Editorial O Rusie bolnavă la urnele de vot

În Rusia, scrutinul prezidențial, deși în realitate nu poate fi numit astfel, s-a încheiat fără surprize. Nimeni, pe parcursul campaniei, cel puțin nu a pus la îndoială că ar putea fi alte rezultate, chiar dacă Alexei Navalnîi, principalul și cel mai puternic lider al opoziției din Rusia, nu ar fi fost omorât în penitenciarul din Harp, situat dincolo de Cercul Polar.

Singurul candidat, ceilalți fiind incluși doar pentru a demonstra cât de mari sunt diferențele electorale dintre Putin și oricare alt personaj din politica rusească, „a învins” cu peste 87% din sufragii și este decis să stăpânească și în continuare pentru cât mai mult timp cel mai mare ca suprafață stat din lume.

La închiderea urnelor, Putin, de 71 de ani, a ieșit să facă prima sa declarație la începutul unui nou mandat prezidențial de 6 ani, fiind înconjurat exclusiv de tineri, lăsând astfel să se înțeleagă că ar fi susținut de toți rușii, indiferent de categoriile de vârstă pe care le reprezintă aceștia, deși, în realitate, în ultimii ani, Rusia se confruntă cu un exod masiv al familiilor tinere, în special al celor bine instruite, care își abandonează Patria, găsindu-și aplicare în Occident.

Pe de altă parte, alegerile din acest an s-au desfășurat în condițiile unui crâncen război declanșat de Rusia în Ucraina, război care omoară zilnic, cu aceeași putere, nu doar ucraineni, ci și ruși, lăsând sute de familii suferinde în urma pierderii celor dragi.

Condițiile de război în care s-au desfășurat alegerile sunt urmate de alt aspect important despre care nu s-a scris și nu s-a comentat deocamdată. Alegerile prezidențiale din Rusia s-au desfășurat pe fundalul unei degradări continue a sănătății populației și în condițiile reducerii catastrofale a speranței de viață a cetățenilor acestui stat. Cât de mult contează aceste constatări pentru o Rusie în care viața celor mulți e tot mai dificilă, tot mai plină de suferințe cauzate de grave probleme de sănătate? Cum își poate da votul un om bolnav, frământat de chinuri fizice și morale? Cât de obiectivi și selecți pot fi acești alegători? Cât de mult contează pentru ei viitorul statului care i-a adus în stare de disperare? Este sau nu votul lor unul conștient, implicat și responsabil?

Surse media internaționale arată că în ultimii ani, Rusia a pierdut cu 2 milioane de oameni mai mult decât în perioadele anterioare, motivele invocate fiind războiul, maladiile grele și exodul cetățenilor în lume. Și speranța de viață s-a redus cu circa 4 ani, ajungând de la 68 la 64 de ani, vârsta medie la care se moare masiv în Rusia. Ar fi totuși de remarcat aici că „învingătorul” de la prezidențiale a depășit cu mult nivelul speranței de viață al alegătorilor săi, care în ultimii ani abia de ajung să trăiască până la 64 de ani. Cum spuneam, în Rusia, alegerile prezidențiale din acest an s-au desfășurat în condițiile în care, potrivit Worldlifeexpectancy, aceasta ocupă locul 3 în lume la capitolul deceselor cauzate de alcoolism (15 alcoolici decedați la 100 de mii de oameni). Datele despre cei care au decis să-și pună capăt zilelor plasează Rusia pe locul 11 în lume, cu 22 de persoane moarte prin suicid la 100 de mii de ruși. Cei decedați în urma consumului de droguri mențin Rusia pe locul 7 în lume, cu 5,4 morți la 100 de mii de persoane, iar potrivit datelor ce ilustrează numărul deceselor prin intoxicare, Rusia deține locul 15 în lume cu 3,11 decedați la 100 de mii de persoane. Sunt doar câteva date alarmante, selectate din topul a 50 de cauze de deces incluse în statisticile Organizației Mondiale a Sănătății, instituție care cercetează situația în lume la capitolul îmbolnăvirilor și deceselor suportate de locuitorii diferitor țări.

Așa cum sunt pe întinsul întregii Rusii, grav afectați de alcoolism, de consumul de droguri sau de tendințe suicidare, rușii și-au dat votul în favoarea lui Putin, iar Putin nu neagă faptul că planifică să rămână în funcție cel puțin până în 2030, când va avea deja 78 de ani și le promite să nu înceteze războiul – în numele fericirii fiecăruia dintre alegătorii săi. Aceste proiecte au fost anunțate imediat după închiderea urnelor de vot în cadrul întrevederilor și discuțiilor telefonice pe care le-a avut „alesul” poporului.

Site-ul kremlin.ru informează că imediat după alegeri, Putin s-a întâlnit cu cei trei „contracandidați” ai săi, chemându-i la cooperare și implicare în soluționarea problemelor cetățenilor despre care aceștia le-ar fi vorbit în campania prezidențială. Astfel, Putin ar încerca să demonstreze că e gata să asculte vocea „opoziției” din Rusia și că nu ar avea vreo problemă cu cei care i-au fost „contracandidați”. În seara aceleiași zile (luni, 18 martie), s-a afișat în Piața Roșie, alături de cei trei foști aspiranți la funcția de președinte, creditați cu 3-4% de către alegători, sărbătorind împreună cea de-a 10-a aniversare de la ocuparea peninsulei Crimeea. Sărbătoarea a fost una patetică, iar mesajul principal transmis din scenă era: noi vom continua.

Tot în aceste zile, în intervalele dintre discuțiile telefonice purtate cu președintele Turciei, cu prințul Arabiei Saudite sau cu președintele Osetiei de Sud, Putin a participat în după-amiaza zilei de marți, 19 martie, la ședința extinsă a colegiului Serviciului Federal al Securității (FSB). După ce le-a mulțumit tuturor colaboratorilor pentru participarea eroică la „operațiunea specială” din Ucraina, Putin a declarat că „poporul Rusiei așteaptă de la FSB, de la angajații tuturor serviciilor speciale rusești, concentrare maximă și dăruire totală, acțiuni eficiente și ofensive.” Având în mâini un nou mandat, Putin le-a vorbit foștilor săi colegi de KGB despre importanța fortificării frontierelor de stat, dar și a tuturor capacităților de securitate și apărare ale Rusiei.

Devine tot mai clar ce va întreprinde Putin în noul său mandat. Bineînțeles, va continua războiul, invocând că astfel se îngrijește de consolidarea securității țării sale. Îi va trata și în continuare pe ruși ca pe carne de tun, decorându-i post-mortem cu distincții de stat. Va continua să răspândească frică, șantaj și destabilizare în lume.

Cum ar putea afecta R. Moldova aceste noi/vechi strategii ale liderului de la Kremlin cu un mandat de un sfert de secol? Sigur, riscurile rămân, iar consecvența în fapte, decizii și acțiuni a actualei și viitoarelor guvernări e tot mai importantă.