Din întuneric spre recunoaștere internațională

În doar 5 zile, noul Legislativ de la Chișinău a reușit să se întrunească, să își aleagă structurile de coordonare, să acorde vot de încredere noului Guvern și să voteze un șir de demisii și modificări legislative. Membrii corpului diplomatic acreditat la Chișinău au participat la aceste ședințe, în timp ce deputații aleși din partea Partidului Democrat (PDM) au renegat acest legislativ, neparticipând la ședințe. Mai multe decrete ale Curții Constituționale au fost emise în această perioadă pentru a anula deciziile noului Legislativ, dar formațiunile parlamentare califică activitatea Curții drept una aflată în subordine politică. Prerogativa de dezoligarhizare este pusă la baza deciziilor Legislativului în aceste zile.

Sâmbătă, 8 iunie, la Chișinău s-au întrunit fracțiunile parlamentare PSRM, PAS și DA, anunțând presa și comunitatea internațională că va avea loc o primă ședință a noului legislativ. Corpul diplomatic străin, acreditat la Chișinău a avut dificultăți să intre în sediul Legislativului, la fel și mass-media, iar în sala de plen nu a fost conectat curentul electgric, ședința având loc în semiîntuneric și cu o boxă de împrumut pentru a asigura conectarea microfoanelor.

În prealabil, înainte de prima ședință, membrii Fracțiunii socialiștilor au semnat o „înțelegere politică temporară cu Blocul ACUM privind dezoligarhizarea și readucerea R. Moldova în albia Constituționalității”. Documentul prevedea, inclusiv, numirea Zinaidei Greceanâi în funcția de președintă a Parlamentului și votarea Maiei Sandu în funcția de prim-ministră.

La prima ședință au fost prezenți 61 de deputați din partea celor 3 fracțiuni parlamentare. Zinaida Creceanâi a fost votată unanim în funcția de președintă a noului Legislativ, ulterior au fost aleși vice-președinții: Fracțiunea PAS l-a înaintat la funcția de vicepreședinte pe Mihai Popșoi, Fracțiunea PPDA pe Alexandru Slusari, iar socialiștii – pe Ivan Ceban. Cel de-al patrulea vicepreședinte va reveni opoziției.

Ulterior au fost aleși membrii Biroului Permanent, din componența căruia fac parte: Vlad Batrâncea (PSRM), Vasile Bolea (PSRM), Corneliu Furculiță (PSRM), Sergiu Litvinenco (PAS), Igor Grosu (PAS), Liviu Vovc (PPDA), Maria Ciobanu (PPDA). Au mai fost rezervate 2 locuri pentru deputații PDM și 1 loc pentru reprezentantul Partidului Șor.

Parlamentul a votat și componența celor zece comisii parlamentare, după care membrii Legislativului au acordat vot de încredere Cuvernului Maiei Sandu.

Statul captiv R. Moldova

De la tribuna Parlamentului, Andrei Năstase a dat citire declarației cu privire la recunoașterea caracterului captiv al R. Moldova. Decizia a fost aprobată cu votul a 61 de deputați și conține mai multe prevederi privind acțiunile noului guvern în acest sens.

„Parlamentul Republicii Moldova:

1. Denunță actualul regim oligarhic, condus de liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, care se face vinovat de controlul ilegal şi anti-constituţional exercitat asupra Procuraturii Generale, sistemului judecătoresc, CNA, ANI, CEC, SIS, BNM și asupra altor autorități care trebuie să funcționeze în mod autonom, idependent de factorul politic, fiind monitorizate în mod democratic;
2. Constată că PDM, sub conducerea lui Vladimir Plahotniuc, acționează permanent ca un partid de expresie totalitară, folosindu-se în mod ilegal de banul public în promovarea proiectelor proprii, de instituții, funcții și pârghii represive pentru intimidarea și eliminarea oponenţilor politici și aplicând coruperea politică prin diverse mecanisme de șantaj și mituire;
3. Condamnă corupţia endemică – principalul pericol pentru libertatea, siguranța, și bunăstarea R. Moldova și a cetățenilor ei;
4. Constată o situație extrem de gravă în domeniul justiției, a garantării și protejării drepturilor omului și atestă o profundă deteriorare a standardelor de bază la capitolul drepturi și libertăți civile, inclusiv prin tratamente degradante, tortură, deportări abuzive ale solicitanților de azil politic.

