VIDEO/ Tranzacţie în familie la Primărie

Administraţia publică locală din Măgdăceşti, raionul Criuleni, a plătit 1,6 milioane de lei pentru a achiziţiona, chiar de la familia primarei, clădirea fostei şcoli din sat, aflată de mai mulţi ani în paragină. Consiliul sătesc Măgdăceşti a decis să plătească pentru acest imobil un preţ de cinci ori mai mare decât preţul pentru care l-a vândut actualului soţ al primarei în urmă cu 12 ani.

La 10 mai 2018, Consiliul sătesc Măgdăceşti, a aprobat cumpărarea unui imobil din centrul localităţii pentru construcţia grădiniţei de copii „în vederea acordării serviciilor educaţionale de calitate şi instituţionalizarea a 120 de copii”. Suma tranzacţiei votate de 10 din cei 15 consilieri locali a fost de 1,6 milioane de lei. În scurt timp, la 4 iunie 2018, a fost semnat un contract de vânzare-cumpărare. În aceeaşi zi, terenul cu o suprafaţă de 20 de ari şi clădirea de aproape 761 m.p. au fost înregistrate pe numele autorităţilor publice locale.

Soţul primarei a cumpărat clădirea în 2006 cu 300 de mii de lei

Cei 1,6 milioane de lei au ajuns din conturile Primăriei Măgdăceşti, în conturile familiei primarei din localitate, vânzător fiind Victor Cojocaru, soţul Liubei Cojocaru, primară a satului Măgdăceşti din anul 2011. Acesta a achiziţionat terenul şi clădirea în 2006, în urma unei licitaţii, plătind aproximativ 24 de mii de USD, echivalentul a 300 de mii de lei la cursul MDL/USD din ianuarie 2006. Astfel, 12 ani mai târziu, Cojocaru a obţinut un profit de aproximativ 1,3 milioane de lei de pe urma tranzacţiei cu Primăria condusă de soţia sa. Acesta susţine că legăturile de familie nu au avut vreo atribuţie la înfăptuirea afacerii şi că, nici el, nici soţia sa nu au influenţat consilierii să-şi dea votul pentru achiziţionarea clădirii şi a terenului fostei şcoli.

Autorităţile publice locale din Măgdăceşti au achitat 1,6 milioane de lei pentru a cumpăra clădirea fostei şcoli din localitate, care aparţinea soţului primarei

„Clădirea a fost scoasă la vânzare toamna trecută, cu 75 de mii de euro (circa 1,5 milioane de lei). Nu contează cine e la Primărie. Dacă Primăria a considerat că are nevoie, a cumpărat. Eu am plătit aproximativ 24 de mii USD în 2005, când am cumpărat-o. În 2005 ce valoare aveau banii şi ce valoare au acum? Atunci am luat un credit. Am luat bani la procente. Faceţi o analiză. Eu le-am spus consilierilor: Îmi daţi banii pentru care am scos-o în vânzare şi v-o dau. Şi aşa îs în minus cu suma pe care o cere Fisc-ul şi banca, cu vreo sută şi ceva de mii de lei. Suma asta o dau cadou. Sunt în minus faţă de preţul cerut. S-au făcut dezbateri publice, Primăria a făcut expertiza la obiect, evaluarea. Dna primar n-are nicio atribuţie cu ce s-a făcut la Consiliu. Totul a fost legal. Acesta e preţul de piaţă real”, ne-a zis Victor Cojocaru, pe care l-am întâlnit în apropierea clădirii vândute. Alături, familia Cojocaru construieşte o casă modernă, cu două niveluri, care e aproape finalizată. Pe lângă statutul de om de afaceri, Victor Cojocaru e şi consilier raional de Criuleni.

„Avem cea mai mare natalitate pe raion”

Liuba Cojocaru, primara de Măgdăceşti, susţine că tranzacţia dintre autorităţile publice locale şi familia ar fi o „coincidenţă” şi că totul s-ar fi produs transparent, legal. Ea precizează că familia sa ar fi luat un credit bancar pentru a reuşi să achite pentru clădirea cumpărată în 2006. „Mai pe scurt, ne-o ieşit pe ochi. Dar, dacă a fost să fie aşa, am zis, gata. Încet-încet, timp de 9 ani, am dat datoria”, explică primara.

