Căldura mai scumpă decât viaţa

Deşi e sfârşit de februarie, oamenii încă mai luptă ca să obţină ajutorul social pentru perioada rece a anului. Mulţi dintre ei sunt refuzaţi, pe motiv că ar avea venituri suficiente. Totuşi, chiar dacă asistenţii sociali atestă o oarecare bunăstare, indicând unele bunuri sau loturi de pământ, oamenii declară contrariul, susţinând că unica lor sursă de existenţă e o pensie prea mică, iar terenurile le sunt mai mult o povară.

În ianuarie, ZdG scria că persoanele care au solicitat compensaţii pentru perioada rece a anului se tem că vor fi refuzate pe motiv că au televizor sau frigider în casă. Ulterior, am primit mai multe apleuri de la oamenii de la sate, cărora li s-a refuzat acest ajutor. Motivul este acelaşi – au televizor, frigider, telefon sau teren agricol, pe care nu l-au mai lucrat de ani buni. RdG a decis să meargă pe la casele oamenilor să vadă care este situaţia de facto.

Ai telefon mobil, n-ai căldură

Eleonora Ganga, 62 de ani (s. Soltăneşti, r. Nisporeni), îşi îngrijeşte singură soţul paralizat. Nu li s-a dat ajutor pentru perioada rece a anului pentru că ar avea un lot de pământ, care nu este lucrat de mult timp, şi alte “bunuri” necesare în casa fiecărui om, pe care le-au inclus în formular. “Ne-a venit negativ. Au spus: aveţi cotă de pământ, 2 hectare, şi nu intraţi în listă. Dar dacă pământul cela stă pârloagă? Îl vedeţi pe el… (femeia arată spre soţul ţintuit la pat). Eu am două operaţii la piciorul stâng, am placă la genunchi. Cine să muncească pământul?”, spune pensionara cu indignare.

Pentru a avea posibilitate să obţină ajutor pentru perioada rece a anului, persoanele care deja beneficiază de ajutor social sunt incluse automat şi în această categorie, ceilalţi însă trebuie să se adreseze la asistentul social din localitate. Totul începe cu formularele, care includ la categoria de bunuri strictul necesar, cum ar fi butelia de gaz sau bicicleta. Ulterior, aceste formulare sunt trimise în raion. “Cererea o îndeplineşte persoana singură şi trebuie să fie atât de conştientă, încât să spună tot avutul pe care-l are acasă. Dacă ai gaz, butelie de gaz, boiler electric sau cu gaz, dacă ai garaj, dacă ai automobil, bicicletă, televizor, frigider, maşină automată de spălat, dacă ai telefon mobil…”, explică procedura Alexandra Mardari, asistent social în s. Soltăneşti, r. Nisporeni.

Asistentul social din sat a venit împreună cu cel din raion să noteze şi averea mătuşii Eleonora, ca să se asigure că merită să obţină ajutor pentru perioada rece a anului. Pentru a beneficia de ajutor social, persoanele trebuie să completeze formularul, care conţine 125 de întrebări. “De ce scriu ei frigiderul, de ce scriu bicicleta? Plita de gaz e luată de vreo 30 de ani. Frigiderul – tot. Uitaţi-vă ce televizor mic avem noi. L-o cumpărat tot băiatul. Ce bogăţie avem? Casa. Da’ casele ce? Casele le-am muncit, că n-am fost beţivi. Am fost harnici”, spune mătuşa Eleonora, arătându-ne ceea ce a agonisit pe parcursul anilor.

I-au inclus fiul decedat ca fiind viu

Reprezentanţii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi al Familiei explică necesitatea acestei proceduri minuţioase de declarare a veniturilor prin faptul că unii oameni ar putea ascunde venitul lor real. Pe de altă parte, în viitorul apropiat se aşteaptă anumite modificări în lege privind aceşti indicatori. “Prin acest test noi evaluăm bunăstarea familiei. Totuşi, este prevăzut un proiect de hotărâre de Guvern pentru modificarea acestor indicatori (bunăoară, în cazul în care o bătrână are un televizor pe care i l-a adus fiica), dar, momentan, asta este prevăzut de lege şi prin asta se filtrează familiile care au venituri pe care nu le declară”, explică procedura Lilia Popa, consultant principal al Secţiei reformă în asistenţa socială din cadrul MMPSF.

