EDITORIAL Accesul jurnaliștilor la bazele de date cu informații de interes public: între promisiuni și realitate, după un an cu o guvernare care a promis transparență maximă

Acum un an, când Guvernul Gavrilița era învestit, în acesta și-au pus speranța nu doar majoritatea locuitorilor acestei țări, ci și jurnaliștii, mai ales cei de investigație. Credeam atunci, și nu fără motive, că, după ani de zile de luptă pentru acces la informații, în sfârșit, vocile noastre vor fi auzite. Credeam că vom primi răspunsuri prompte la solicitări formulate verbal sau într-un simplu e-mail și că, în scurt timp, instituțiile vor deschide larg ușile la bazele de date pentru jurnaliștii care caută informații de interes public.

Timp de un an, jurnaliștii au bătut pe la toate ușile posibile pentru a obține acces la baze de date și au cerut, constant, mai multă transparență și deschidere din partea autorităților. Abia recent, la sfârșitul lunii iulie, după aproape un an de luptă, s-au arătat primele rezultate. Executivul, la solicitarea Agenției Servicii Publice (ASP), cea care deține mai multe baze de date interesante pentru jurnaliștii de investigație, a aprobat o hotărâre de Guvern prin care jurnaliștilor le vor fi oferite gratuit, în termen de cinci zile, în format electronic, informații din bazele de date gestionate de către ASP.

Pentru că în hotărârea de Guvern nu era clar care sunt, de fapt, informațiile care vor deveni disponibile pentru jurnaliști, reprezentanții Centrului pentru Jurnalism Independent au trimis, la scurt timp după aprobarea Hotărârii de Guvern, o solicitare de informație pentru concretizări către ASP. Printr-un răspuns primit recent, ASP a informat că „această prevedere se referă la acordarea informației din registrele de stat sau din alte resurse informaționale ale Agenției Servicii Publice (Registrul de stat al populației, Registrul de stat al unităților de drept, Registrul bunurilor imobile, Registrul de stat al conducătorilor de vehicule, Registrul de stat al transporturilor), în condițiile strict stipulate în actele normative în vigoare, inclusiv în Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal”.

Totodată, ASP a informat că „pentru solicitarea serviciului „Acordarea informației din registrele de stat sau din alte resurse informaționale ale Agenției Servicii Publice, la comandă individuală” instituția media urmează să depună o cerere, pe numele directorului ASP, întocmită în forma liberă, cu indicarea obligatorie a tipului de informație, scopului de obținere și a temeiului legitim. Totodată, este necesară indicarea adresei de email la care va fi furnizată informația, semnată electronic de către persoana responsabilă din cadrul ASP”.

Un alt aspect care merită scos în evidență e că ASP a informat că, de fapt, „modificarea nu se referă la serviciile de acordare a accesului la SIA „Acces Web” și Baza Centrală de Date „Cadastru”. Astfel, pentru a avea acces la sistemele indicate este necesară întocmirea contractului conform condițiilor stipulate anterior. Eliberarea informației sub formă de extras/certificat/adeverință, familiarizarea în sediul subdiviziunilor ASP cu documentele din dosarul de evidență, eliberarea copiilor de pe documentele aflate la păstrare în depozitul de arhivă și serviciile informaționale (conform pct.3) vor fi prestate contra plată”.

Cu alte cuvinte, analizând acest răspuns, putem deduce că „victoria” de care s-au bucurat jurnaliștii, de fapt, încă nu este o victorie așa cum și-au dorit-o ei. Accesul la multe informații rămâne, în continuare, cu plată, iar oferirea unei informații în termen de cinci zile rămâne la discreția și interpretarea funcționarilor de la ASP, care oricând pot să refuze acordarea ei pe motive deja bine cunoscute: date cu caracter personal. Și faptul că o informație simplă va fi oferită în termen de cinci zile, la fel, lasă loc de discuții. Pentru un jurnalist care lucrează la o investigație de actualitate, cinci zile de așteptare înseamnă enorm de mult. Oare nu era mai simplu ca jurnaliștii să aibă acces direct la aceste baze de date, fără intermediari, fără solicitări de informație, fără motivări multe și fără acest termen de cinci zile?

În perioada următoare vom urmări cum vor funcționa, la modul practic, aceste modificări de legislație, pentru a putea înțelege utilitatea lor, însă, chiar dacă aceste modificări vor funcționa în favoarea jurnaliștilor, este cert că decizia recentă a Guvernului nu e nici pe departe finalul luptei jurnaliștilor pentru acces la baze de date cu informații de interes public, așa cum am sperat. Ea pare mai degrabă o încercare, nu știu cât de reușită, de a „unge ochii” jurnaliștilor și de a bifa una dintre marile promisiuni ale acestei guvernări: transparență totală în raport cu mass-media. Or, decizia Guvernului a venit la exact un an de mandat al actualului Guvern, perioadă în care, din păcate, jurnaliștii, nu au simțit că lucrurile la capitolul transparență și acces la informație au evoluat prea mult.