Licitații subterane (II)

Într-un sistem bântuit de corupţie şi „otkaturi”, în ultimii doi ani, doar un singur primar a fost reţinut în flagrant, ulterior fiind condamnat la închisoare cu suspendare, pe motiv că ar fi fraudat o licitaţie publică. Asta în pofida faptului că unele licitaţii par mai mult decât dubioase, iar mărturiile unor oameni de afaceri şi ale unor primari dezvăluie o lume în care jocurile de culise şi mita dictează reguli cărora nimeni nu se încumetă să se opună, pentru a nu fi exclus din afacere.

Continuare din numărul trecut

Firma „Litarcom” SRL, cu care se luptă primarul de Pelivan, poate fi numită, fără dubii, una dintre campioanele licitaţiilor din ultimii patru ani, câştigând peste 70 de licitaţii publice, în valoare de aproximativ 270 de milioane de lei, deşi, susţin mai multe voci din domeniu, acest SRL nu are nici tehnica necesară, nici personal specializat. Multe dintre licitaţiile câştigate de „Litarcom” sunt (au fost) pentru resurse din proiecte susţinute financiar de Fondul Ecologic Naţional (FEN) al Ministerului Mediului.

„Dacă nu câştigă firma asta, proiectul nu va fi aprobat”

Fondatorul firmei „Litarcom” SRL este Liviu Jitari, de 34 de ani. SRL-ul a fost fondat de acesta în august 2002, împreună cu alt tânăr, Grigore Marandici. Atunci, Jitari, care din mai 2015 este singurul fondator, după ce a cumpărat cota-parte a lui Marandici, avea doar 22 de ani. Cel mai mare contract al acestei firme, de 34,9 milioane de lei, a fost câştigat cu Primăria s. Costeşti, Ialoveni, în octombrie 2013, pentru „lucrări de asigurare cu sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate”. Peste un an, între Primărie şi firmă s-a semnat un acord adiţional de majorare, prin care preţul lucrărilor creşte cu 2 milioane, suma totală a proiectului ajungând la 37 milioane de lei. Primăria Costeşti, în persoana fostului primar, Vasile Bortă, a semnat acest act adiţional deşi, ca şi în cazul licitaţiei de la Pelivan, nu era clar dacă va mai fi sau nu nevoie de bani suplimentari pentru lucrări, din moment ce acestea abia începuseră.

Astăzi, la Costeşti, ca şi la Pelivan, lucrările sunt stopate, deşi urmau a fi finalizate, conform contractului, în vara acestui an. Un fost angajat al Primăriei Costeşti ne-a spus că autorităţile locale au câştigat acest proiect doar după ce conducerea de atunci a Ministerului Mediului, în persoana lui Gheorghe Şalaru, s-a asigurat că licitaţia va fi câştigată de „Litarcom” SRL, spunându-i primarului de atunci, Vasile Bortă, că „ei pot fi cei mai buni scriitori de proiecte, dar dacă nu câştigă firma asta (Litarcom, n.r.), proiectul nu va fi aprobat”. Precizăm că, despre o asemenea schemă, la aprobarea proiectelor din FEN, ne-a relatat şi primarul care a acceptat să ne vorbească despre trucarea unei licitaţii şi despre care am scris în prima parte a acestui articol.

Milioane pentru lucrări inexistente

Natalia Petrea, actuala primară de Costesti_1Costeşti, aleasă în funcţie în iunie 2015, spune, pentru ZdG, că actele privind organizarea licitaţiei din 2013 au fost ridicate de organele de drept. „Conform contractului, lucrările ar trebui să continue în 2016, dar ce planuri au, eu nu cunosc”. Aceasta susţine că a auzit despre faptul că fostului primar, Vasile Bortă, care a reprezentat Partidul Liberal în 2011-2014, partid ce deţinea şefia Ministerului Mediului, i s-a indicat ce firmă anume să câştige licitaţia în 2013. „Am auzit despre asta. E adevărat, rădăcina acestei licitaţii e putredă. Acum se ocupă organele de drept. Am fost audiată. Am spus tot ce ştiu”, ne-a zis primara. Cât despre tehnica şi personalul „Litarcom” SRL, Petrea confirmă informaţiile de care dispunem. „Slab de tot cu tehnica. Sunt vreo doi oameni. Lucrau cu oameni şi tehnică de pe loc”, conchide ea.