„Apoi, cu un an în urmă, directoarea de grădiniţă ne-a zis că satul mai are nevoie de o grădiniţă. Aici, în sat, totul era vândut. Şcoala veche s-a vândut, casa de cultură s-a vândut. Noi, Primăria Măgdăceşti, nu avem o palmă de pământ. Timp de jumătate de an, ne-am chinuit să găsim ceva. Nici prin cap nu ne-a trecut localul ăsta. A venit arhitectura raională, a venit comisia de la Criuleni…, ne-am uitat pe toate terenurile pe care le avem. Arhitectul şef a zis, dna primar, dvs chiar nu aveţi nimic. Satul are peste 6,5 mii de locuitori. Avem cea mai mare natalitate în raion. Pe an se nasc 60-70 de copii. În actuala grădiniţă ar trebui să avem 220 de copii, dar avem 300. Un milion de procente că era nevoie”, explică Liuba Cojocaru.

Obiectul a fost evaluat la 1,58 milioane de lei

Primara susţine că s-au analizat toate posibilităţile şi s-a decis ca autorităţile să cumpere clădirea familiei sale. „Consilierii trebuiau să găsească soluţii şi, mătincă, directoarea sau şefa de studii a propus: dna primar, poate dvs. vindeţi? Ce planuri aveţi cu acea clădire, poate vindeţi şcoala veche. E în centrul satului, sunt toate condiţiile, apă, canalizare… Am zis că nu eu rezolv această întrebare pentru că e clădirea soţului. Când a fost cumpărată, nu eram înscrişi şi ea a fost înregistrată doar pe soţ. Le-am mai zis că avem alte planuri cu acea clădire. Cineva ne-a propus să facă un azil de bătrâni şi noi căzusem de acord, crezând că va fi un azil pentru bătrânii din sat, dar ni s-au pus alte condiţii. Am zis că nu ne mai trebuie nimic”, zice primara, subliniind că familia sa nu ar avea de câştigat de pe urma tranzacţiei.

„Acest obiect a fost scos din toamnă la vânzare pentru suma de 75 de mii de euro. Acum s-a vândut, dar cât o să dăm la stat, vreo sută de mii de lei, încă le pierdem. Acest obiect nu ne era la gât să-l vindem. E în centrul satului şi e unicul obiect care mai este”, explică Liuba Cojocaru, menţionând că înainte de a cumpăra obiectul, primăria a angajat un evaluator, efectuând şi o expertiză. Conform studiului de evaluare efectuat de Agenţia „Vlasercom”, terenul şi clădirea achiziţionate de Primărie au fost evaluate la suma de 1,58 milioane de lei. „Noi, primăria, am fost cointeresaţi. Să vă spun sincer, persoana fizică nu ne-a rugat. Noi am fost cointeresaţi să cumpărăm obiectul ăsta ca să ne asigurăm. Când spun noi, eu vorbesc despre Primărie. Noi, Primăria, am rugat persoana fizică…. (care este soţul dvs?, n.r.) Nu are importanţă. Asta e o coincidenţă. Putea să fie altcineva. Cu asta noi am rezolvat întrebarea Primăriei. Asta-i chestia. Jumătate de an acest obiect a fost inspectat. S-au făcut audieri publice, s-a plasat pe site, s-a făcut transparenţă totală”, adaugă Liuba Cojocaru, susţinută şi de secretara Consiliului, Svetlana Bâtlan, care a fost însărcinată să semneze contractul de vânzare/cumpărare. „totul a fost transparent. Nimeni nu a făcut presiuni asupra mea”, zice aceasta.

„Cu salariul de la Primărie nici rochia şi nici costumele nu le acoperi”

Clădirea pentru care autorităţile locale din Măgdăceşti au plătit 1,6 milioane de lei este azi în paragină, înconjurată de buruieni. Podul stă să cadă, pereţii au crăpături vizibile, uşile şi ferestrele sunt distruse sau lipsesc cu desăvârşire. Primara susţine că o expertiză independentă ar fi arătat că imobilul poate fi reconstruit. „Pereţii îs buni. Podul va fi dat jos. Clădirea nu se va renova toată, că acolo îs 800 de m.p., dar noi facem grădiniţă pentru 120 de copii.

Victor Cojocaru

Partea de la drum va fi stricată”, menţionează primara, care susţine că grădiniţa va fi renovată dintr-o finanţare a Guvernului României. Liuba Cojocaru insistă că, în această tranzacţie, statutul ei de primară nu a avut nicio influenţă. „Nu, nu a fost nicio influenţă. Dimpotrivă. Primăria a influenţa pe persoana fizică ca să ne dea clădirea, ca să ne rezolvăm întrebarea”.

Noua casă a familiei Cojocaru

Cât despre faptul că familia sa a obţinut un profit de aproximativ 1,3 milioane de lei de pe urma „afacerii”, primara a punctat: „Noi nu am ieşit în plus. Cu banii ăştia acum nu am făcut nimic. S-a scumpit foarte tare tot. Vă spun cinstit. Ce făceam atunci cu acei bani, cum eu am luat credit…, cred că de multe ori făceam mai multe atunci. Acum, un milion de lei… Am început să construim o casă şi nici nu o putem termina. N-am înţeles nimic. Ograda — o sută şi ceva de mii, scările — o sută şi ceva de mii”. Am întrebat-o din ce surse îşi finanţează construcţia casei. „Avem business de familie. Am avut şi secţie de mezeluri, chiar acum, la 1 iunie, am închis-o pe vară. Din toamnă reluăm activitatea. Din salariul de la primărie, ştiţi ce zice soţul, nici rochia şi nici costumele nu le acoperi. Avem magazinul nostru”, explică primara.

Deşi, în 2011 şi în 2015, Liuba Cojocaru a ajuns primară din partea PLDM, între timp, a plecat din formaţiune şi susţine că ar fi „apolitică”. Totuşi, ea se află în capul listei de primari din Criuleni, afiliaţi guvernării, care au semnat un demers în adresa mai multor instituţii europene după suspendarea finanţării R. Moldova, cerând revizuirea deciziei.

Licitaţiile câştigate de firma familiei: „Eu aşa nebunii nu am făcut”

Licitații câștigate de firma familiei primarei în 2013

Liuba Cojocaru indică în declaraţia sa de avere şi interese pentru 2017 că a avut un salariu lunar de aproximativ 10 mii de lei. Familia Cojocaru declară cinci terenuri agricole, două terenuri intravilane, două spaţii comerciale de producţie şi două case de locuit, dar şi două firme: „Frocvel” SRL şi „Cojocaru VV”. Prima are afaceri în domeniul cărnii, iar a doua gestionează un magazin alimentar. În 2016, soţii Cojocaru au contractat un credit în valoare de 750 mii de lei, scadent în 2026. În 2013, „Frocvel” SRL a câştigat cinci tendere în valoare de aproximativ 130 de mii de lei pentru aprovizionarea cu produse alimentare a Grădiniţei şi a Liceului din sat.

„O dată, timp de jumătate de an, am dus la şcoală şi la grădiniţă carne. De fapt, mătincă trei luni de zile am dus. Licitaţiile se fac o dată la trei luni. De ce n-am mai participat? Pentru că nu aveam carne calitativă să dau la copii. Aduceam buhăieşii special, tăuraşi, şi prima dată puneam pentru grădiniţă, apoi, după asta, pentru ceilalţi. Câteodată se întâmpla că nu aveam carne. Îmi era jale şi aveam durere în suflet să mă duc să cumpăr de undeva carne injectată ca să dau la copii. Eu aşa nebunii nu am făcut. Asemenea cazuri m-au făcut să renunţ şi să nu mai particip la licitaţii”, explică Liuba Cojocaru.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *