Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   (DOC) Argumentele Djetei Chistol și…

(DOC) Argumentele Djetei Chistol și a magistraților de la Curtea de Apel la solicitările diasporei

Diaspora își va revendica dreptul la vot în instanța supremă de justiție, după ce magistrații Natalia Simciuc, Iulia Cimpoi și Victor Pruteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, au menținut, fără schimbări, hotărârea primei instanțe, prin care cererea de chemare în judecată a CEC, depusă de 143 de cetățeni din străinătate, a fost respinsă. Altfel spus, instanța nu a recunoscut faptul că, la 13 noiembrie, alegătorilor de peste hotare le-a fost încălcat dreptul la vot, în schimb a constatat că acțiunile instituțiilor responsabile au fost perfect legale.

„Speram la o maturitate a justiției moldovenești în confruntare cu cetățeanul. Era un test pentru justiția din R. Moldova care ar fi arătat cât valorează drepturile omului în acest stat. Din păcate, am ratat această ocazie. Analizând modul de desfășurare a procesului, am înțeles că judecătorii aveau deja hotărârea adoptată. Completul de judecată le-a declarat părților și participanților la proces că se va expune asupra demersului privind sesizarea Curții Constituționale (CC) odată cu decizia pe dosar. Dar în decizie nu putea să se expună și asupra apelului CC. Era deja clar că aveau o hotărâre adoptată în acest sens”, a explicat Eduard Digore, după pronunțarea deciziei.

La 1 decembrie, după mai bine de 11 ore de ședințe și două ore de deliberare, magistrata Judecătoriei Centru, Djeta Chistol, a respins drept „neîntemiată” cererea de chemare în judecată a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1, cu intervenienți accesorii Comisia Electorală Centrală (CEC), Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) și Guvernul.

Magistrata și-a argumentat decizia prin faptul că Consiliul Electoral al Circumscripției municipale Chișinău nr.1, care nu a făcut altceva decât să ia act de plângerile a 4031 de cetățeni din diasporă și să le remită CC, motivând că acestea nu ar fi fost depuse în mod corespunzător, a respectat legislația la emiterea hotărârilor.

Moldovenii din diasporă au solicitat constatarea încălcării dreptului constituțional și a discriminării directe pe criteriu de reședință, magistrata însă, invocând prevederile CC și ale Codului Electoral, a constatat că cetățenii din străinătate au fost tratați în mod egal de către autoritățile R. Moldova.

Mai mult, judecătoarea a explicat că statul i-a creat diasporei facilități suplimentare, comparativ cu cetățenii R. Moldova, prin acordarea dreptului de a vota în baza pașaportului expirat, dar și la „oricare din cele 100 de secții”, fără a fi „arondați la o secție de votare”.

djeta-chistol-unimedia-md
Djeta Chistol, magistrată la Judecătoria sect. Centru

Djeta Chistol le-a răspuns moldovenilor din Bologna că puteau traversa încă 45 de km pentru a vota în orașele Ferrara sau Modena, iar celor din Montreal, Canada, că urmau să se deplaseze la Ottawa, care se află la o distanță de o oră și 45 de minute. Totodată, în hotărârea motivată se stipulează că dreptul la vot n-a fost încălcat și din motiv că cele 100 de secții de peste hotare, organizate „întocmai cu normele legale prevăzute pentru astfel de acțiuni”, ofereau posibilitatea de a vota pentru 288000 de cetățeni, dar că la urne au ieșit doar 139066 de alegători. În conformitate cu prevederile legale, potrivit judecătoarei, CEC, MAEIE și Guvernul au decis organizarea anume a acestui număr de secții.

Avocații diasporei, Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru, au calificat partea motivată a hotărârii drept una contradictorie, care contravine cadrului legislativ, inclusiv pentru că s-a refuzat examinarea probelor video sau audierea martorilor, dar și pentru că datele deținute de MAEIE vorbeau despre 800 000 de cetățeni în diasporă, pe când cele 100 de secții lezau, din start, dreptul la vot a peste 500 de mii. În cadrul cererii de apel avocații au contestat și refuzul primei instanțe de a sesiza CC privind controlul constituționalității art. 49, alin. 3 din Codul Electoral. De cealaltă parte, Maxim Lebedinschi, membru CEC, a declarat că în cazul în care la o secție de votare era aglomerație, persoanele erau informate despre posibilitatea votării la secțiile din apropiere, iar reprezentanții MAEIE și-au justificat acțiunile prin faptul că Ministerul a ținut cont de numărul estimativ al alegătorilor.

cimpoi-pruteanu-simciuc
Judecătoarele Natalia Simciuc și Iulia Cimpoi de la Curtea de Apel Chișinău

Cu toate acestea, completul de judecată al Curții de Apel Chișinău, format din magistrații Natalia Simciuc, Iulia Cimpoi și Victor Pruteanu, au dat dreptate instituțiilor statului, care s-ar fi condus de normele legale instituite de Parlament, „organul reprezentativ suprem al poporului R. Moldova și unica autoritate
legislativă a statului”.

„La fel, nu pot fi reținute argumentele apelanților în ce privește faptul că opțiunile deplasării la alte secții de votare reprezintă o discriminare, inclusiv reprezintă o impunere din partea statului la suportarea unor cheltuieli exagerate de deplasare, or, a fost indicat faptul că dreptul la vot nu este un drept absolut, iar autoritățile statului, în baza normelor legale, instituie numărul secțiilor de votare. Astfel, în condițiile în care cetățenii insistau la exercitarea dreptului la vot, aceștia au avut posibilitatea reală de a-și exercita dreptul respectiv, asumându-și corespunzător și eventualele cheltuieli, iar statul a asigurat secțiile de votare cu numărul necesar de buletine de vot”, se arată în hotărârea motivată a instanței de apel.

Instanța a mai invocat faptul că avocații nu au contestat expres încheierea instanței de fond referitor la respingerea demersului întru verificarea constituționalității normelor de drept, dar și că nu au invocat motivele de fapt și de drept ale dezacordului cu deciziile magistratei Chistol.

Avocații diasporei contestă contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție și afirmă că vor merge la CtEDO, pentru a cere respectarea drepturilor moldovenilor din diasporă.