Dosarul judecătorului Popa, o provocare a CNA?

Gheorghe Popa, primul judecător reţinut în flagrant cu mită şi primul magistrat condamnat pentru că ar fi fost mituit, în acest mileniu, în R. Moldova, şi-a aflat, săptămâna trecută, sentinţa. Judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău, Dina Rotarciuc, Gheorghe Iovu şi Ion Secrieru, au decis că în acţiunile magistratului de la Teleneşti, reţinut cu mare tam-tam în octombrie 2012 în timp ce primea 200 USD şi condamnat, jumătate de an mai târziu, la 7 ani de închisoare cu executare, nu au fost aspecte penale. Aceştia susţin că fapta comisă de magistratul Popa, suspendat acum din funcţie, este una contravenţională, însă nu l-au pedepsit pe acesta nici măcar cu amendă, pentru că a expirat termenul de prescripţie.

Gheorghe Popa a fost reţinut în flagrant în timp ce avocatul Andrei Durnea îi oferea 200 USD pe 11 octombrie 2013, în biroul său din incinta Judecătoriei Teleneşti. Imediat, a fost încarcerat. Peste o lună, dosarul său a fost remis instanţei de judecată, care a început examinarea cauzei la sfârşit de decembrie 2013. Peste patru luni, pe 8 aprilie 2014, Victor Boico, judecător la Judecătoria Buiucani, decidea condamnarea lui Gheorghe Popa la 7 ani de închisoare cu executare. ZdG a fost singura instituţie media care a participat la toate şedinţele din acest dosar de la Judecătoria Buiucani. Pe tot parcursul procesului penal, Gheorghe Popa a susţinut că la mijloc este o provocare, pusă la cale de către Centrul Naţaional Anticorupţie (CNA), instituţie somată, inclusiv de partenerii europeni ai R. Moldova, să lupte cu corupţia din sistemul judecătoresc.

Popa: „A fost o înscenare şi o provocare din partea CNA”

Acum trei săptămâni, ZdG a scris despre acest dosar, precizând că acesta se afla de 19 luni la Curtea de Apel (CA) Chişinău, fără vreun verdict. Atunci, menţionam că majoritatea şedinţelor de pe dosar erau amânate. Drept consecinţă, pe 10 februarie 2016, cei trei judecători de la Apel au pronunţat verdictul final, fapt ce a surprins inclusiv părţile din dosar. Astfel, magistraţii de la Apel au casat sentinţa emisă de prima instanţă, fiind pronunţată o nouă hotărâre, prin care procesul penal intentat în privinţa lui Gheorghe Popa a fost încetat „pentru că fapta imputată constituie o contravenţie administrativă”. Procesul contravenţional în privinţa lui Gheorghe Popa, în legătură cu faptul expirării termenului de prescripţie a răspunderii contravenţionale, a fost încetat, se spune în dispozitivul deciziei, plasat pe site-ul CA Chişinău.

Gheorghe Popa, magistratul suspendat acum din funcţie, prin decizia din octombrie 2013 a Consiliului Superior al Magistraturii, spune că a fost surprins de rapiditatea cu care au acţionat judecătorii, după articolul din ZdG de la sfârşit de ianuarie 2016, dar şi de decizia celor trei magistraţi. „După 10 martie, vom primi motivarea deciziei. Atunci mă voi putea pronunţa. Nu ştiu cum au ajuns ei la această hotărâre. Mă gândeam că voi fi achitat sau voi fi condamnat. Dar ei au ales altă cale. Cu singuranţă, însă, nu sunt vinovat. Şi atunci când mi s-a dat voie să-mi spun ultimul cuvânt le-am zis judecătorilor că dosarul meu a fost o înscenare şi o provocare din partea CNA”, precizează Gheorghe Popa.

„Fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii”

Procuratura Generală (PG) a reacţionat luni, 15 februarie, la decizia judecătorilor de la CA Chişinău, menţionând, într-un comunicat de presă, că aceasta ar fi una „vădit ilegală”. „PG îşi exprimă dezacordul cu modul în care a fost examinat dosarul şi interpretate circumstanţele cauzei. Totodată, se exprimă îngrijorare faţă de încercările repetate de a crea astfel de practici pe cazuri de corupţie, abordări similare fiind aplicate anterior în ordine de apel şi în cazul unui procuror din raionul Floreşti, la fel documentat şi reţinut în flagrant în momentul primirii mitei… Neaplicarea pedepselor efective anihilează eforturile organelor de drept în combaterea respectivelor infracţiuni, descurajează cetăţenii să sesizeze asupra cazurilor respective şi contribuie la creşterea toleranţei în societate faţă de fenomenul corupţiei”, zic procurorii.

Amintim că Gheorghe Popa a fost găsit vinovat doar în baza art. 315, Cod Contravenţional, „primirea de recompensă nelegitimă sau de folos material, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii”. Acest articol prevede o amendă de la 100 la 500 unităţi convenţionale (de la 2 la 10 mii de lei) cu destituirea din funcţie şi cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în serviciul public pe un termen de la 3 luni la un an. Hotărârea motivată pe marginea cazului va fi pronunţată după data de 10 martie 2016. Din informaţiile prealabile, cel mai probabil, magistraţii de la Apel au admis faptul că Gheorghe Popa a fost provocat să ia cei 200 USD, fără a exista în acţiunile sale elementele de pretindere şi estorcare, necesare pentru ca fapta să fie una penală. ZdG va reveni la acest dosar după pronunţarea motivată a hotărârii CA Chişinău.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Sergiu

    Aha,daca de exemplu Eu voi da mita unui functionar de stat,(politist,judecator,etc)nu cad sub incidenta articolului din codul penal-mituire-sau cum mai scriu legiuitorii nostri,dar dare de recompensa pentru servicii,MORI DE RIS)))

  2. ion zastavnetchi

    Ion zastavnetchi. Nu-i nimic extraordinar că a procedat în așa mod
    Curtea de Apel. Toate dosarele de acest fel și de care este informat publicul
    se aseamănă după modul de dezvăluire a cazurilor, prin provocare. Organele de
    drept alte metode de luptă cu corupția nu știu.Ei conving persoanele să
    înmîneze banii marcați persoanei corespunzătoare ca în acest moment s-o rețină
    în flagrant. Înloc să preîntîmpine cațurile de corupție ei le acceptă prin ce
    răspîndesc cazurile.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *