Istoria Moldovei integrată în istoria Rusiei?
Asociaţia Istoricilor din R.Moldova a remis un comunicat pe marginea dezbaterii despre manuale de istorie, lansate de Liga tineretului rus din Republica Moldova duminică, 22 noiembrie 2009, la primăria municipiului Chisinău.
La această întrunire s-a pus în discuţie ce fel de istorie trebuie predată în Republica Moldova, istoria Moldovei sau istoria românilor. Asociaţia Istoricilor a fost prezentă la această masă rotundă prin Sergiu Musteaţă, preşedinte, Igor Caşu şi Virgil Pâslariuc.
Dezbaterile au fost moderate de către Igor Tuleanţev, preşedintele Ligii tineretului rus din Republica Moldova şi vice preşedinte al Congresului asociaţiilor ruseşti din R. Moldova. Printre participanţi au fost membri ai comunităţii ruseşti locale, liderul Mişcării Ravnopravie Valeri Klimenko, dar şi oficialităţi ai Federaţiei Ruse, precum Maxim Mişcenko – deputat al Dumei de Stat a Rusiei, Alexei Liubţov, preşedintele organizaţiei Molodaia Gvardia a partidului de guvernămînt Edinnaia Rossia, precum şi reprezentanţi ai ambasadei Rusiei la Chişinău.
Masa rotundă a început cu prezentarea a trei rapoarte ale membrilor Ligii tineretului rus. Printre tezele principale s-au evidenţiat următoarele: din cele mai vechi timpuri Moldova a fost populată de către triburile slave; teritoriul actual al R. Moldova a fost parte componentă a Rusiei Kievene; Rusia ar fi dominat aici până la formarea ţării Moldovei la 1359; de la Ştefan cel Mare, domnii Moldovei ar fi dus o politică permanentă de apropiere de Cnezatul Moscovit şi tot ce s-a întâmplat în istoria relaţiilor moldo-ruse avea un scop final – acela ca Moldova să devină parte componentă a Rusiei; anul 1812 a constituit un act dezinteresat, progresist, de „eliberare” a Basarabiei; rolul eminanemente civilizator al Imperiului ţarist, care ar fi continuat de către cel sovietic. Printre aceste subiecte şi interpretări insolite, menţionăm evocarea rolul „mesianic” a lui Alexei Kosîghin, în „ridicarea economiei” URSS în general şi RSS Moldovenească în mod special în perioada imediat postbelică (sic!).
Referitor la istoria contemporană, Maxim Mişcenko a menţionat în alocuţiunea sa că nu trebuie să se insiste asupra represiunilor staliniste, dar asupra a ceea ce a construit puterea sovietică în Moldova, – industrie, drumuri, apartamente etc. Mai mult, domnia sa l-a elogiat pe Stalin ca mare erou, un model de modestie, invocând faptul că la moartea acestuia averea sa se reducea la o tunică şi atât. Avem aici o evocare a unei teze extrem de răspîndită în Rusia putinistă, conform căreia Stalin ar fi fost „cel mai important manager” al secolului XX-lea. Alţi vorbitori au accentuat, de asemenea, numai aspecte pozitive din istoria URSS, neglijând totalmente sau chiar justificând aspectele represive ale regimului sovietic în general, și în fosta RSSM în particular. S-a menţionat că defuncta Uniune Sovietică ar fi eliberat Basarabia în 1940 şi din nou în 1944 de sub „jugul româno-fascist”. Unii din membrii marcanţi ai comunităţii ruseşti aa declarat că istoria URSS era mai „veridică”, conţinea mai multe „adevăruri” decât istoria românilor care se predă în Republica Moldova după 1991.
La rândul lor, reprezentanţii Asociaţiei Istoricilor au combătut tezele sus-menţionate şi au calificat în timpul mesei rotunde luările de cuvânt ale reprezentanţilor Rusiei drept un gest de depăşire a atribuţiilor lor şi de implicare nedisimulată în politica educaţională a Republicii Moldova.
Asociaţia Istoricilor consideră aceste luări de poziţie inacceptabile şi condamnă imixtiunea reprezentanţilor Rusiei într-un domeniu care ţine de dreptul suveran al unui stat independent. Menţionăm de asemenea că asemenea atitudini şi declaraţii ar putea contribui la destabilizarea situaţiei politice din Republica Moldova.
Ca reprezentanţi ai societăţii civile, atenţionăm organele abilitate din Republica Moldova şi organizaţiile internaţionale să ia act de aceste tentative de imixtiune a Federaţiei Ruse în treburile interne ale Republicii Moldova.
Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova
Chişinău, 23 noiembrie 2009
