Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   EDITORIAL/ Când se sting vocile…

EDITORIALCând se sting vocile critice

Așa cum, de un an de zile, avem o opoziție parlamentară compromisă, suspectată de comiterea unor acte de corupție, opoziție care nu mai poate fi credibilă, orice ar spune despre actuala putere, vocea reprezentanților societății, preluată și mediatizată de instituțiile media, este extrem de importantă. Se pare, însă, că această voce devine tot mai timidă, tot mai conformistă, tot mai aproape de putere, chiar dacă, deseori, ar avea ce le reproșa reprezentanților guvernării. Cine are de câștigat de pe urma acestei „împăcări” tacite între vocea tot mai timidă a societății civile și putere?

Ca să obțin trei opinii (publicate alături de acest text), a trebuit să abordez 12 persoane, oameni care, altădată, își expuneau părerile critice, dar și obiective, pe marginea diferitor chestiuni de interes public. La un an de la ultimele alegeri parlamentare anticipate, ZdG a încercat să cunoască părerile unor experți despre schimbările care s-au produs în societate în ultimul an. Inițial, fiecare dintre cele 12 persoane, lideri de opinie, ex-diplomați, reprezentanți ai societății civile și ai diasporei, a acceptat să participe la acest sondaj al ZdG. Dar, de joi, 7 iulie, până luni, 11 iulie, majoritatea dintre cei solicitați au spus că nu mai vor să răspundă, că nu au timp, că vor interacționa cu noi cu altă ocazie, că nu e de competența lor, etc. Alții nu au răspuns deloc.

Luni, 11 iulie, la ora 15.00, am urmărit conferința de presă din fața Legislativului, susținută de deputații și de prim-ministra PAS. Simultan, urmăritorii ironizau că vorbitorii de la tribuna conferinței au găsit doar vorbe de laudă despre cele întreprinse în anul care a urmat de la alegerile parlamentare anticipate, alegeri care ne-au adus, pentru prima dată în istoria statului independent R. Moldova, o majoritate parlamentară pro-europeană confortabilă.

Da, s-au spus multe cuvinte elogioase, așa cum se obișnuiește pe la aniversări. Aceste mesaje, însă, nu excludeau posibilitatea vociferării altor opinii, inclusiv critice din partea reprezentanților societății, dar astfel de replici argumentate aproape că au lipsit. Așa cum, de un an de zile, avem o opoziție parlamentară compromisă, suspectată de comiterea unor acte de corupție, opoziție care nu mai poate fi credibilă, orice ar spune despre actuala putere, vocea reprezentanților societății, preluată și mediatizată de instituțiile media, este extrem de importantă. Se pare, însă, că această voce devine tot mai timidă, tot mai conformistă, tot mai aproape de putere, chiar dacă, deseori, ar avea ce le reproșa reprezentanților guvernării. Cine are de câștigat de pe urma acestei „împăcări” tacite între vocea tot mai timidă a societății civile și putere?

Dacă e să revenim la evenimentul de luni, când PAS a făcut publice cele „10 acțiuni importante pentru Moldova”, echitabil ar fi fost ca chiar partidul de la guvernare să-și recunoască nu doar succesele, ci și eșecurile, dar, atunci când într-o societate lipsesc vocile critice, spiritul autocritic devine tot mai greu de menținut.

Publicitate
Publicitate

Zilnic, la ZdG suntem contactați de cititori, majoritatea dintre care sunt alegătorii PAS. Chiar ei ne spun că și-au dat votul pentru această formațiune, deoarece visau la schimbarea la față a R. Moldova. Aceste aspirații alegătorii le-au regăsit în programul electoral al PAS și le-au încredințat votul anume deputaților acestei formațiuni. Știți care e cea mai mare decepție a acestor alegători, în legătură cu tot ce face actuala guvernare? Lipsa de comunicare cu ei. Deputații PAS sunt așteptați astăzi în mai multe localități din R. Moldova: la Pelinia, la Coșcalia, la Chiperceni, la Cinișeuți, la Copăceni sau la Căzănești. Oamenii vor să le vorbească, să le ofere idei și să identifice împreună soluții pentru cele mai dureroase probleme din viața lor. Sigur, aceștia au ce le spune guvernanților, dar au și multe întrebări de adresat. Marți, 12 iulie, pe parcursul unei singure zile, cititorii ZdG le-au transmis câteva mesaje importante, în speranța că, prin intermediul ZdG, acestea ar fi auzite de ei.

Eleonora Baltă, din Chișinău, ne-a contactat cu prilejul împlinirii unui an de mandat al majorității parlamentare PAS. „Am așteptat mai multe explicații despre inflație, despre prețurile care nu încetează să crească. Până acum suportăm creșteri de 34,4% la produse alimentare, de 23,44% – la cele industriale, de 40,7% – la servicii comunale. De ce deputații nu ne-au spus nimic despre cum să trăim în continuare?” – ne-a întrebat Eleonora.

Legat de sărăcie, ne-a contactat o familie cu mulți copii din Mihăilenii-Vechi, Râșcani. Bărbatul, capul familiei, insista să-l ajutăm să-și vândă un rinichi, ca familia sa să nu moară de foame. Este adevărat, acesta habar nu avea că PAS a împlinit un an de mandat parlamentar majoritar.

Dumitru Iancev, din Varnița, ne-a spus că a așteptat să audă vreun mesaj despre relațiile Chișinău-Tiraspol. „La Varnița, s-a ajuns ca poliția R. Moldova să aplice amenzi veteranilor de război, din simplul motiv că aceștia vorbesc în limba română/moldovenească. Știți de ce acest lucru e posibil? Pentru că, în constituția separatiștilor, figurează trei limbi de stat: rusa, ucraineana și moldoveneasca în grafie chirilică. Nu este clar de ce unii polițiști din subordinea MAI de la Chișinău respectă constituția separatiștilor”, ne-a spus Iancev.

În alte mesaje este contestată credibilitatea instituțiilor de anchetă care, potrivit unor cititori ai ZdG, mimează lupta anticorupție.

Ion, din Văratec, a identificat legături vizibile între vizita procurorei europene Laura Codruța Kovesi și perchezițiile de la domiciliul fostului președinte al Parlamentului, Andrian Candu. „Chiar așa? Anume astăzi, când vine procurora europeană, CNA a decis să intre cu percheziții în casa lui Candu? Unde au fost până acum? Sunt trei ani de zile de când nașul său, Vladimir Plahotniuc, a fugit din R. Moldova. Chiar cred organele noastre de drept că finul acestuia a stat liniștit și a așteptat ziua de 12 iulie 2022, când CNA va intra în locuința sa, ca să caute probe de îmbogățire ilicită?” – ne-a întrebat Ion.

Altă coincidență, cel puțin stranie, sesizată de alt cititor, e legată de afacerea fostului ministru al Justiției, Vladimir Cebotari. După ce, ani la rând, presa și consumatorii, în special cei din diasporă, au tot semnalat grave încălcări și abuzuri comise de compania aeriană Fly One, dar aceasta și-a continuat activitatea, fără a deveni mai corectă, mai onestă, mai implicată în interesele călătorilor, iată că, exact ieri, când, cu prilejul vizitei procurorei europene, mesajul anticorupție trebuia amplificat, aflăm că Autoritatea Aeronautică Civilă a R. Moldova (AAC) s-a „dat în spectacol” și a redus numărul de autorizații emise pe numele companiei aeriene Fly One, afiliată fostului ministru al Justiției. Astfel, 23 din 38 de autorizații au fost suspendate până la remedierea problemelor. AAC îi asigură pe călători că ei nu vor avea de suferit. Dar cum vor călători, dacă din 38 de autorizații Fly One a rămas doar cu 15?

Da, noi îi ascultăm și îi auzim, dar ei cu toții vor să fie auziți și de putere. Ei vor să comunice cu cei de la guvernare. Și guvernarea nu poate exista fără această comunicare. În lipsa ei, spiritul critic din societate s-ar stinge definitiv, de rând cu democrația de care avem nevoie ca de aer.

Publicitate
Publicitate