litarcom-costesti-mediu-11docActele obţinute de ZdG în „cazul Costeşti” arată că factori de decizie, inclusiv din cadrul Ministerului Mediului din 2013-2014, au aprobat transferul a 6,7 milioane de lei, care au ajuns în conturile firmei „Litarcom”, fără a fi probată executarea lucrărilor de către acest SRL. Un audit intern al Ministerului dezvăluie că materialele au fost remise organelor de drept. Vasile Bortă, fostul primar, care în 2015 candidase pe listele PD la locale, a negat faptul că i s-a indicat, de către fosta conducere a Ministerului Mediului, firma care trebuia să câştige licitaţia din 2013, precizând că „nu se spune aşa ceva”. Ulterior, Bortă a închis telefonul, fără a ne răspunde la celelalte întrebări.

Intransigență și transparență la Ministerul Mediului :)Live aici: https://www.privesc.eu/arhiva/65565

Posted by Privesc.Eu on Wednesday, February 10, 2016

Valeriu Munteanu, actualul ministru al Mediului, confirmă, însă, schemele puse la punct prin intermediul FEN. Săptămâna trecută, în cadrul unei şedinţe publice, Munteanu declara, cu referire la un agent economic, că a venit în cabinetul său, dându-i de înţeles că ei sunt „şefi” pe proiectele din FEN. Deşi oficialul nu a dat niciun nume, cel mai probabil, acesta s-a referit anume la „Litarcom” SRL. „Din primele zile la Ministerul Mediului am observat grave abateri de la cadrul legal în domeniul finanţării proiectelor FEN. Evident, am dispus efectuarea auditului de conformitate, în mod prioritar pentru proiectele de anvergură, în privinţa cărora existau suspiciuni sau probe evidente de deturnare a fondurilor publice. Au fost descoperite mai multe nereguli de gestionare, majoritatea informaţiilor au fost expediate spre examinare organelor de drept, pentru a sancţiona persoanele vinovate şi a returna sumele sustrase. Cazul la care vă referiţi (Costeşti, n.r.), descoperit încă în prima lună de mandat, este unul antologic, deoarece ne arată starea catastrofală a lucrurilor care se atestau anterior la Ministerul Mediului”, ne-a declarat Valeriu Munteanu.

Relaţiile firmei campioane la licitaţii

Liviu Jitari, fondatorul şi administratorul Foto Costesti 2 În urma săpăturilor efectuate de firma „Litarcom”, mai multe drumuri din localitate au rămas deteriorate„Litarcom” SRL, care împreună cu soţia sa deţin cel puţin două apartamente la Chişinău, ambele puse în gaj pentru credite de câteva milioane de lei, este fondator al altor două SRL-uri cu experienţă în câşigarea licitaţiilor publice: „Avi-Borş”, unde partenerul lui Jitari este un oarecare Igor Munteanu, care a participat la unele licitaţii şi în calitate de reprezentant al „Litarcom” şi „Capillati”, fondat de Jitari şi Adrian Covaş, tot el, director executiv al SRL „Litarcom”. Deşi acest SRL are ca principal gen de activitate declarat „comerţul păsărilor de casă”, în ultimii doi ani a câştigat mai multe licitaţii publice, inclusiv una în valoare de 10 milioane de lei, organizată de Consiliul Raional Orhei pentru reparaţia drumului din s. Ghetlova, licitaţie la care a participat un singur SRL, cel câştigător. De altfel, „Capillati” SRL, fondată de Jitari şi Covaş, are adresa într-un apartament din str. Mitropolit Gurie Grosu, înregistrat pe numele soţilor Nina şi Nicolae Covaş. Ultimul este preşedintele Asociaţiei Avicultorilor din Moldova, fost candidat pe listele AMN la alegerile parlamentare din 2009. Ulterior, a aderat la PLDM. În 2013, Covaş a fost reţinut de ofiţerii CNA cu mită, invocându-se că ar fi cerut 90 de mii de lei de la un bărbat pentru a-l ajuta să obţină un teren ce aparţinea unei întreprinderi. În scurt timp, însă, a fost eliberat.

