Kroll 2. Un raport pierdut
Zilnic, la redacție, ne contactează zeci de persoane. Acum câteva zile, pe când raportul Kroll 2 nu ajunsese încă în biroul președintelui Comisiei parlamentare de investigare a fraudei bancare, Alexandru Slusari, o cititoare ne-a contactat telefonic ca să ne spună că deține informații din raportul care părea de negăsit pentru autorități. Femeia ne-a spus că raportul ar conține nume importante, din rândul socialiștilor și că, din această cauză, el nu este și nu va fi făcut public în timpul apropiat. Am insistat să aflăm de unde deține aceste informații, dar interlocutoarea noastră a fost reticentă, refuzând să ne dea mai multe detalii.
În acea zi, peste doar câteva ore de la dialogul telefonic pe care l-am avut cu doamna G., deputatul Alexandru Slusari declara pentru presă că a obținut raportul Kroll 2. Mai mult decât atât, acesta a anunțat că, tot în acea zi (marți, 2 iulie), doi reprezentanți ai Companiei Kroll s-ar fi aflat la Chișinău, purtând discuții cu membrii Comisiei parlamentare de investigare a fraudei bancare.
Prima întrebare care îmi apăru la lectura acestei știri a fost: de ce societatea este informată post-factum despre vizita la Chișinău a investigatorilor Companiei Kroll? Pe site-ul Legislativului, la rubrica AGENDA ZILEI din 2 iulie, figurează doar trei subiecte sumare: Zinaida Greceanâi, șefa Parlamentului, va depune flori la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt; Comisia de anchetă pentru analiza modului de organizare a privatizării și concesionării proprietății publice se va convoca într-o ședință de lucru; Comisia securitate națională, apărare și ordine publică va efectua o vizită la Penitenciarul nr. 13. De ce Alexandru Slusari, dar și Serviciul de Presă al Parlamentului, nu au anunțat despre întrevederea cu investigatorii Kroll, de ce nu au dezvăluit subiecte ale discuției cu ei? De ce discuțiile despre cea mai complicată problemă – furtul miliardului – sunt purtate pe ascuns? De ce, și a doua zi după întrevederea cu cei de la Kroll, nu a urmat un comunicat de presă profesionist, din care societatea să găsească răspuns cel puțin la câteva întrebări:
Unde s-a aflat până în prezent Raportul Kroll 2? Cine a avut grijă să-l camufleze?
De ce Compania Kroll nu a oferit Comisiei Parlamentare de specialitate lista beneficiarilor miliardului furat?
De ce R. Moldova, achitând taxe importante pentru elaborarea Rapoartelor Kroll, este pusă în situația să solicite suplimentar datele care, fără îndoială, ar trebui să fie incluse în actele elaborate de investigatori?
Acum trei săptămâni, la ședința din 11 iunie a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), s-au luat trei decizii privind subiectul devalizării sistemului bancar, investigarea fraudei bancare și necesitatea publicării Raportului Kroll 2. Atunci, CSS a cerut prezentarea în regim de urgență a Raportului Kroll 2. Totodată, șeful statului a anunțat că s-a adresat comunității internaționale cu solicitarea de a se implica în investigarea fraudei bancare. În cadrul aceleași ședințe, la CSS s-a vorbit și despre scoaterea masivă, pe căi ilicite, a mijloacelor financiare și a bunurilor materiale din R. Moldova și distrugerea probelor pe infracțiunile comise.
După trei săptămâni de la acea ședință, Raportul Kroll 2 așa și nu a fost făcut public, iar despre investigarea banilor transferați ilicit și obscur din R. Moldova nu s-a mai vorbit niciun cuvânt.
