Biblia, Biserica și preoții despre violența asupra femeilor
În fiecare an, la sfârșit de noiembrie, omenirea marchează 16 zile de combatere a violenței împotriva femeilor, lansând diverse campanii, acțiuni, inițiative destinate autorităților publice, societății civile sau mass-media. Biserica este unul dintre actorii sociali influenți în R.Moldova, de aceea am solicitat opinia preotului ortodox Maxim Melinte despre ceea ce pot face comunitățile religioase în combaterea violenței.
Ce spune Biblia despre violența contra femeilor?
A fi violent nu e creștinește! Mântuitorul Hristos spune: „Adevărat zic vouă întrucât ce aţi făcut unuia dintr-acești fraţi ai Mei, mai mici, Mie Mi-aţi făcut” (Matei 25, 40). Cum înțelegem aceste cuvinte?
Noi, creștinii, ne numim frați și surori, copiii Tatălui Ceresc. Respectiv, Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este fratele nostru mai mare sau „Badea”. Deci, atunci când fac cuiva bine, de fapt fac bine lui Hristos, iar atunci când obijduiesc pe cineva – obijduiesc pe Hristos; când iubesc aproapele – de fapt îl iubesc pe Hristos, iar dacă utilizez insulte și amenințări – îl insult și îl ameninț pe Hristos.
Dacă creștinii ar înțelege acest lucru, s-ar opri ura, batjocora, invidia, corupția, tâlhăria, omorurile… Nu poți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona, nu poți să te numești creștin și să ai un comportament violent și gânduri pentru răzbunare!
Ce poate face Biserica pentru eliminarea violenței?
Biserica, așa cum arată barometrul opiniilor publice, are o autoritate și cetățenii noștri, în mare parte religioși, țin la recomandările Bisericii și a liderilor ei. La fiecare liturghie, bisericile devin o platformă vie de transmitere a mesajelor, pe care credincioșii le acceptă ca o regulă, dogmă și doctrină. Profitând în sens bun de acest statut, ierarhii și preoții ar trebui să ia atitudinea promptă vis-a-vis de acest subiect. La fiecare slujbă religioasă în biserică, acasă, în stradă, oriunde, e nevoie să vorbim despre faptul că toți, bărbați și femei, copii și vârstnici, bogați și săraci, suntem egali, avem aceleași drepturi și obligații față de Dumnezeu, față de aproapele nostru și față de noi înșine. Nimeni nu poate tolera violența sub nicio formă: fizică, sexuală, spirituală, psihologică, materială, etc. Slujitorii Bisericii ar trebui să facă și lecții cu tineri care urmează să se căsătorească, unde le vor explica despre rolul soților într-o familie, despre riscuri cotidiene și cum depășim ura, supărarea și alte comportamente agresive. Copiilor mici, la școală, acolo unde au loc lecții de religie, la fel să li se vorbească că tachinarea, stigmatizarea, ura, invidia, bătaia sunt străine creștinului, îndemnând pe cei mici să se respecte și să se ajute oriunde și oricând.
Ce pot face preoții?
Preoții, în mod particular, la spovedanie, sau în public, la predică, trebuie să le lămurească enoriașilor că iubirea este baza tuturor relațiilor în familie creștină și comunitate civilizată. Preoții nu trebuie să tolereze și să camufleze acte de violență, afirmând: rabdă, femeie dragă, căci asta este crucea ta pe care trebuie să o porți de dragul copiilor! Categoric! Concepțiile medievale ar trebui depășite.
Iar tineri seminariști, preoții de mâine, trebuie să învețe cât mai mult în domeniul pastoral cu privire la acest subiect, ca să cunoască cum să procedeze corect și să nu devină părtași și aliații unor criminali.
În cadrul Summitului recent de la Nairobi, organizat de UNFPA, am reușit să ascult mai mulți lideri religioși din Africa și Asia, reprezentanți ai bisericilor romano-catolice, protestante și neoprotestante, precum și lideri musulmani, care au împărtășit gânduri și opinii despre cum rezolvă ei problema violenței în comunitățile lor. În unison, toți s-au plâns despre stereotipuri și mituri înrădăcinate în mintea oamenilor religioși. Toți au fost de părere că educația trebuie să pornească de-acasă și este important să lucrăm cu tineri, îndeosebi și fete și femei. La fel, s-a propus consolidarea eforturilor între organe de state, biserici și societate civilă în vederea promovării unor valori creștinești și umane.
Dacă noi, creștini ortodocși, dorim și în continuare să ne numim ucenicii lui Hristos, trebuie să ținem cont de următoarele cuvinte ale Mântuitorului: Întru aceasta vor cunoaște toţi că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alţii (Ioan 13, 35).
Maxim Melinti, preot, Ghidighici
