Groparii parcului Ţaul

Cel mai mare parc din R. Moldova şi chiar din Europa de Sud-Est, considerat monument peisagistic, se află într-o stare de degradare permanentă. Deşi autorităţile, în repetate rânduri, au făcut declaraţii despre importanţa şi unicitatea Parcului din Ţaul, acestea nu au fost urmate şi de acţiuni concrete.

244-taul2În nordul Moldovei, la 200 km de Chişinău, la Ţaul, raionul Donduşeni, se află cel mai mare parc din Moldova. Cu o suprafaţă de peste 46 de hectare, acest parc a fost plantat între anii 1901—1914, pe proprietatea basarabeană a bancherului din Petersburg Ivan Pommer, după proiectul renumitului arhitect-peisagist Vladislavski-Padalko. Andrian Paparcea (foto), directorul parcului, susţine că această zonă este unicală nu doar în Moldova, ci şi în Europa de Sud-Est, pentru speciile de arbori, arbuşti şi liane, circa 150 la număr, dintre care peste 100 sunt exotice. De asemenea, conacul şi clădirile auxiliare amplasate în parc sunt seculare şi reprezintă monumente istorice. Acest ansamblu face parte din fondul ariilor naturale protejate de stat. Totuşi, autorităţile nu-i oferă protecţie decât prin declaraţii oficiale, în timp ce-l trec de la balanţa unei instituţii la alta.

În perioada sovietică Parcul Ţaul era un renumit punct de atracţie turistică. O varietate mare de păsări şi animale trăiau pe teritoriul acestuia, în centrul unui frumos lac era o insulă cu sălcii şi cu un pavilion pentru odihnă. În zonă era amplasat şi un sanatoriu. Toate acestea au început a se distruge după privatizarea din 1991. “Parcul intra în patrimoniul Colegiului Agricol, care era în subordinea Ministerului Agriculturii, iar după privatizare, timp de doi ani acesta a fost al nimănui, în aer. De atunci, stăpânii s-au schimbat, dar situaţia a rămas aceeaşi” , susţine Marian Nichitovici, directorul Colegiului Agricol Ţaul, la a cărui balanţă s-a aflat parcul până în 2002. “În prezent, parcul este într-o stare de plâns”, a mai adăugat acesta.

De la colegiu la spital, dar tot bolnav

Într-un raport despre starea mediului în Republica Moldova pentru 2003, scrie că au fost întreprinse măsuri concrete întru conservarea şi ameliorarea stării parcului şi complexului arhitectural din satul Ţaul prin transferul acestuia în subordinea Sanatoriului preventoriu de bază „Constructorul” al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale. Valentina Căldăruş, şefă adjunctă la Direcţia Resurse Naturale şi Biodiversitate, îşi aminteşte că în 2003 parcul a fost transferat în subordinea “Constructorul”-ui fiindcă exista doar o singură propunere, altele nici nu s-au discutat.

Gheorghe Dodu, directorul de la “Constructorul”, a declarat că atunci când s-a luat această decizie le-a fost promisă susţinere din partea statului. Pentru că aveau experienţă în managementul instituţiei medicale, doreau să refacă vechiul sanatoriu din parc, cu atât mai mult cu cât în nordul Moldovei nu exista nici un profilactoriu, susţine Dodu. El este convins că existau multe posibilităţi de investiţii în acest parc. “Am fost pe la toţi. Am propus să creăm şi o societate comercială, după principiul cotă-parte, la care ar fi putut participa şi statul, dar nu s-a acceptat”, îşi aminteşte Dodu.

Din 80 de îngrijitori a rămas paznicul

Din 2003 până în 2009, împreună cu Fondul Ecologic de Stat, administraţia “Constructorul”-ui a reuşit să foreze o sondă, să cureţe lacul şi să facă gard pentru parc. Dar nici aceste puţine lucrări începute nu au fost duse la bun sfârşit: lacul acum e secat, gardul, deşi este gata făcut, nu e instalat. Valentina Căldăruş crede că lucrurile s-au stopat şi din cauza lipsei banilor, dar în mare parte pentru că s-au schimbat proprietarii. Ea susţine că dacă în parc s-au investit aproape 3 milioane de lei, înseamnă că s-a făcut ceva. Pe de altă parte, Andrian Paparcea, directorul Parcului Ţaul, spune că de zeci de ani nu s-a mai făcut nimic acolo. “De acest parc ar trebui să fie responsabil un gospodar, dar neapărat din partea statului, altfel este imposibil. Ce organizaţie poate să dea bani pentru întreţinerea unui astfel de parc? În plus, trebuie renovate clădirile, care sunt monumente istorice. În perioada sovietică erau peste 80 de lucrători, iar acum nu avem niciunul”, a declarat Paparcea.

Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, crede că de vină e sărăcia. “Nu putem da un parc ce are o valoare naţională unui sponsor care, chipurile, o să aibă grijă de parc, dar el îşi face profit. În felul acesta, Grădina Botanica a fost dată Centrului Comercial Elat, care, treptat, a transformat-o într-un loc de distracţii. E inadmisibil, deşi înţeleg că este vorba de sărăcie”, susţine Reniţă.

O mulţime de ecşi i-au respirat oxigenul

În decembrie anul trecut preşedintele Vladimir Voronin a venit într-o vizită specială în Parcul Ţaul. Între timp, pe aleile bătrânei oaze şi-au plimbat promisiunile şi ex-preşedinta Parlamentului Eugenia Ostapciuc, şi ex-premierul Tarlev, care au venit cu delegaţii, au făcut declaraţii şi au plecat. După vizita sa, Voronin a declarat că „Parcul din satul Ţaul se află într-o situaţie dezastruoasă şi trebuie întreprinse măsuri urgente pentu salvarea acestui monument al patrimoniului naţional”.

244-taul1Tot atunci, preşedintele a cerut să fie creată o comisie specială, care să analizeze situaţia.

Astfel, la începutul lui februarie anul curent, este modificată Legea privind fondul ariilor naturale protejată de stat, prin care a fost substituite doar sintagma “Sanatoriul Preventoriu de Bază “Constructorul” al Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriale” cu “Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinte a Moldovei”. Deşi după vizita sa la Ţaul şeful statului a accentuat că urmează să fie creată o întreprindere de stat care se va ocupa de gestionarea, întreţinerea şi dezvoltarea acestui teritoriu, Parcul a fost transferat în gestiunea Grădinii Botanice din Chişinău. După aceste decizii, lucrurile au rămas neschimbate, ba chiar mai confuze, pentru că, deşi este modificată legea, nu există şi o Hotărâre de Guvern prin care să se facă transferul, iar în lipsa acesteia nu se face nimic. Cel mai straniu este că până acum nimeni nu a lucrat asupra proiectului Hotărârii.

“Era mai bine să facă Ministerul Construcţiilor aceasta, dar fiindcă ei nu fac nimic, i-am zis directorului de la Grădina Botanică să facă ceva. Acum cineva trebuie să pregătească proiectul, să primească aviz de la toate ministerele implicate, apoi Guvernul să se pronunţe”, a declarat Valentina Căldăruş. Ea a mai adăugat că, probabil, transferul parcului s-a blocat din cauza modificării Guvernului.

Administraţia Grădinii Botanice susţine că a aflat despre Parcul Ţaul din “Monitorul Oficial”. Nimeni nu le-a telefonat, nu i-a întrebat. “Ar fi fost bine ca atunci când s-a modificat legea să se fi coordonat şi cu noi”, crede Eugen Alexandrov, secretar ştiinţific în cadrul Grădinii Botanice. “De la bun început, noi nu am insistat ca Parcul să ne fie în subordine, ci doar să coordonăm activitatea lui din punct de vedere metodic, ştiinţific, dar cei de la minister au înţeles altfel şi ni l-au transmis cu totul. Dacă a fost luată deja decizia, trebuie să mergem mai departe, să vedem ce-i de făcut”, a declarat Alexandrov. El consideră că administrarea Parcului din Ţaul necesită cheltuieli financiare suplimentare, poate chiar un buget separat. De asemenea, este obligatorie şi crearea unei filiale acolo, pentru că nu va fi posibil să se lucreze de la distanţă.

După opt luni de la modificarea Legii, cei doi paznici şi directoarea Parcului Ţaul continuă a fi salarizaţi din contul “Constructorul”-ui. Gheorghe Dodu susţine că acum îşi doreşte doar “să fie dezlegat calul de la gard”, adică să se facă ceva concret cu acest parc, pentru că ei suportă cheltuieli nejustificate, iar odată transferat în subordinea Grădinii Botanice, Guvernul să restituie instituţiei pe care o conduce toţi banii investiţi în Parcul Ţaul.

Tatiana EŢCO



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *