Editorial Șor – pauză de tăcere în prag de turul doi

Noiembrie este despre alegeri anul acesta în R. Moldova. Despre cele mai complicate alegeri. Pe 19 noiembrie va trebui să mai mergem o dată la vot, ca să scoatem în capăt ceea ce nu am reușit pe 5 noiembrie. Doar că de data asta trebuie s-o facem cu mult mai multă implicare și mult mai mobilizați decât am fost în primul tur. Batem în poartă la vecini, ne strigăm peste gard cumnatul sau cumetrii, ne telefonăm prietenii, neamurile – și la vot.

Localele 2023 nu sunt pur și simplu alegeri. Localele 2023 sunt alegeri în condiții de război – unul de aproape doi ani în vecinătatea noastră imediată, care ne-a întors viața pe dos și altul, deși mai recent și mai departe (în Orientul Mijlociu), cu nimic mai puțin periculos decât primul. În ambele războaie avem implicate cele mai mari puteri militare ale lumii: SUA și Rusia, Rusia lui Putin care a pretins totdeauna mai multe interese și drepturi în R. Moldova și care ține sub acoperire în Israel, din 2019, specimenul cel mai periculos pentru R. Moldova (Ilan Șor), care de-a lungul campaniei electorale, finanțat de Moscova și asistat de „Șansa” lui Alexei Lungu (o sucursală a partidului Șor), a încercat să corupă alegerile și să aducă la putere la nivel local persoane loiale Kremlinului. A intervenit SIS, potrivit căruia, Rusia a pompat prin Șor în alegeri circa 1 miliard de lei pentru a destabiliza R. Moldova – fapt pentru care candidații electorali de la „Șansă” au fost eliminați din cursă. Lungu caută „dreptate”, iar Șor a intrat în pauză de tăcere. În intervalul 6-9 noiembrie, Israelul a anunțat că Șor a lăsat Israelul și a plecat pentru trei zile „într-o direcție necunoscută” – se presupune că a fost în Rusia. Vine turul doi, alegerile se încheie și Moscova vrea rezultate.

Dreapta politică – toată la vot. În turul doi nu votăm cu socialiștii, comuniștii și alte partide de stânga și centru-stânga, care deja au intrat în cârdășie cu Șor și pregătesc o alianță largă împotriva dreptei pro-europene. Apelul este către alegătorii care în turul întâi de scrutin, indiferent din care motive, nu au mers la alegeri și au compromis rezultatele votului. În consecință, din totalul de 898 de primari și 11 058 de consilieri, în 265 de localități, inclusiv în 11 centre raionale și 4 municipii, mandatele primarilor au rămas nevalorificate – lucru care duminică trebuie recuperat printr-o participare mai inspirată la turul doi de scrutin. Deși nu va fi simplu nici de data asta. Se știe că dispoziția electorală pentru turul doi, de obicei, scade. Preferințele electoratului se răresc. Riscurile fraudării cresc. Faptul că pe 5 noiembrie (cu 37 de partide în cursă), în 265 de localități (nu 10, 20, ci aproape o treime din primăriile R. Moldova) nu s-a putut acumula strictul elementar de voturi, este un mare reproș făcut mediului politic de la noi. Lumea a obosit de promisiuni, așteptări și nu mai crede că ceea ce aud în mesajele electorale mai poate fi și adevărat.

Localele 2023 nu sunt pur și simplu alegeri. Localele 2023 sunt alegeri în condiții de război – unul de aproape doi ani în vecinătatea noastră imediată, care ne-a întors viața pe dos și altul, deși mai recent și mai departe (în Orientul Mijlociu), cu nimic mai puțin periculos decât primul. În ambele războaie avem implicate cele mai mari puteri militare ale lumii: SUA și Rusia, Rusia lui Putin care a pretins totdeauna mai multe interese și drepturi în R. Moldova…

Potrivit unor experți în materie electorală, turul doi are șansele să fie mai rezultativ, dar asta în cazul în care se vor lua în considerație (dacă mai rămâne timp și pentru asta) câteva situații care au marcat primul tur.

Unu: prezența slabă la urnele de vot – doar 1 milion 150 de mii (41,41%) din 2 milioane 761 de mii de alegători. A fost cea mai mică prezență la urne în practica electorală de la noi.

Doi: numărul mare de concurenți electorali – 60 de mii de candidați, 92% dintre care au candidat pe liste de partid și 8% au fost candidați independenți.

Trei: vizibilitatea slabă a partidelor mai noi în raport cu cele mai vechi – bune în opoziție și rele la guvernare. Faptul că în 265 de cazuri nu au putut fi aleși primarii în localități ridică mari semne de întrebare vizavi de calitatea și valoarea speței politice din R. Moldova. Situația este cu atât mai regretabilă cu cât avem în față alte două campanii electorale foarte importante: alegerile prezidențiale din 2024 și parlamentarele din 2025.

Patru: participarea slabă la alegeri a tineretului. La 100 de tineri, 60 au preferat să nu meargă la vot – notează într-un studiu recent economistul Veaceslav Ioniță.

Cinci: activismul politic al bărbaților – mai mic decât al femeilor. Potrivit aceluiași Veaceslav Ioniță, prezența doamnelor la vot a fost cu 6,2% mai mare decât a domnilor.

Șase: excluderea din procesul electoral (prezența la secțiile de votare în ziua alegerilor) a observatorilor din partea partidelor politice și trecerea acestor prerogative în seama observatorilor internaționali și a celor din partea societății civile. De fapt, prerogativele acestora sunt lucruri cu relevanțe diferite. Observatorii străini, la fel ca și cei din partea ONG, nu vor sta niciodată la o secție de vot de la 6:00 (ora sigilării urnelor) până la numărarea voturilor și semnarea proceselor verbale. R. Moldova nu e Germania, Elveția sau Austria. Aici, în orice moment de scăpare a urnelor de sub supraveghere (în special a celor mobile), zeci și chiar sute de buletine pot ajunge momentan în urnele de vot. Cu „ajutorul” Comisiilor de circumscripție, în câteva secunde poți pierde cea mai reușită campanie electorală.

Șapte: localele din 5 noiembrie au fost (și rămân) cele mai scandaloase, murdare și vulnerabile alegeri din câte au existat până acum, cu implicații financiare ilegale din exterior în sprijinul partidelor politice afiliate oligarhului Ilan Șor, gestionate de Moscova. SIS a documentat mai multe cazuri de corupere a alegătorilor și de cumpărare a voturilor pe durata campaniei, motiv pentru care candidații de la „Șansă”/Șor au fost retrași din cursă.

La sfârșitul săptămânii, partidul „Şansă” a făcut o ultimă încercare de a lua parte la alegerile locale generale 2023 și a cerut Comisiei Electorale Centrale (CEC) să anuleze rezultatele alegerilor. Pe 12 noiembrie, CEC a examinat contestațiile și le-a declarat inadmisibile.

Pe 19 noiembrie – la vot.