După ce a fost refuzată în repetate rânduri, mătuşa Eleonora a scris o scrisoare pe adresa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi al Familiei, în speranţa că cei de mai sus îi vor soluţiona problemele. Scrisoarea ei însă a fost redirecţionată iarăşi la autorităţile din raion, de unde a primit un răspuns care, potrivit mătuşii Eleonora, contravine realităţii, precum că ar avea compensaţie în valoare de 85 de lei, care, de fapt, constituia 49 de lei, ş.a. Însă cea mai gravă eroare, după Eleonora Ganga, este includerea în acest răspuns a fiului decedat, care ar locui cu ei. Mătuşa Eleonora a primit actul de deces al fiului său în aprilie 2012, pe când răspunsul negativ referitor la ajutor pentru perioada rece a anului, în care era inclus şi faptul că fiul ei ar locui împreună cu ea, în luna septembrie acelaşi an.

Xenia Axente, şeful Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei din Nisporeni, spune că rareori colaboratorii direcţiei comit erori. “Dacă este o eroare, vedem cine a comis-o, dar niciodată nu prejudiciem beneficiarul. Se corectează eroarea. Drepturile beneficiarului, părerea mea, chiar şi legea aşa prevede: noi suntem pentru ca să ajutăm oamenii…”, ne asigură Xenia Axente. Oamenii care consideră totuşi că nu li s-a făcut dreptate pot să se adreseze la Inspecţia Socială, scopul căreia este să inspecteze modul de aplicare corectă şi unitară a legii cu privire la ajutorul social. Însă nevoiaşii, în special cei de la sate, nu ştiu la cine se pot adresa şi rămân cu problemele nesoluţionate.

Pot să mor şi să şed aici o săptămână, nu intră nimeni

Natalia Colisnicenco, 85 de ani (s. Oricova, r. Călăraşi), locuieşte de una singură deja de mai mulţi ani. Femeia rareori iese din casă şi nici pragul nu i-l mai trece nimeni. Timp de 45 de ani, mătuşa Natalia a lucrat poştăriţă. Îşi aminteşte cum împărţea scrisori sătenilor, aducându-le noutăţi de la cei apropiaţi. Însă, serviciul i-a adus nu doar zâmbetele oamenilor, care o aşteptau cu sufletul la gură, dar şi probleme de sănătate, ea fiind nevoită să muncească în condiţii complicate. “Păi, am umblat atâta loc pe jos, dus şi întors, cât îi valea asta am umblat pe jos. N-am umblat în căruţă. Şi vară, şi iarnă, şi frig, şi omăt, şi ploaie, şi tot…”, îşi aminteşte femeia.

În prezent, Natalia Colisnicenco are o pensie de 900 de lei. Ţinând însă cont de faptul că are probleme de tensiune şi trebuie să ia medicamente de trei ori pe zi, aceşti bani sunt insuficienţi. “Nu-mi ajung nici de pilule, câte trebuie să iau pe lună. Iată de mâncare n-am”, se plânge femeia. Nici mătuşa Natalia nu primeşte ajutor pentru perioada rece a anului. “În Călăraşi cică dau, dar la noi nu văd nimic. Nu vine niciunul să te întrebe măcar: ai mâncat azi ori n-ai mâncat? Şezi aici ca pustnicul. Au spus: să n-am televizor, să n-am holodilnik, să n-am… Nică să n-am şi-apoi o să-mi dea pentru căldură, dar aşa nu-mi dau”, spune femeia cu lacrimi în ochi.

Unii nici nu ştiu unde să se adreseze ca să scrie cerere pentru acest ajutor. Vasiliţa Lipcan, 88 de ani, locuieşte singurică şi mărturiseşte că cei 700 de lei din pensie nu-i ajung. Însă, deoarece femeia nu ştie unde să se adreseze ca să obţină ajutor, încearcă să se descurce cu propriile-i puteri, care slăbesc pe zi ce trece. Rămasă singură, femeia nu are nici măcar cu cine să discute. “Am un nepot, dar e dus la lucru, aşa că stau singură. Pot să mor şi să şed aici o săptămână, nu intră nimeni”. Până se vor face modificări în lege, oamenii, în special persoanele în etate, care au muncit o viaţă ca să-şi ridice o casă şi să-şi procure nişte lucruri pentru a vieţui în ea, astăzi duc lipsă de strictul necesar.