Mai mulţi primari, atunci când au vorbit despre „Litarcom” SRL, au făcut legătura dintre acest agent economic şi fostul ministru al Mediului, Gheorghe Şalaru. Anume în perioada în care acesta era ministru, firma a obţinut cele mai mari contracte. Solicitat de ZdG, Şalaru ne-a spus că nu are şi nici nu a avut vreo legătură cu acest SRL. El şi-a amintit că a discutat înainte de licitaţia din Costeşti cu primarul de acolo, dar susţine că nu i-a spus acestuia niciodată care firmă ar trebui să câştige licitaţia. „Era un conflict între două firme, care considerau că au câştigat. Cum puteam să intervin, ştiind că este un conflict?”, ne întreabă fostul ministru. El susţine că nu a influenţat vreodată un primar şi că nu el decidea cui să fie alocaţi banii FEN, ci o comisie care avea reprezentanţi inclusiv din Ministerul Finanţelor, instituţie care, nemijlocit, elibera banii. „Dacă vreţi să căutaţi şi să găsiţi ceva, vedeţi cine sunt cei din Comisia de Licitaţie şi din cea de la AAP, care aprobau corectitudinea licitaţiilor, deşi multe erau contestate. Vă spun o părere subiectivă. Şi mie mi se părea că „Litarcom” câştiga cam multe licitaţii, dar nu puteam face nimic, deşi, pe undeva, îmi dădeam seama că vor fi probleme, pentru că ei îşi luau prea multe angajamente şi nu aveau capacităţi să le ducă la capăt”, explică Gheorghe Şalaru.

„Nu înţeleg pentru ce vă trebuiesc vouă chestiile astea”

Dintre reprezentanţii „Litarcom”, am reuşit să discutăm doar cu Adrian Covaş, directorul executiv, tot el, fondator, alături de Liviu Jitari, la SRL „Capillati”. La şirul de întrebări pe care l-am avut, acesta nu a oferit răspunsuri, cerându-ne să i le remitem în scris. Am insistat să aflăm de la Covaş ce probleme are firma în legătură cu lucrările din Pelivan şi Costeşti: „Da de unde aţi luat informaţia asta? Nu-i corect. Dacă vreţi informaţii corecte, daţi-ne o scrisoare şi noi vă răspundem cum a fost şi cum va fi”. I-am trimis acestuia întrebările şi am aşteptat un răspuns, care, însă, nu a mai venit. L-am întrebat şi despre tatăl său, Nicolae Covaş, cu legături în lumea politică. „Care-i întrebarea? (zâmbeşte). Eu nu înţeleg pentru ce vă trebuiesc vouă chestiile astea. Ele oleacă nu-s corecte. Vreţi să faceţi o informaţie despre ceea ce se face bine în ţară, pentru ca populaţia să aibă surse curate de existenţă, apă şi canalizare, respectiv, daţi întrebări şi vi se va răspunde”, ne-a recomandat Adrian Covaş. Deşi i-am telefonat repetat, un răspuns din partea firmei încă nu am primit.

Precizăm că, în mesajul remis pe adresa „Litarcom” SRL, am întrebat despre licitaţiile de peste 270 de milioane de lei, câştigate în ultimii patru ani, despre problemele din mai multe sate unde firma a câştigat aceste licitaţii, despre relaţiile cu lumea politică şi diverşi funcţionari pe care şefii SRL-ului le au. Totodată, am solicitat să ni se comunice adresa fizică a firmei, acolo unde este depozitată tehnica şi unde activează angajaţii. Răspunsul se lasă aşteptat.

