Proces „de milioane” între firma fostului preşedinte Lucinschi şi fosta bancă a lui Şor

Banca de Economii, aflată acum în proces de lichidare, se judecă cu o firmă la care este asociat şi fostul preşedinte Petru Lucinschi, pentru o sumă de 3,35 milioane de lei. Judecătoria Râşcani şi Curtea de Apel Chişinău au dat câştig de cauză băncii, obligând firma lui Lucinschi să restituie banii. Decizia finală însă urmează a fi luată la Curtea Supremă de Justiţie.

Fostul preşedinte spune că ştie despre faptul că pe rol s-ar afla un proces de judecată între firma sa şi BEM, dar că nu cunoaşte detalii pentru că de toate s-ar ocupa administratorul şi, totodată, partenerul său de la firmă. Petru Lucinschi mai spune că, dacă justiţia va decide că firma la care este asociat trebuie să restituie către BEM cele 3,35 milioane, atunci „trebuie de făcut după lege”.

Contract de locaţiune între banca lui Şor şi firma lui Lucinschi

Potrivit datelor din dosar, pe 15 septembrie 2014, Banca de Economii (BEM), condusă pe atunci de Ilan Şor, a semnat cu SRL „VVP Grup”, la care ex-preşedintele Petru Lucinschi deţine o cotă parte de 25%, un contract de locaţiune a unui spaţiu de 687 m.p., situat într-o clădire de pe bd. Dacia din Chişinău. Contractul era semnat pe un termen de 10 ani, iar banca urma să-i achite firmei lui Lucinschi, proprietara clădirii, o plată lunară de 15 120 euro (aproximativ 280 mii de lei). A doua zi după semnare, pe 16 septembrie, BEM a şi transferat, în avans, suma de 3,35 milioane de lei pentru primul an de locaţiune.

Deşi banii au fost transferaţi în septembrie, conform contractului, plata urma să fie percepută din luna în care locatorul („VVP Grup”) transmitea locatarului (BEM) în folosinţă bunul, fapt consemnat prin semnarea unui act de predare-primire. Ghişeele BEM, însă, nu au mai ajuns în clădirea deţinută de „VVP Grup” pentru că, la 27 noiembrie 2014, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a instituit regim de administrare specială la BEM şi, în consecinţă, reprezentanţii băncii şi cei ai „VVP Grup” nu au mai putut semna actul de predare-primire a încăperilor.

La 22 decembrie 2014, „VVP Grup” a informat BEM despre rezilierea contractului de locaţiune, dar fără a-i întoarce banii încasaţi în avans pentru chirie. În aceeaşi zi, firma a semnat un nou contract de locaţiune cu altă bancă. În urma rezilierii contractului, BEM a cerut de la „VVP Grup” restituirea celor 3,35 milioane de lei în termen de 15 zile. Pentru că banii nu au fost întorşi, la 11 februarie 2015, BEM cheamă în judecată „VVP Grup” SRL, solicitând încasarea sumei achitate în avans pentru chirie şi alte 50 mii de lei cu titlu de taxă de stat.

Justiţia dă dreptate băncii

La 3 mai 2016, Judecătoria Râşcani din Chişinău a admis cererea depusă de BEM şi a dispus încasarea din contul „VVP Grup”, în beneficiul BEM, a sumei de 3 356 676 lei şi a taxei de stat de 50 mii de lei. În total 3 406 676 lei. Nefiind de acord cu hotărârea, la 20 mai 2016, SRL „VVP Grup” a declarat apel, solicitând emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă încasarea din contul „VVP Grup” a datoriei în sumă de doar 664 501 lei. „VVP Grup” îşi argumenta cererea prin faptul că ar fi suportat „cheltuieli semnificative” pentru reamenajarea spaţiului, astfel încât acesta să poată găzdui o instituţie bancară. Cheltuielile, susţineau reprezentanţii firmei, s-ar fi ridicat la 2,69 milioane de lei, respectiv, din cele 3,35 milioane achitate în avans, mai urma de restituit doar 664 de mii.

De cealaltă parte, reprezentanţii BEM afirmau că, de facto, bunul imobil nu a fost dat în locaţiune pentru că nu a fost semnat actul de predare-primire, aşa cum prevedea contractul. Referitor la suportarea cheltuielilor pentru amenajarea încăperii se menţionează că, în conformitate cu prevederile contractului de locaţiune, locatorul amenajează bunul conform cerinţelor locatarului cu mijloace proprii.

Judecătorii Curţii de Apel (CA) Chişinău au constatat că BEM a fost în imposibilitate de a semna actul de predare-primire din cauza regimului de administrare specială instituit de BNM şi, prin urmare, BEM nu poartă vină pentru faptul că nu a mai intrat în posesia bunului închiriat. Astfel, se spune în decizia Curţii, odată ce a reziliat unilateral contractul de locaţiune, „VVP Grup” nu este în drept să reţină suma achitată în avans de către BEM. Referitor la suportarea cheltuielilor pentru amenajarea încăperii, pe care „VVP Grup” dorea să le recupereze din suma achitată în avans de BEM, judecătorii au decis că, în conformitate cu contractul, „VVP Grup” trebuia să facă lucrările cu mijloace proprii. Totodată, se spune în decizie, pretinsele cheltuieli de amenajare nu au fost probate, fiind prezentată doar o analiză a cheltuielilor semnată de directorul „VVP Grup”, fără a fi anexate facturi fiscale sau acte contabile care să demonstreze valoarea lucrărilor efectuate.

În consecinţă, pe 15 noiembrie 2016, Colegiul Civil şi de Contencios administrativ al CA Chişinău a respins apelul înaintat de „VVP Grup”, menţinând hotărârea Judecătoriei Râşcani de a încasa de la „VVP Grup”, în favoarea BEM, suma de 3,35 milioane de lei. De asemenea, s-a dispus încasarea, în beneficiul statului, a taxei de stat în mărime de 37,5 mii de lei.

Decizia finală pe acest dosar urmează a fi luată de Curtea Supremă de Justiţie. Deocamdată nu este stabilită data şedinţei de judecată, cererea fiind înregistrată la CSJ acum câteva zile, pe 24 ianuarie 2017.

La telefonul firmei „VVP Grup” ne-a răspuns o femeie care s-a prezentat a fi contabila-şefă. Pentru că nu a dorit să ne facă legătura cu administratorul şi fondatorul majoritar al firmei, Ramiro Stoianov, am întrebat-o pe ea despre procesul cu BEM. „Ăsta-i un proces comercial, nu-i numaidecât jurnaliştii să ştie chestia asta. Toată asta o să se afle la judecată. Pentru ce noi trebuie să spunem asta la presă?”, ne-a replicat contabila.

Partenerii de la „VVP Grup” şi legăturile lui Petru Lucinschi cu Ilan Şor

Clădirea în care BEM urma să-şi deschidă o filială aparţine SRL „VVP Grup” din 2012. Firma, la care Petru Lucinschi deţine o cotă de 25%, a cumpărat sediul de la Ramiro Stoianov, un tânăr de 24 de ani, şi el acţionar la „VVP Grup” cu 51%. Restul, 24% din firmă, aparţin Irinei Cazimirov. Clădirea, situată la intersecţia bd. Dacia cu bd. Traian, a fost dată în exploatare la sfârşit de 2014 şi are suprafaţa de 1440 m.p. Conform ÎS „Cadastru”, imobilul este evaluat la 12,4 milioane de lei, iar terenul pe care este construit valorează 842 mii de lei.

În septembrie 2014, atunci când a fost semnat contractul de locaţiune cu firma la care Petru Lucinschi este asociat, preşedinte al Consiliului de Administrare al BEM era actualul primar de Orhei, Ilan Şor, despre care fostul preşedinte declara, în 2015, într-un interviu pentru Europa Liberă, că îl cunoaşte de mic. „Pe Ilan Şor îl cunosc prin tatăl lui, cu care am fost în relaţii bune, prieteneşti. (…) Din clasa a 3-a îl cunosc. Când s-a întâmplat că tatăl lui subit a decedat, el mai venea, se apropia, eu mă mai interesam cum o duce, ce face. Relaţiile noastre erau bune, niciodată nu am avut cu el business, afaceri, eram pentru el ca un tată, îi dădeam un sfat când trebuia”, spunea fostul preşedinte despre Şor.

Tot în acel interviu, Lucinschi a comentat şi apariţia numelui său în raportul companiei „Kroll” asupra „furtului miliardului”, fostul preşedinte fiind unul din acţionarii „Unibank”, una dintre cele 3 bănci controlate de Ilan Şor şi implicate în dispariţia 1 miliard USD. Fostul preşedinte spunea că a cumpărat acţiunile de la Unibank la propunerea lui Şor şi cu bani împrumutaţi de la acesta şi de la cunoscuţii lui, cu scopul de a le revinde ulterior la un preţ mai mare. Pentru că situaţia de la Unibank s-a înrăutăţit, Lucinschi declara că nu a mai putut vinde acţiunile şi, astfel, nu a avut nimic de câştigat din această afacere. „Ca rezultat nu am avut niciun bănuţ, nici dividende, nu am avut niciun credit, absolut nimic”, afirma Petru Lucinschi.

Explicaţiile preşedintelui

Contactat de ZdG, Petru Lucinschi spune că a intrat în afacerea „VVP Grup” la sugestia unor cunoscuţi, dar că, până acum, ca şi în cazul de la Unibank, nu a avut niciun venit din această investiţie. „Eu am vândut ceva ce am avut în Moscova şi nişte prieteni îmi spun: „Pune undeva banii ca să lucreze. Iaca este o clădire, băiat bun şi aşa mai departe”. Mi-a părut ideea asta normală. Pe urmă eu am vrut să ies de acolo, dar n-ai cui vinde acum, nu se vinde nimic”, povesteşte fostul preşedinte cum a ajuns să deţină 25% la „VVP Grup”. Despre procesul cu BEM, Lucinschi spune că ştie doar din auzite. „Mi-au spus că erau nişte datorii la Banca de Economii. După ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu banca, ei au refuzat, dar nişte bani acolo trebuia de întors. De aceea nici nu putem să scoatem niciun fel de dividende. N-am primit măcar un leu. Eu eram în aşteptare să mai primesc ceva. Eu le-am spus că dacă este rezultatul judecăţii, trebuie de întors. Trebuie de făcut după legislaţie. Eu am să mă mai interesez”, afirmă fostul preşedinte.

Întrebat dacă faptul că îl cunoaşte pe Ilan Şor, care în 2014 era preşedinte al Consiliului de Administraţie al BEM, a favorizat semnarea contractului de locaţiune între BEM şi „VVP Grup”, Petru Lucinschi spune că nu a vorbit niciodată cu Şor la acest subiect. „Astea-s chestii de rutină, nu-i mare lucru. Nu cred eu că s-a ajuns la Şor cu aşa ceva. Nici n-am auzit. Nu mi-au spus niciodată de chestia asta. Eu cu Şor niciodată la tema asta nu am vorbit”, ne-a declarat fostul preşedinte.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *