Editorial Cum mimăm o campanie „fără cusururi”?
Cu 17 zile înainte de alegeri, la Comisia Electorală Centrală (CEC) sunt înregistrate doar 15 contestații din partea concurenților electorali nemulțumiți de anumite întâmplări ce au loc pe parcursul campaniei electorale. Conținutul acestora însă, oricare ar fi deciziile CEC, nu ar putea înclina balanța spre un candidat sau altul, nu ar putea demonstra că avem legislație electorală cu lacune sau că există temeiuri să invocăm că alegerile riscă să fie grav fraudate.
O sinteză sumară a contestațiilor depuse de către concurenții electorali la CEC dezvăluie lipsa unor adevărate confruntări electorale. Deși în spațiul public se tot vorbește că alegerile ar putea fi fraudate, că în campanie sunt utilizate ilegal resurse administrative, că funcționari publici, inclusiv de rang înalt, sunt implicați în campania electorală din contul orelor de muncă, deci și din contul salariilor primite de la stat pentru munca depusă în beneficiul comunității, că alegătorii, la fel ca și în alte campanii electorale, sunt momiți la vot cu pachete alimentare sau cu bani, contestațiile de la CEC prezintă argumente puerile, tratate cu lejeritate de funcționarii CEC care au obligația să ia decizii în urma examinării contestațiilor depuse de concurenții electorali. Cele mai multe acuzații sunt aduse în adresa candidatului MAN la Primăria Chișinău și în adresa unor acțiuni electorale ale PAS.
Pe 17 octombrie, Platforma DA anunța că va depune o contestație la CEC, invocând faptul că „Ion Ceban nu și-a suspendat activitatea de primar, așa cum prevede legislația electorală”. În informația furnizată presei, Platforma DA argumenta că „Primăria capitalei este coruptă, fiind transformată de primarul său într-un partid politic”. În textul adresat jurnaliștilor se spune că „în această cursă electorală el a încălcat legea de foarte multe ori… A folosit resursa administrativă, a încălcat art. 16 din Codul Electoral, nu s-a suspendat din funcția de primar, așa cum prevede legislația”. Contestatarii mai invocă faptul că și în aceste alegeri toți concurenții electorali trebuie să fie pe poziții de egalitate, fapt nerespectat de actualul primar, pentru care inclusiv ștampila Primăriei a devenit un instrument politic electoral.
Ceva mai devreme, pe 10 octombrie, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei a depus o contestație la CEC, invocând aceleași motive și argumentând că primarul Ceban, candidatul MAN pentru Primăria Chișinău, nu a renunțat la funcția sa administrativă, implicând în acțiuni electorale funcționari municipali. Pe 11 octombrie, CEC a expediat contestația spre examinare, conform competenței și în conformitate cu prevederile Codului Electoral, în adresa Consiliului electoral municipal de circumscripție nr. 1. Pe 18 octombrie, la rubrica „decizii” de pe cec.md nu figura nicio informație despre soluționarea contestației depuse în adresa candidatului MAN. Ce rost ar avea o eventuală decizie tardivă, adoptată la finele campaniei, atunci când primarul candidat și-ar face toate interesele electorale utilizând nestingherit resursele administrative?
Pe 12 octombrie, MAN contesta la CEC posibilele utilizări de resurse administrative de către președintele PAS, Igor Grosu, în calitatea sa de șef al Legislativului. În contestație este adus un exemplu de utilizare a automobilului de serviciu pentru deplasările lui Igor Grosu la întâlnirile electorale din mai multe localități ale R. Moldova. În cadrul unei conferințe de presă, Grosu a și recunoscut că a fost în deplasări electorale cu automobilul Parlamentului. În ziua imediat următoare, pe 13 octombrie, CEC a remis în adresa Inspectoratului General de Poliție o scrisoare prin care solicită investigarea celor invocate de MAN în contestația făcută la adresa PAS. Ce a urmat? La o săptămână de la depunerea contestației, nu a fost anunțată nicio decizie.
Cum am constatat mai sus, cele 15 contestații electorale nu reprezintă nimic mai mult decât praf aruncat în ochii alegătorilor pentru a-i convinge că lupta electorală din cadrul actualei campanii este una echitabilă, democratică, conformă legislației electorale și normelor internaționale de drept. Din numărul total al contestațiilor, doar una este adresată de către un alegător care contestă calitățile morale ale unui candidat electoral din satul lui. Alți alegători? Așteaptă ziua de 5 noiembrie, în care să spună falnici că și-au făcut datoria, că au contribuit la alegerea unei puteri democratice, că prin votul lor a învins cel mai bun?
În spațiul public circulă numeroase informații despre abuzuri și despre acțiuni ilicite comise de mai mulți concurenți electorali. Bunăoară, în Chișinău, angajații Școlii Sportive „Speranța” din subordinea Direcției Generale Educație, Tineret și Sport sunt obligați să adere la MAN, să distribuie ziare electorale, să-și asume rolul de observatori în campania electorală și să facă agitație electorală în favoarea candidaților MAN. Deși sunt indignați că li se impun astfel de activități, nimeni nu contestă oficial aceste acțiuni electorale abuzive, iar mesaje de acest fel nu ajung în redacții decât sub acoperirea anonimatului. Alegerile vor trece și pentru următorii patru ani s-ar putea să continuăm să ne lamentăm exprimându-ne nemulțumirile, și asta pentru că astăzi mimăm o campanie „fără cusururi”.