Vedeți aici date din istoricul firmei „Litarcom” SRL

Victorioşii de pe locul opt

Legea privind achiziţiile publice spune că,Primaria Pleșeni, r. Cantemir în procesul stabilirii câştigătorului licitaţiei, va fi considerată câştigătoare oferta „cea mai avantajoasă economic”. În cazul contractelor de achiziţii publice de lucrări, criteriile stabilirii celei mai avantajoase oferte sunt calitatea, costul unei unităţi a produsului ofertantului la finele lucrărilor, preţul total şi experienţa ofertantului. Legea mai stabileşte că ponderea preţului în totalul evaluării ofertelor nu trebuie să fie mai mică de 80%. Altfel spus, principalul criteriu de selecţie ar trebui să fie cel mai mic preţ, cu condiţia că valoarea respectivei oferte nu reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a lucrărilor, calculată de către autoritatea contractantă.

În timpul documentării acestui articol, am descoperit mai multe licitaţii publice în urma cărora au ieşit învingătoare oferte care, după preţul propus, nu erau cele mai avantajoase. Analiza acestora, dar şi reacţia persoanelor implicate, lasă mai multe bănuieli. Un astfel de exemplu este licitaţia pentru lucrările de construcţie a apeductului în comuna Pleşeni, Cantemir. Aici, câştigătoare a devenit „Foremcons” SRL, firmă clasată abia pe locul opt după preţul propus (9,6 milioane de lei), cu 2,6 milioane de lei mai mult decât oferta cu cel mai mic preţ (7 milioane). „Lăcătuş” SRL şi „Valdcongrup” SRL, participante la licitaţie, au contestat rezultatele acesteia, însă pretenţiile lor au fost respinse, contractul fiind înregistrat la AAP pe 25 noiembrie 2015.

Vedeți aici cine sunt fondatorii „Foremcons SRL, dar și date din istoricul acestei firme

Vedeți aici cum a motivat Primăria Pleșeni descalificarea  celor 7 firme care au propus prețuri mai mici decât „Foremcons”, firma câștigătoare la licitația de la Pleșeni

Explicațiile primarului și ale firmei câștigătoare

Întrebat cum se face că a fost aleasă compania clasată pe locul 8 după prețul propus, primarul de Pleșeni, Alexandru Ovcinicov, ales pe listele PD, după ce anterior a reprezentat PCRM, ne-a spus că toate firmele participante au avut licență pentru montarea apeductului, însă doar patru aveau și licență pentru montarea turnului de apă. „Mă gândeam că, după preț, va câștiga „Polimer Gaz Complet”, dar ei nu au prezentat licență pentru un alt tip de lucrări. Alte firme care ne gândeam noi că ar câștiga, au făcut greșeli în devizul prezentat… Legea spune că ora de lucru în construcții costă circa 40 de lei, dar ei au pus 23 de lei, ca să iasă prețul mai mic. Două firme aveau costuri mult mai mici decât limita de 15% admisă de lege. Chiar dacă actele erau în regulă, nu i-am putut contracta, pentru că, ulterior, ar fi putut cere un contract adițional, majorând prețul. Noi, cu așa ceva, la Achizițiile Publice, nu treceam. Ne-au verificat și de la Anticorupție, pentru că o firmă a scris la CNA… Am ales oferta cea mai avantajoasă, nu cu cel mai mic preț”, susține primarul, negând faptul că licitația ar fi fost trucată.

