De ce s-au speriat judecătorii

Opt judecători, dintre care cinci de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) au depus, în ultima săptămână, cereri de demisie din funcţie. Unul dintre ei s-a răzgândit, astfel că marţi, şase noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat demisiile a şapte magistraţi. Ar putea urma şi alte plecări, inclusiv din rândul angajaţilor instanţelor, care susţin că, după reforma salarială, au fost informaţi că vor primi mai puţini bani. Temerea acestora este însă negată de reprezentanţii Ministerului Finanţelor, care susţin că nu vor exista bugetari care să primească în 2019 mai puţini bani decât în acest an, 2018.

Iniţial, a depus cerere pentru a pleca din sistemul judecătoresc şi magistrata Victoria Sanduţa, de la Judecătoria Chişinău, însă aceasta şi-a retras-o în dimineaţa şedinţei Consiliului.

Cine sunt judecătorii care au demisionat

Au demisionat însă alţi doi judecători din prima instanţă, Valentina Criucicova, cea care deţinea, din anul 2015, funcţia de preşedintă a Judecătoriei Călăraşi, şi Ion Cojocari, magistrat la Judecătoria Comrat din luna decembrie 2017. Cojocari a mai avut o tentativă de a pleca din sistem în luna iulie, însă atunci s-a răzgândit.

Foto: magistrat.md

Cei cinci judecători de la CSJ care au depus cereri de demisie, acceptate de CSM, au în spate decenii de activitate în sistemul judecătoresc. Tatiana Vieru, de exemplu, era vicepreşedinta CSJ, numită în această funcţie în luna decembrie 2016. Vieru era însă judecătoare din anul 1982, fiind numită la CSJ în anul 2003. Conform unor calcule efectuate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), aceasta urma să atingă vârsta de pensionare în 2019. Şi colegul ei, Valeriu Doagă, în vârstă de 64 de ani, care activa în sistemul judecătoresc din anul 1984, urma să plece la pensie anul viitor, la fel ca Iulia Sârcu, judecătoare din anul 1991. În 2020 urma să plece la pensie Dumitru Visternicean, un alt magistrat căruia CSM i-a acceptat cererea de demisie din funcţie. Visternicean era judecător din 1982, iar la CSJ activa din 1999, cu mai multe pauze în care a fost detaşat la CSM. Elena Covalenco, a cincea judecătoare de la CSJ care şi-a anunţat plecarea din sistem urma să atingă vârsta de pensionare mai târziu, în 2023. Ea activa în funcţie din 1996, iar la CSJ era din 2008.

Micu: „La CSJ, un judecător va primi mai puţin cu vreo 3 mii şi ceva de lei pe lună”

Dacă în cazul celor doi judecători din prima instanţă motivele plecării din sistemul judecătoresc nu sunt clare, plecarea celor cinci magistraţi din cadrul instanţei supreme este legată de noul proiect al sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Magistraţii consideră că modificările în legislaţie dăunează sistemului judecătoresc şi reprezintă o imixtiune în activitatea acestuia. Victor Micu, preşedintele CSM, crede că, exodul ar putea continua, iar acesta se va răsfrânge şi asupra angajaţilor instanţelor, care, la fel, ar urma să aibă venituri mai mici, conform calculelor pe care le-au făcut.

„În mare parte, plecările din sistem sunt legate de noua lege a salarizării. Calculele sunt una, dar noi nu suntem de acord şi cu modul în care va fi calculată salarizarea şi pensia judecătorilor. Se încalcă independenţa judecătorilor şi procurorilor. Acum, în lege scrie că salariul nostru depinde de salariul mediu pe economie pe anul precedent. Este stabilit asta în lege. Totul este previzibil. Acum, în tot anul, acest salariu mediu va fi stabilit de Parlament, prin Legea bugetului, la propunerea Guvernului, în dependenţă de situaţia economică. Considerăm, la CSM, că Executivul va putea stabili valori de referinţă mai mici sau mai mari. Dar, aşa, sistemul judecătoresc va depinde de puterea executivă şi legislativă”, consideră Victor Micu, preşedintele CSM. „Dar, se micşorează şi salariul cu mult. Cu cât mai mare e instanţa în grad, cu atât se va scădea salariul. La CSJ, un judecător o să primească mai puţin cu vreo 3 mii şi ceva de lei pe lună, după cum am calculat. Se vorbeşte că ar putea pleca şi alţii. Cred că cei care au 1-2 ani până la pensie, cam toţi au tendinţa să plece, că ei pleacă acum cu garanţiile care sunt la moment”, precizează Micu.

„Cu 4 mii de lei, pot să lucrez într-un magazin şi să nu am atât de multe bătăi de cap”

Preşedintele CSM susţine că, din informaţiile pe care le are, şi angajaţii instanţelor, în frunte cu grefierii şi asistenţii judiciari ar putea avea venituri mai mici. „Noi ne-am aşteptat ca la grefieri, asistenţi, salariul să fie majorat. Dar, dacă calculezi per anual cât primea un grefier şi asistent până acum, având în vedere că la concediu i se achita şi un ajutor material, se primeşte că el avea venituri mai mari pe an decât va avea acum. Acum, pe foaie salariul va fi mai mare, dar, per anual, ei vor avea un venit mai mic. Noi acum, doar în Chişinău, avem vacante peste 180 de funcţii de asistenţi şi grefieri. Nimeni nu doreşte să acceadă în aşa funcţii, fiindcă e mic salariul şi e mult de lucru. Mă sună preşedinţi de instanţă şi îmi zic că vor să plece mulţi”, susţine Victor Micu.

Temerile sale sunt susţinute şi de o angajată a unei Curţi de Apel din R. Moldova. „3500 de lei primim lunar. Acum, plus la asta, la diverse sărbători, suntem remuneraţi cu premii băneşti. Respectiv, ajungem la un venit lunar de 5-6 mii de lei. În baza legii noi, noi o să avem salariu mai mare, de 4500 de lei, de exemplu, dar timp de un an, noi vom putea primi premiu doar o dată, în valoare de 1900 de lei. Nu mai mult. Respectiv, anual, dacă noi avem acum vreo 35-40 de mii de lei, după modificările la lege, vom avea cu 10-15 mii de lei mai puţin. Mai mulți colegi de-ai mei vor să plece. Cu 4 mii de lei eu pot să lucrez într-un magazin şi să nu am atât de multe bătăi de cap”, susţine angajata instanţei, care a cerut să nu-i divulgăm identitatea.

D. Visternicean: „Se simte că nu e nevoie de noi, cei care au capacitate de a lucra”

Foto: magistrat.md

„Cu vreo doi-trei ani în urmă, când tot s-a implicat Parlamentul în sistemul de salarizare al judecătorilor, ce, nu au plecat oamenii? Noi suntem cei care, în timpul apropiat, atingem vârsta de pensionare, aşa că, ori aşa, ori altfel, tot plecăm. Dar, eu nu pot să neg că decizia mea are legătură cu atitudinea care vine din partea autorităţilor executive şi legislative faţă de sistemul judecătoresc, ce ţine de proiectul de lege privind salarizarea unică”, susţine Dumitru Visternicean, judecător la CSJ. „În al doilea rând, motivul pentru care plec e că am lucrat în sistem o sumedenie de ani şi am făcut multe pentru sistemul judecătoresc. Aş fi putut face şi altele, dar se simte că nu e nevoie de noi, cei care au capacitate de a lucra, nu e nevoie de profesionalismul nostru”, consideră magistratul.

Fost preşedinte al CSM, Dumitru Visternicean consideră că modificările propuse de Executiv atentează „grav la independenţa sistemului judecătoresc”. „Eu am înţeles că pe judecători nimeni nu-i iubeşte. Doar când au nevoie, aleargă şi se pun în genunchi la ei. Noi trebuie să avem o garanţie permanentă că, indiferent de culoarea politică de sus, noi putem activa independent. Legea care e acum e în concordanţă cu cerinţele internaţionale, dacă noi vrem să ne ducem în Europa. Doar în ţări post-sovietice, judecătorii depind de alte puteri. De ce noi trebuie să fim la cheremul cuiva? Noi nu negăm faptul că şi la ceilalţi trebuie să le fie ridicat salariul. Noi vrem ca toţi să primească salariu mare, corect, după munca pe care o depune. Dar Ministerul Finanţelor nu a luat în calcul şi salariile angajaţilor instanţelor judecătoreşti… Noi nu vrem mai mult decât ni se cuvine. În toate ţările civilizate, munca intelectuală e cea mai plătită, dar la noi, e cea mai puţin plătită”, crede judecătorul.

Foto: magistrat.md

Şi alţi doi judecători de la CSJ care au plecat din sistem au declarat pentru portalul anticoruptie.md că modificările la legea privind salarizarea se regăsesc printre motivele pentru care aceştia au decis să plece din sistem. „Legislatorul, în loc să încurajeze magistraţii, să îi motiveze prin salarii, reduce ceea ce am obţinut până acum. Reduce fără a ţine cont de normele internaţionale. Nimeni nu ţine cont de volumul de lucru pe care îl are un judecător, de atmosfera stresantă. Ce fel de justiţie poate să facă un judecător desculţ şi flămând?”, a declarat magistrata Iulia Sârcu, pentru anticoruptie.md

Chicu: „Nu este adevărat”

De partea cealaltă, Ion Chicu, secretarul de stat al Ministerului Finanţelor, susţine că temerile judecătorilor şi ale celorlalţi angajaţi din sistemul de drept nu sunt argumentate. „Nu este adevărat (că vor primi salarii mai mici). Ei nu au calculat corect. Problema nu e în valoarea absolută a salariului. Ei nu sunt de acord să eliminăm corelarea dintre indexarea anuală a salariilor lor şi evoluţia salariului mediu pe economie. În 2018, faţă de 2017, salariul mediu pe economie a crescut cu 13,3-13,4%, doar în prima jumătate. Asta înseamnă că în 2019, automat, trebuia să crească salariul de 30 de mii al unor judecători cu 13,3%. Asta se întâmpla automat, fără a face vreo modificare, fără ca noi să ne gândim de unde să luăm bani. Noi însă nu putem continua aşa”, menţionează funcţionarul.

