Funcțiile și responsabilitățile acestor poziții sunt total diferite, respectiv, candidații consideră că important e să promită, să se vadă cu voturile în buzunare și mai departe o să vadă ei ce o să poată realiza. Efectiv, oamenii trebuie să-și pună întrebări când asistă la întâlniri electorale sau privesc o dezbatere”, punctează Nicolae Panfil.
„Modernizarea transportului public” care nu există
Elena Damașcan, candidata la funcția de primar al comunei Gotești din partea Partidului „Șansă”, în materialele electorale a anunțat că una din prioritățile ei este „modernizarea transportului public”. Solicitată de ZdG, secretara Consiliului comunei Gotești, Angela Culicovschi, a menționat că pe lângă mașina de serviciu a primăriei, în comună circulă doar „un microbuz luat în locațiune de la un agent economic până la sfârșitul anului, care duce copiii la grădiniță, de la Constantinești la Gotești. În Gotești noi nu avem transport public”, a declarat Culicovschi.
Tatiana Barda, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate pentru funcția de primar al comunei Grătiești, suburbie a capitalei, în cadrul campaniei electorale a anunțat că una din prioritățile ei este „modernizarea transportului public, prin asigurarea unui orar stabil și rute eficiente pentru toți locuitorii comunei și suplinirea rutelor actuale cu autobuze, precum și prelungirea rutei de autobuz nr. 28 până în capătul satului Hulboaca”. Ce nu spune însă candidata e că rutele de autobuz 10 și 28, care circulă spre comuna Grătiești, sunt în gestiunea Parcului Urban de Autobuze, o întreprindere municipală a capitalei gestionată de autoritatea publică locală din Chișinău.
Valentina Tonu, candidata Partidului Social Democrat European la șefia municipiului Hîncești, în programul electoral a enunțat următorul obiectiv – „asigurarea siguranței cetățeanului prin instituirea Patrulei permanente”. Solicitată de ZdG, Mariana Bețivu, ofițera de presă a Inspectoratului General al Poliției, afirmă însă că nu cunoaște despre astfel de practici în alte localități și precizează că inspectoratele locale ale poliției sunt autonome față de primării.
Ce spune legea?
În atribuțiile primarului intră gestionarea bunurilor publice, executarea deciziilor consiliului local, elaborarea proiectului de buget, asigurarea securității traficului rutier şi pietonal prin organizarea circulaţiei transportului, întreţinerea drumurilor, podurilor şi instalarea semnelor rutiere în raza teritoriului administrat. Primarul conduce, coordonează şi controlează activitatea serviciilor publice locale. Una dintre atribuții este posibilitatea de a constata încălcările legislaţiei în vigoare comise de persoane fizice şi juridice în teritoriul administrat, luarea măsurilor pentru înlăturarea sau curmarea acestora şi, după caz, sesizarea organelor de drept. De asemenea, primarul este responsabil de protecția copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți, în calitatea sa de autoritate tutelară locală.