De cealaltă parte, reprezentanții a două firme participante la licitație spun că prețul mai mic se explică prin faptul că ei sunt importatori direcți ai unor materiale (țeve, pompe). Din acest motiv își permit să efectueze lucrările la un preț mai mic în raport cu firmele care cumpără aceste materiale din R. Moldova. Unul dintre agenții economici, descalificați pentru lipsa licenței de montare a turnurilor de apă, spune că firma sa ar fi avut, în schimb, licență pentru construcții metalice ceea ce le-ar permite să edifice și turnuri de apă. Dumitru Axentii, directorul și fondatorul „Foremcons”, spune că firma sa a fost desemnată câștigătoare datorită experienței și lucrărilor efectuate anterior, dar și a greșelilor admise de alți participanți, excluzând orice influență din exterior. „În orice concurs se iau în calcul experiența, prețul… Unii nu pun toate materialele în ofertă, nu pun numărul necesar de fântâni, taie manopera. Clar că, atunci, cel mai ieftin cade”, zice Axentii.

Primarul care a fugit de răspunsuri

O altă licitaţie, deloc avantajoasă pentru stat sub aspect financiar, a avut loc, în decembrie 2015, la Mincenii de Jos, Rezina. Câştigătoare a devenit „Avi-Borş” SRL, despre care scriam că are aceiaşi proprietari ca şi „Litarcom” SRL, de asemenea participantă la această licitaţie, propunând o ofertă cu 90 de mii de lei mai mare decât cea câştigătoare. Oferta „Avi-Borş, pentru construcţia sistemului de alimentare a satului cu apă, a fost de 3,9 milioane de lei, clasându-se, după criteriul preţului, pe locul 7. O ofertă cu 1,7 milioane mai mică a fost cea a „Expocostas” SRL (2,2 mil. lei), urmată de „Lăcătuş” SRL (2,8 mil. lei) şi „Talimax Grup” SRL (3,3 mil. lei). Rezultatele licitaţiei au fost contestate de 3 participanţi: Expocostas”, „Lăcătuş” şi „Valdcongrup”. Atât contractul, cât şi contestaţiile sunt acum în proces de examinare la AAP.

Ion Stog, primar la Mincenii de Jos, ne-a spus că „Avi-Borş” a fost aleasă pentru că ceilalţi participanţi nu ar fi prezentat „actele corespunzătoare”. Întrebat dacă s-a interesat de experienţa acestei companii şi de lucrările efectuate anterior, primarul a spus că este la volan şi că ne va telefona în câteva minute. Aşa cum apelul său a întârziat, l-am sunat repetat, dar Stog nu a mai răspuns. Am reuşit să vorbim cu el abia peste câteva zile, când, din nou, ne-a spus că este ocupat şi ne-a îndemnat să revenim în 10 minute, dar nu a mai răspuns. Nici Liviu Jitari, de la firma câştigătoare, nu ne-a răspuns pe parcursul mai multor zile pentru a ne explica cum s-a impus la licitaţie firma fondată de el şi dacă ar fi avut vreo înţelegere cu primarul înaintea desfăşurării licitaţiei.

Au câștigat licitația de două ori, la prețuri diferite

O altă licitație suspectă, în urma căreia a fost desemnat câștigător un agent economic care a propus un preț mai mare decât al altor participanți, a avut loc recent la Durlești, pentru executarea lucrărilor de apeduct și canalizare pe str. Rezistenței și pe Calea Unirii. Prima licitație pentru acest proiect a avut loc la 10 octombrie 2015, câștigătoare devenind „Vedacon” SRL, care a propus cel mai mic preț. Rezultatele licitației, însă, au fost contestate de alți participanți, pe motiv că firma câștigătoare ar fi admis o eroare atunci când a prezentat garanția bancară, indicând o sumă mai mică decât cea oficială. Din acest motiv, AAP a respins înregistrarea contractului, iar licitația a fost organizată repetat la 24 decembrie 2015. Câștigătoare a devenit tot „Vedacon” SRL, doar că, de această dată, cu o ofertă cu 1,3 milioane de lei mai mare decât la prima licitație, clasându-se, după valoarea ofertei, pe locul 5 din 6 participanți.

