Biroul de reintegrare vorbește în grafie latină

Pe 6 septembrie, în adresa ZdG a ajuns un comunicat de presă al Biroului politici de reintegrare. Trecuseră șase zile de la începutul anului nou de studii, când Biroul politici de reintegrare a decis să ne informeze despre „funcționarea și situația școlilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană”. Subiectul e important în fiecare zi, nu doar la începutul anului de studii și primul gând la deschiderea acelui mesaj a fost de mare interes pentru informația transmisă de această instituție de stat, abilitată, prioritar, cu soluționarea problemelor generate de conflictul transnistrean.

Mare a fost surprinderea să descoperim un comunicat scris exclusiv în limba rusă despre situația școlilor cu studiere în limba română din stânga Nistrului.

Am telefonat imediat la Biroul politici de reintegrare, din subordinea Guvernului R. Moldova. Am întrebat responsabilul pentru relații cu presa cui ar fi destinat acel comunicat expediat exclusiv în rusă. Ni s-a spus că a fost scris în această limbă și că în altă limbă nu există. Responsabilul de la presă a promis să se intereseze dacă poate fi tradus și expediat și în limba de stat, oficială a R. Moldova, dar nu a mai revenit nici până azi cu vreun răspuns.

Deci, în textul elaborat în rusă Biroul ne informa că, deși punctul 7 al Protocolului privind situația instituțiilor de învățământ presupune asigurarea cu sedii a Liceului „Evrica” din Rîbnița, a Liceului „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, a Liceului „Mihai Eminescu” din Dubăsari, problemele acestor instituții rămân nesoluționate, Tiraspolul invocând motive neîntemeiate. Se mai spune în text că problema e înghețată de mai mulți ani, în pofida tuturor discuțiilor, revendicărilor și promisiunilor.

În același comunicat se spune că apostilarea de către Chișinău a diplomelor eliberate de Tiraspol are loc în proporție de 100%, fără impedimente, rămânând nesoluționate doar trei angajamente asumate în cadrul Berlin +: lipsa unor sedii adecvate pentru școli, înrolarea tinerilor în cadrul armatei transnistrene și accesul elevilor și studenților prin punctele de control.

Cum vă spuneam, nu am mai primit acel comunicat de presă, decât în limba rusă, în schimb, pe site-ul oficial al Biroului pentru politici de reintegrare, în ziua imediat următoare, dar la o săptămână de la începutul anului de studii, găsim un comunicat din care aflăm că, de la 1 septembrie curent, „gimnaziile și liceele cu predare în grafia latină își desfășoară activitatea în regim normal”. Mai aflăm că 1650 de elevi își desfășoară studiile în cadrul instituțiilor de învățământ gimnazial și liceal „cu predare în grafie latină” din stânga Nistrului și mun. Bender, iar „funcționarea normală a instituțiilor de învățământ în grafia latină din regiunea transnistreană este în vizorul constant al Chișinăului, autoritățile R. Moldova depun eforturi consistente întru buna desfășurare a procesului didactic”. Unul dintre aceste eforturi ar fi fost „inspectarea”, la mijloc de august, a sediilor închiriate de școlile cu studiere în limba română din stânga Nistrului.

Două comunicate scrise, aparent la același subiect, unul în limba rusă, iar altul în limba română, se contrazis la diferență de o singură zi. În primul caz se spune că „problemele acestor instituții rămân nesoluționate, Tiraspolul invocând motive neîntemeiate”, iar în cel de-al doilea caz aflăm că „gimnaziile și liceele cu predare în grafia latină își desfășoară activitatea în regim normal”.

În comunicatele Biroului dedicate situației școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului descoperim și altă noțiune, cel puțin deocheată. Pentru a evita denumirea corectă a învățământului din aceste instituții, care este învățământ în limba română, Biroul folosește exclusiv noțiunea „gimnaziile și liceele cu predare în grafia latină”. Şi totuși, despre care limbă e vorba? Or, grafia latină este proprie mai multor limbi din lume. În Albania, Cehia, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Lituania, Ungaria, Italia, Portugalia și în multe alte state este folosită grafia latină, dar albanezii, estonienii, cehii, croații, fiecare în parte, vorbesc și scriu în limbile lor și nu spun că studiile în aceste țări sunt în grafie latină, evitând să pronunțe corect numele limbilor în care comunică: albaneză, estonă, franceză sau portugheză.

Dacă și în alte subiecte, legate de reglementarea transnistreană, există tot atâta confuzie și incompetență, cât e în abordarea problemelor învățământului național din stânga Nistrului, atunci cei 29 de ani de „reglementare” au trecut fără rost.