78 de ani de la anexarea Basarabiei de către URSS: „Federația Rusă continuă să ne țină în zona sa de influență”
Astăzi, 28 iunie, se împlinesc 78 de ani de la anexarea Basarabiei în 1940 de către URSS. Istoricii spun că aceasta a fost o lovitură puternică pentru România și a marcat începutul unui declin pentru zonă. Istoricul Iurie Colesnic afirmă că Federația Rusă continuă să țină R. Moldova în zona sa de influență, iar doctorul habilitat în științe istorice Anatol Petrencu punctează că exprimentele care au urmat anului 1940 au dus la un regres inclusiv al vieții economice în Basarabia.
Istoricul Iurie Colesnic menționează că anexarea a fost un moment dramatic pentru populația Basarabiei, care, la acel moment, „intrase deja în ritmul vieții românești”.
„A fost lovitură nefastă și mișelească pentru România, pentru că luându-i-se Basarabia, practic a pierdut 3 milioane din populație. A fost un moment dramatic și pentru populație, care deja intrase în ritmul vieții românești. Ulterior, această populație a fost trecută prin teroarea comunistă din anii 1940-1941, cu deportările și arestările care au urmat. Au fost foarte multe arestări, de altfel, și oamenii au avut foarte mult de pătimit. Practic, a fost un șoc pentru populație, resimțit încă mult timp după aceea. Este evident că în ultima perioadă, când se discută despre unirea cu România aceasta pare o problemă delicată, fiindcă populația noastră încă nu conștientizează, în mare măsură, apartenența la rădăcina românească. Dar, cred că timpul o va rezolva și, mai ales, integrarea europeană va influența acest proces. Consider că Federația Rusă continuă să ne țină în zona sa de influență, nu vrea să ne piardă, iar acestea sunt reminiscențele anului 1940”, comentează Colesnic.
În același context, istoricul Anatol Petrencu consideră că data de 28 iunie 1940 a însemnat începutul tragediei românilor basarabeni, argumentând prin experimentele efectuate de puterea sovietică în această regiune.
„Pe data 28 iunie 1940, trupele sovietice au anexat Basarabia, adică interfluviul dintre Nistru și Prut până la Dunăre, dar nu numai Basarabia – sovieticii au anexat și Nordul Bucovinei și atunci când s-a tras frontiera între România și Uniunea Sovietică, a fost anexat și ținutul Herța. Acesta a fost începutul tragediei noastre, a românilor basarabeni, dar și tragedia României în ansamblu, pentru că sovieticii au aplicat în aceste teritorii inginerii de-ale lor, politici sovietice de eliminare a ceea ce numeau ei dușman de clasă. Au fost arestați foarte mulți intelctuali, lideri de partide politice, care nu au reușit să se refugieze, unii din ei considerând că s-ar putea cumva salva. Au fost trimiși în lagăre de muncă mai mult de 600 de primari ai satelor, care aveau gospodării model pentru consăteni. Specificul deportărilor care au urmat consta în faptul că după ce au trecut Nistrul, bărbații au fost scoși din vagoane și duși în alte trenuri. Explicația pentru asta a fost una din cele mai criminale minciuni ale sovieticilor – le-au spus femeilor că ei merg înainte ca să pregătească locul unde se vor întâlni, acolo, în Siberia. Și, femeile s-au liniștit. Mai mult ca atât, așteptau să ajungă în Siberia ca să se întâlnească cu bărbații lor. Însă, bărbații au fost duși la Ivdel, în apropiere de Ekateriburg. Iată acolo au murit în 1942. Am mai trecut prin două deportări, apoi ni s-a organizat o foamete. Aceste experimente au dus la un regres, în pofida faptului că unii mai spun că uite, s-au construit uzine – dar unde-s ele acum? Nu mai funcționează – și colhozuri. Acestea din urmă, au fost construite cu atâta sânge și vieți omenești. Și, iată, nu au rezistat, că dacă ar fi fost ceva viabil, ar fi existat și azi. Însă, vedeți, se revine la gospodăriile private”, opinează Anatol Petrencu.
În privința situației actuale, Anatol Petrencu susține că R. Moldova nu a reușit încă să se formeze ca stat.
„Noi suntem o zonă gri – așa și nu am devenit un stat de la declarea independenței încoace. Ne-am pomenit cu o societate foarte divizată. Se știe că rușii vor să-și refacă imperiul iar, pe de altă parte, mișcarea unionistă e atât de dezlânată. Eu sunt absolut convins că R. Moldova are șanse de prosperitate dacă ne reîntregim. E o axiomă. Dar, nu există o voință și din partea Bucureștiului, că e altceva când statul dorește și creează niște perpective așa cum a făcut Republica Federală a Gemaniei pentru fosta Republică Democrată, când în Constituție s-a scris că în situația în care va fi momentul potrivit, acceptă aderarea altor teritorii germane”, conchide istoricul.
La 2 august 1940, Sovietul Suprem al URSS, printr-un decret special, a decis constituirea RSS Moldoveneşti şi includerea acesteia în componenţa imperiului sovietic. În procesul dezmembrării Uniunii Sovietice, R. Moldova și-a declarat independența pe 27 august 1991.