Drept rezultat al acestei stări de lucruri, R. Moldova a ajuns să fie una dintre cele mai sărace și mai vulnerabile ţări din Europa, cu o rată îngrijorătoare a depopulării.

Această stare de lucruri poate fi schimbată.

Fiind conștienți de gravitatea situației și ghidați de responsabilitatea în fața poporului, noi, deputații din Parlamentul Republicii Moldova, ne angajăm să luptăm consecvent pentru restabilirea supremației legii și pentru respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor țării.

În acest sens, exprimăm vot de neîncredere conducerii următoarelor structuri ale statului, devenite instrumente docile ale regimului oligarhic și considerăm imperativ necesare:

• Demiterea Procurorului general și identificarea unui procuror independent, de preferință din spațiul european, și numirea acestuia în funcție;
• Demiterea conducerii Serviciului Informații și Securitate.
• Demiterea membrilor Comisiei Electorale Centrale.
• Demiterea conducerii Centrului Național Anticorupție.
• Demiterea membrilor Consiliului Audiovizualului.
• Demiterea conducerii Autorității Naționale de Integritate.
• Demiterea conducerii Curții Supreme de Justiție, precum și a altor instituții de drept și reglementare.
• Crearea comisiilor parlamentare de anchetă cu privire la:
  • Investigarea furtului miliardului, cu obligarea prezentării de către BNM a- raportului Kroll 2;
  • Consecințele implementării legii privind amnistia capitalului;
  • Anchetarea operațiunilor de spălare a banilor (laundromat).

Ulterior, șefii SIS și ai CNA au fost demiși prin vot unanim.

Deputații au stabilit următoarea ședință pentru ziua următoare. Președinta Parlamentului, socialista Zinaida Greceanâi, a declarat că, timp de trei luni, cât instituția nu a fost funcțională, s-au adunat mai multe subiecte care trebuie examinate.

Lumina s-a reaprins, secretariatul e funcțional

Din cauza dificultăților create de lipsa de electricitate, parlamentarii au solicitat în repetate rânduri secretarului general al Parlamentului, Igor Klipii, să reconceteze curentul electric. La sfârșitul zilei, acesta și-a depus cererea de demisie din funcție, declarând că asupra sa se fac presiuni. În una din zilele următoare, Parlamentul a ales un nou secretar general. Funcția lui Klipii a fost preluată de Adrian Albu, care a participat la alegerile parlamentare din 2019, în calitate de candidat la funcția de deputat, pe listele PSRM. „În exercitarea atribuţiilor, secretarul general este responsabil de asigurarea bunei activităţi a organelor de lucru ale Parlamentului, angajează şi eliberează din funcţie personalul Secretariatului Parlamentului, cu excepţia persoanelor a căror numire ţine de competenţa Preşedintelui Parlamentului”, se spune în Regulamentul Parlamentului.

Ulterior, pe site-ul oficial al Parlamentului R. Moldova a apărut informația că Zinaida Greceanâi este noul președinte al Legislativului. Totodată, a fost publicat și mesajul semnat de Zinaida Greceanîi la învestirea în postura de președinte al Parlamentului.

Solicitată de ZdG, Liliana Anghel, șefa serviciului de presă a Parlamentului, ne-a anunțat că se lucrează la chestiunile curente. Zinaida Greceanâi a declarat ulterior, într-un briefing de presă, că Parlamentul este funcțional. Declarația a fost făcută de la sediul Legislativului.

„Secretariatul Parlamentului, toți s-au conformat noii conduceri, președintelui Parlamentului. Toți își îndeplinesc funcțiile. Secretariatul Parlamentului nu este un organ politic, ci un organ care asigură funcționalitatea atât a fiecărui deputat separat, cât și a întregului Parlament. Noi de astăzi funcționăm în regim normal. Pe site-ul Parlamentului s-au început modificări, apar toate noutățile. Eu mă bucur că i-am chemat pe toți angajații secretariatului să asigure o bună funcționalitate a Parlamentului, toți s-au conformat. am discutat cu toți șefii de direcție. Mă bucur de această înțelegere. Noi nu avem de gând să dăm pe nimeni afară, să eliberăm din funcții. Cei care sunt specialiști trebuie să rămână și să muncească. Ei muncesc pentru toată lumea”, a menționat Greceanâi.

Furtul miliardului, votul mixt, procurorul general

În următoarele zile, membrii Parlamentului s-au întrunit în ședințe pe diferite chestiuni.

La 10 iunie, Parlamentul s-a întrunit pentru a institui o Comisie de anchetă pentru investigarea furtului miliardului. Din cadrul comisiei vor face parte 9 deputați: 3 din partea PSRM (Vladimir Golovatiuc, Adrian Lebedinschi și Vladimir Țurcan), 3 din partea Blocului ACUM (Alexandru Slusari, Dumitru Alaiba și Lilian Carp) și 3 din partea opoziției. Președinte al Comisiei a fost votat Alexandru Slusari.

Deputații au votat în primă lectură un proiect de lege care prevede mai multe modificări în cadrul Codului Electoral, și prin care se anulează sistemul electoral mixt, cu revenirea la sistemul proporțional.

Diaspora auzită

Proiectul prevede și mai multe modificări în procesul de vot pentru cetățenii R. Moldova de peste hotare. Astfel, în secțiile de votare din străinătate, alegerile ar putea avea loc timp de două zile, sâmbăta și duminica, corespunzător actului de stabilire a alegerilor.

Modificările aprobate de deputați mai prevăd și deschiderea secțiilor de votare suplimentare în străinătate, cu acordul autorităților competente din țările respective. Totodată, va fi îndeplinită și una dintre solicitările cetățenilor din diasporă, prin care aceștia cereau ca la alegeri să îți poată exprima votul și în baza pașaportului expirat.

În cadrul ședinței de Parlament, mai mulți deputați au venit cu recomandări de completare a proiectului respectiv, astfel încât deputații urmează să înainteze mai multe amendamente, iar proiectul va fi votat și în lectura a doua.

În aceeași zi, fracțiunile PAS, PPDA și PSRM au aprobat în prima lectură mai multe modificări la legea cu privire la Procuratura Generală, prin care se exclude condiția deținerii cetățeniei R. Moldova pentru a candida la funcția de procuror-general. Astfel, odată cu această modificare, în concursul pentru funcția de procuror general al R. Moldova vor putea candida și experții din străinătate.

„Prin modificarea art.17, se propune, în primul rând, excluderea condiției deținerii de către un aspirant la funcția de Procuror General a cetățeniei Republicii Moldova. Considerăm că selectarea transparentă și meritocratică în funcția de Procuror General a unei persoane din afara Republicii Moldova (de exemplu, dintr-un stat membru al UE) cu experiență și rezultate remarcabile în domeniul juridic ar putea schimba (sau cel puțin pune bazele schimbării) situația în domeniul activității organelor procuraturii”, se menționează în nota informativă a proiectului aprobat de Parlament.

Totodată, a fost propusă și anularea condiției experienței de cel puțin cinci ani în funcția de procuror pentru candidația la funcția de procuror general. De asemenea, se propune ca concursul de recrutare a Procurorului General să nu fie desfășurat exclusiv de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), ci de către o comisie de concurs constituită de către CSP în care ar intra, în afară de membrii CSP, exponenți ai societății civile, dar și experți internaționali. Potrivit deputaților, o asemenea măsură va contribui la selectarea Procurorului General în mod participativ și va face ca procedura de selecție să fie una imparțială și corectă.

Deputații au mai propus extinderea numărului de membri ai CSP de la 12 la 19. Astfel, societatea civilă va fi reprezentantă în CSP de un număr mai mare de membri.

Proiectul aprobat astăzi în Parlament face parte din pachetul de legi cu privire la „dezoligarhizarea țării”, propus de Blocul ACUM.

Miercuri, 12 iunie, Parlamentul s-a întrunit într-o nouă ședință în cadrul căreia s-au discutat mai multe chestiuni.