„Ei nu pierd pe partea de calcul. În lege o să fie o valoare minimă de referinţă care le va asigura nivelul veniturilor din anul 2018. Deci, ei nu pierd bani, sunt speculaţii. Ei vor ca, în fiecare an, indiferent de ce se întâmplă în ţară şi în lume, să li se indexeze salariul pe măsura salariului mediu pe economie. E o legătură nelogică, lobată anterior de cineva într-un mod foarte iresponsabil. Nu este adevărat că şi angajaţii din sistemul judecătoresc vor primi mai puţini bani decât în 2018. Noi, când am calculat, ne-am raportat la veniturile care au fost în 2018, inclusiv ajutorul material, primele. Iată de la suma asta noi calculăm cum vor evolua salariile în 2019. Sunt speculaţii când zic că vor pierde bani. Sau nu calculează corect. Puteţi scrie sigur că nimeni nu o să primească salarii mai mici decât în 2018”, promite Chicu.

Ion Chicu, secretar general de stat al Ministerului Finanélor

„Unii au reuşit, cândva, să lobeze, cumva, prin cineva, dar pedagogii, de exemplu, nu au reuşit”

„Noi vrem să unificăm sistemul de salarizare în sectorul public, fie educaţie, fie justiţie, noi vrem ca toţi să fie într-un sistem, pentru ca atunci când majorăm la cineva, asta să se întâmple la toţi. Acum însă ce avem? Avem 3 legi diferite, iar când poţi majorezi la unul, altă dată, la altul. Asta nu-i corect. De asta avem şi discrepanţa asta mare, cu cineva care are salariu de 30 de mii şi altul de 3 mii. Unii au reuşit, cândva, să lobeze, cumva, prin cineva, dar pedagogii, de exemplu, nu au reuşit. Noi nu mai vrem să fie sistemul respectiv”, precizează Ion Chicu.

Noul sistem de salarizare pentru bugetari ar urma să intre în vigoare de la 1 decembrie 2018. Proiectul de lege anunţat la 23 octombrie, de liderul democrat, Vlad Plahotniuc, a fost prezentat ulterior într-o conferinţă de presă de către premierul R. Moldova, Pavel Filip, şi ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu. Proiectul nu a fost încă aprobat de Guvern şi votat de Parlament. CSM a avizat negativ proiectul de lege propus de Ministerul Finanţelor.

 

Update: Dumitru Visternicean, unul din cei cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) care a depus cerere de demisia din funcție afirmă, într-o declarație pentru ZdG că el personal, dar și alți judecători, nu se tem de noile legi discutate de politicieni, care vizează și veniturile magistraților. Acesta susține că judecătorii cer ca legea să aibă un caracter previzibil și să fie echitabilă pentru toți cei pe care o vizează. 

Noi nu ne temem de legi noi, fiindcă nu avem competențe de a ne teme de legile care țin de competența Parlamentului. Noi avem rezerve și avem dreptul de a obiecta la calitatea legilor care sunt adoptate și care ne vizează. E o diferență foarte mare. Noi nu ne-am speriat de nicio lege. Dacă legea e clară, previzibilă, într-un stat de drept, fără doar și poate, ea va fi acceptată. Dar, atunci când pe deasupra se pune un praf care ascunde esența conținutului, atunci desigur că legea urmează să fie discutată. Pe deasupra, ea pare o lege bună și cum zice dl prim-ministru, că decalajul ăsta de salarii, de la 33 la 1 se va micșora, da… Dar arată-mi tu un stat unde  oamenii au diferite funcții, dar au aceleași salarii. Cred că această lege este o tentativă de a atenta la independența justiției”, crede Dumitru Visternicean.

„Noi nu ne temem de adoptarea unor noi legi. Dar noi ne rezervăm dreptul de a ne expune vizavi de conținutul ei, de calitatea legilor, care ne ating și pe noi, în anumite condiții”,  precizează magistratul. „Acum, noi suntem vinovați că nu suntem de acord cu noua lege, deși anterior, tot politicienii au votat legea care este acum în vigoare. De ce acum cei care au adoptat anterior legea care e acum în vigoare n-au ieșit să spună că au greșit, că au fost omisiuni?” punctează Visternicean.

„Noi ne-am așteptat să fie mărite salariile la cei care contribuie și asistă la înfăptuirea justiției, la grefieri, asistenți, fără a fi atinse salariile judecătorilor. Statul, în asemenea situații, nu rezolvă întrebarea de mărire a salariilor, care e obligațiunea lui, dar din contul altuia. Așa cum a făcut și cu altceva. Au pus pe umerii oamenilor și alte acțiuni care trebuia să le facă statul. Noi nu ne temem, dar ținem ca legea să fie clară, previzibilă și să țină cont de interesele tuturor. Dacă pe unii îi ridicăm din contul altora, asta nu-i stat de drept”, crede Dumitru Visternicean, unul din cei cinci judecători de la CSJ care au depus cerere de demisie din funcție. 

 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *