Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Editorial: „Se sapă” din nou…

Editorial: „Se sapă” din nou sub Găgăuzia

Caută Rusia împăcare în Ucraina? Potrivit Daily Mirror, un oficial de rang înalt de la Kremlin ar fi abordat, acum câteva zile, Occidentul, pentru a ajuta la încheierea invaziei Rusiei din Ucraina. Publicația britanică scrie că „un reprezentant al cercului interior al lui Putin a transmis Occidentului un semnal despre „dorința de a negocia” și a „pune capăt” conflictului sângeros din Ucraina.

Gata cu războiul în Ucraina? Nu se mai vrea Rusia „imperiul lumii slave”? E dispus Putin să renunțe la regaliile unui al doilea Petru cel Mare – „Împărat și Autocrat al întregii Rusii, Moscovei, Kievului, Vladimirului și Novgorodului, Stăpân al Ținuturilor de Nord, Țarul Kazaniului, Țarul Astrakhanului, Țarul Siberiei, Prinț al Estoniei și al altor principate, Stăpân al Ținuturilor de Nord, Suveran al Țărilor kartalian și georgian, Suveran ereditar și Suzeran al Kabardiniei și al Prinților circassieni și ai munților…”, în totalitate 30 de mari titulaturi onorifice, atribuite lui Petru de către Senatul rus în 1721, pentru a da măreție și slavă Rusiei. Tentant, nu? Cum să fii urmașul lui Petru și să nu-i pretinzi gloria. Istorie nu face, însă, oricine.    

Suntem în a 175-a zi de război. Putin s-a înglodat până peste cap în operațiunea sa „mesianică” din Ucraina. Trupele ruse au încremenit în planurile lor de război.  Ucraina refuză să se predea, iar rușii, în loc să urmeze apelurile lui Putin de a se înrola pe front, evadează din Rusia și se stabilesc în Occident. Fuga de război a devenit cel mai preferabil gen de turism în Rusia. Tot mai mulți experți în materie de război cred că Putin conștientizează că a făcut „o greșeală cu Ucraina”, dar nu va recunoaște niciodată public acest lucru. „Cred că la orele întunecate, liniștite, la ora două dimineața, când se trezește, realizează că a făcut o greșeală. În public, însă, nu va recunoaște niciodată acest lucru. Va continua să mențină această ficțiune că Ucraina ar fi condusă de „neonaziști” și că Alianța Nord-Atlantică „l-a împins cumva în acest colț, în acest conflict”. Este opinia amiralului James Stavridis, fost Secretar General NATO, exprimată duminică la un post de radio și citată de newsweek.com. 

Întrebat despre cât crede că va mai dura războiul, James Stavridis a declarat că părțile au o rezervă de cel puțin șase luni până la o soluție. „Ceea ce ne împinge spre o negociere” ar fi, pe de o parte, „dificultățile cu care se confruntă Putin”, pierderile de trupe și de echipament militar. Rusia, – zice el, peste șase luni va fi într-o situație foarte dificilă”. Iar ceea ce ține de Ucraina, „Zelenski are de recunoscut că răbdarea Occidentului și fluxul continuu de numerar și arme nu este infinit. Cred că, în ultimă instanță, ambii factori vor determina taberele să vină către un soi de negociere”, a estimat fostul oficial NATO. 

Kievul, deși își dorește restabilirea în termeni cât mai restrânși a păcii în Ucraina, se arată deranjat de situație. Scenariul de care se teme partea ucraineană e ca, în urma negocierilor, războiul să nu devină un conflict înghețat, după modelul Războiului din Coreea, care poate reizbucni oricând, devenind unul mult mai sângeros decât cel care este. Potrivit Kievului, înfrângerea Rusiei este singura opțiune viabilă pentru Ucraina. De ce nu, și pentru alte state, amenințate de o posibilă invazie rusă. 

Publicitate
Publicitate

La sfârșitul săptămânii trecute, canalul de telegram „General SVR” a publicat o informație, neconfirmată oficial deocamdată, că în cadrul unei videoconferințe cu elitele de la Apărare și Securitate, V. Putin, descurajat de „lipsa unor victorii convingătoare” în Ucraina, ar fi cerut desfășurarea paralelă a unei „operațiuni militare speciale”, mai convingătoare, pe teritoriul altor state terțe, unde se poate „garanta” un rezultat victorios și, astfel, deturna atenția de la Ucraina. Putin ar fi făcut două nominalizări: Georgia și Kazahstan și i-ar fi cerut Secretarului Consiliului de Securitate, Nicolai Patrușev, să raporteze situația pe ambele opțiuni până pe 1 septembrie. 

Vor fi și altele? Să însemne asta că R. Moldova a decăzut din planurile de război ale Rusiei? Puțin probabil. În primul rând, Moscova nu ne va ierta faptul că am condamnat războiul Rusiei în Ucraina.Doi: interesele Rusiei în R. Moldova nu sunt de azi sau de ieri. Altfel, nu aveam războiul din 1992 și, în 30 de ani, Rusia era demult plecată din R. Moldova cu tot cu trupe și arme. Trei: cu prima șansă posibilă, Rusia va ataca R. Moldova și nu va ține cont de interesele noastre decât în măsura în care acestea nu contrazic interesele ei. 

În cele 175 de zile de război, s-a vehiculat periodic ideea că R. Moldova riscă să cadă sub ruși după o ipotetică victorie în Ucraina. Iuri Felștinski, istoric și expert în istoria geopolitică a Rusiei, merge mai departe în această ideie și crede că invadarea Moldovei ar putea începe mult mai repede: „chiar înainte să se termine în Ucraina… Moldova va fi în pericol în clipa în care rușii vor ajunge în Transnistria”,  susține Felștinski într-o declarație pentru Express UK. 

Războiul Rusiei în Ucraina ne pândește atât din regiunea transnistreană, cât și din Bugeac. Pe 14 august, la Vulcănești, a avut loc un nou protest, zis social. A doua lună deja, în Găgăuzia, aceste proteste se rânduiesc între Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, cu aceleași revendicări și aclamații: „Jos Maia Sandu”, „Stop prețul la gaze”, „Pentru prietenie cu Rusia”, „Găgăuzia”, „Rusia, Rusia…”. Cine sunt organizatorii? „Activiști civici” locali și deputați ai Adunării Populare. Sponsori? Moscova, care monitorizează protestele și „pune note” Chișinăului. 

Autoritățile moldovenești cu pașapoarte românești (sik!) trebuie să înțeleagă că poartă responsabilitatea pentru toți locuitorii țării, inclusiv pentru cei care cer relații mai bune cu Rusia”.  Este declarația șefului Comitetului Dumei de Stat pentru afaceri internaționale, Leonid Sluţkii, potrivit căruia, dacă Chișinăul va continua să ignore revendicările celor care cer relații mai bune cu Rusia, Găgăuzia ar putea apela la „dreptul ei la autodeterminare”. Clară aluzia, nu? O nouă Transnistrie în Bugeac. Găgăuzii au mai trecut prin asta în 1991. Păi ce vrea, totuși, Moscova: încetarea războiului în Ucraina sau extinderea lui?

Publicitate
Publicitate