Reprezentanții Primăriei Durlești susțin că, în prezent, contractul se află la AAP pentru a fi înregistrat doar că, și de această dată, rezultatele sunt contestate, iar Agenția va lua o decizie abia după examinarea contestațiilor. L-am contactat pe Andrei Clapaniuc, director și fondator al „Vedacon” SRL, pentru a afla care a fost „secretul” victoriei repetate și cum se explică diferența de 1,3 milioane de lei din ofertele propuse la o diferență de doar două luni. Clapaniuc a refuzat să discute cu noi: „Lăsați-mă în pace. Nu vreau să comentez chestiile estea la oameni necunoscuți, pe telefon”. Deși am insistat, directorul „Vedacon” a refuzat să continue dialogul cu noi.

Licitaţia de la Selişte şi preţul (ne)cunoscut de participanţi

Pentru a înţelege cum are loc o licitaţiePrimăria Seliște, Orhei într-un sat din R. Moldova, am participat la un tender organizat de Primăria Selişte, Orhei, pentru sistemul de apeduct şi canalizare din localitate, care a avut loc pe 30 decembrie 2015.  La 10.00, reprezentanţi ai opt SRL-uri s-au înghesuit în biroul primarului Vasile Scripnic, tot el, preşedintele Comisiei de Licitaţie. Chiar la 10.00, reprezentantul firmei „Expocostaş” SRL a prezentat o ofertă, iar după câteva discuţii dintre primar şi cei prezenţi, aceasta a fost acceptată în concurs. În timpul licitaţiei, primarul, ajutat de o subalternă, a deschis pachetele cu documente, verificând suma propusă de fiecare SRL, dar şi toate documentele depuse. Ne-au atras atenţia discuţiile dintre participanţi despre faptul că unii cunoşteau preţul estimativ al lucrărilor, iar alţii – nu. Unii susţineau că preţul a fost publicat, iar o altă parte, că nu, deşi, conform legii, preţul nu ar trebui să fie cunoscut de participanţi. După licitaţie, am discutat cu reprezentanţii a doi agenţi economici despre firma care are cele mai mari şanse de câştig. Unul s-a referit la „Capital FCI” SRL, deoarece au fost printre cei care au susţinut preţul estimativ al lucrărilor, pe motiv că el ar fi fost publicat. Noi am mers pe mâna celor de la „Expocostaş” SRL, bazându-ne pe faptul că au propus cel mai mic preţ, dar şi pentru că au depus documentele de participare la licitaţie în ultimul moment.

Pe 19 ianuarie 2016, toate firmele participante au fost anunţate însă că oferta „Capital FCI” SRL a fost desemnată câştigătoare. Reprezentantul firmei, solicitat de ZdG, ne-a spus că încă nu a semnat contractul în calitate de câştigător al licitaţiei, acesta nefiind încă aprobat de AAP. Reprezentantul firmei, care a ţinut să nu-i facem public numele, susţine că licitaţia a fost câşigată corect, iar faptul că el cunoştea preţul estimativ al lucrărilor nu înseamnă absolut nimic. Acesta a precizat că preţul poate fi aflat, inclusiv în baza unor calcule pe care cei interesaţi le pot face  analizând informaţiile din anunţul derulării licitaţiei. Precizăm că SRL „Capital FCI” a fost fondată în 1994 chiar în r. Orhei, la câţiva kilometri de satul Selişte. Fondatori sunt Igor şi Emilia Galciuc. Adresa fizică a firmei este însă în or. Chişinău.

Terenul care, totuşi, a ajuns în posesia fiului primarului

Trucarea unei licitaţii în localităţile rurale începe încă de jos. Fiodor_Vortolomei De multe ori, chiar şi cele mai simple tendere au câştigători previzibili. De regulă, licitaţiile pentru produsele alimentare aduse şcolilor sau grădiniţelor din sat sau pentru terenurile din zonă sunt câştigate de rude ale funcţionarilor din Primărie, cei care, de fapt, organizează licitaţia. În mai 2014, de exemplu, în s. Cotova, r. Drochia, un tânăr de 23 de ani, Ivan Vortolomei, câştiga o licitaţie, pentru un teren de 1 ha, organizată de Primăria condusă de tatăl său, Fiodor Vortolomei, tot el, preşedintele Comisiei de Licitaţie. La  acea licitaţie au participat doar doi pretendenţi, fiul primarului, dar şi un consătean, Ruslan Sugailo. Comisia Naţională de Integritate (CNI), sesizată de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, a investigat cazul şi a ajuns la concluzia că „s-a remarcat un caracter netransparent şi o atitudine formală faţă de procesul licitaţiei publice efectuate de primăria comunei Cotova”.

Contracandidatul fiului primarului nu a emis pretenţii în cadrul licitaţiei, singurul care a plusat fiind Ivan Vortolomei, care a şi obţinut terenul contra sumei de 13 mii de lei. CNI, în cadrul investigaţiei, a constatat „caracterul fictiv al participării la licitaţie a dlui Sugailo Ruslan”. Conflictul de interese admis de primarul localităţii Cotova a fost constatat de CNI, iar la scurt timp, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) i-a aplicat primarului o amendă de 2 mii de lei. În consecinţă, Consiliul local a anulat licitaţia, iar terenul a revenit Primăriei. La scurt timp, aceasta a organizat însă o altă licitaţie, câştigată de Iurie Nastas, din Drochia. Doar că, după doar două luni, terenul ajunge din nou în posesia fiului primarului în urma unui contract de vânzare-cumpărare pe care l-a semnat cu câştigătorul licitaţiei. Acesta spune că avea nevoie doar de acel teren. „Am cumpărat pentru că vreau să construiesc o fermă. Doar acolo pot. Terenul m-a costat 20 mii de lei. Nu mai ţin minte de la cine am cumpărat”, ne-a zis fiul primarului de Cotova, ales în această vară în fruntea localităţii pentru un nou mandat. L-am întrebat şi pe Iurie Nastas dacă participarea sa la licitaţie nu a fost una formală, din moment ce a cedat terenul fiului primarului. Acesta s-a eschivat de la răspuns, precizând că a aflat despre organizarea ei de la cineva din sat şi că nu a avut ulterior bani pentru a investi. „Trebuia cineva să-mi trimită de la Moscova nişte bani, dar nu s-a primit, aşa că am vândut. Nu ţin minte cui am vândut şi nici cu cât. A fost demult. Mata ţii minte ce ai mâncat aseară?”, ne-a întrebat Nastas.

CNI şi CNA pedepsesc trucarea licitaţiilor cu amenzi

Asemenea istorii sunt frecvente, multe dintre ele constatate inclusiv de organele abilitate, doar că, fără consecinţe, nici pentru primari, nici pentru câştigătorii licitaţiilor. De exemplu, în s. Iargara din Leova, firma familiei fostei primăriţe, Claudia Ivanov, a câştigat, cât timp aceasta a condus instituţia, peste 20 de licitaţii, în sumă de 1 milion de lei, pentru „achiziţionarea produselor alimentare pentru grădiniţele din sat”. „Ştiam că nu se poate. Pur şi simplu, eram sigură că produsele vor fi de calitate şi nu vor exista neplăceri, otrăviri, producţia va fi la timp, şi aşa mai departe”, a fost explicaţia bizară a primăriţei, pentru ZdG.

Dintr-un răspuns trimis de CNI aflăm că, în ultimii trei ani, instituţia a constatat 42 de cazuri de conflicte de interese în care s-au aflat primarii sau viceprimarii locali, care şi-au angajat rudele sau le-au ajutat să câştige licitaţii cu instituţia pe care o conduc. Materialele CNI au mers la CNA, care a aplicat însă doar cinci amenzi, două de 2 mii de lei şi alte trei, în valoare de 3 mii de lei. În celelalte cazuri, instituţia a constatat expirarea termenului de prescripţie. Doar două din cele cinci cazuri finalizate cu amendă vizează fraudarea unor licitaţii: cazul primarului de Cotova şi cel al primarului de Cotiujenii Mari, Şoldăneşti, Petru Comendant, care a desemnat câştigătoare a unei licitaţii firma fondată de el şi administrată de soţie. În consecinţă, SRL-ul a obţinut în arendă, la un preţ minuscul, două spaţii din incinta şcolii. Pentru această încălcare, edilul a fost amendat cu doar 4 mii de lei.

Președinți de raion, victorioși la licitații

Licitațiile „în familie” sunt, de fapt, o regulă, în special atunci când unul din membrii familiei este funcționar. În ultimii ani, în mai multe raioane, firmele președinților de raioane au câștigat zeci de licitații publice. De exemplu, „Asicon” SA, societate la care fostul președinte al raionului Călărași, Ilie Rău, este acționar, a câștigat în perioada 2011-2015 nu mai puțin de 48 de licitații, majoritatea organizate chiar de către consiliul pe care acesta îl conducea. Alte 3 contracte au fost câștigate de „Asicon” după alegerile locale din iunie 2015, în urma cărora Rău a devenit consilier raional pe listele PD. Contactat, Ilie Rău afirmă că totul s-a făcut transparent iar faptul că era președinte de raion nu a facilitat în niciun fel accesul firmei sale la banii publici. „Cum să influențeze dacă eu nici nu participam la comisiile de licitații? Firma participa ca și toate organizațiile… Cum să nu participe dacă-s de ici de pe loc?”, spune Ilie Rău. Întrebat dacă nu consideră a fi un conflict de interese faptul că din acele comisii de licitații făceau parte și colegi de-ai săi din Consiliu, Rău a declarat că nu vede nicio problemă în asta. „Și dacă-s colegi? Îs colegi de serviciu, da. Dar nu-i niciun conflict de interese acolo. Doamne ferește. Eu nu participam, eu contractele nu le semnam…”, afirmă Rău.

Și firma deputatului liberal-democrat, Grigore Cobzac, a beneficiat de contracte cu statul, care s-au sfârșit, brusc, după ce acesta a plecat din funcția de președinte al r. Hâncești. În 2011-2014, perioadă în care Cobzac a deținut funcția de președinte al CR Hâncești, „Digricom” SRL, fondat de actualul deputat împreună cu fiul său, Victor, a obținut peste 40 de contracte cu instituțiile statului. Cele mai multe dintre aceste contracte au fost încheiate cu primării din Hâncești sau chiar cu CR Hâncești, pe care Cobzac îl conducea. În 2015, de când Grigore Cobzac nu mai deține funcția de președinte de raion, fiind ales deputat, „Digricom” nu a mai câștigat nicio licitație publică, deși, spune deputatul, firma condusă de fiul său a participat la 4 astfel de concursuri, inclusiv în sate conduse de primari liberal-democrați. Cât despre licitațiile câștigate de „Digricom” până acum, deputatul spune că a fost respectată legea întocmai și că firma sa câștiga licitații încă înainte ca el să devină președinte de raion. „Eu aș prefera să mi se spună concret unde a fost încălcată legea pentru că vă spun cu certitudine că și în același raion Hâncești au fost o sumedenie de licitații la care „Digricom” a participat dar nu a câștigat. Dacă dvstră aveți suspiciuni de corupție, pretenții că sunt conflicte de interese, influențe a achizițiilor publice, să discutăm despre aceasta până la apariția articolului, pentru că eu 100% vă aduc probe contrarii. Solicitați și informația despre licitațiile pe care le-a câștigat „Digricom” până a deveni eu președinte de raion. Au fost mult mai multe. Eu toată viața am fost în construcții”, zice Cobzac. „Eu am avut o abordare extrem de responsabilă. Întâlniți-vă, de exemplu, cu grupul de achiziții publice din consiliu, care nici pe departe nu erau adepții mei. Erau care comuniști, care cu PD. Pe cei mai răi oponenți ai mei i-am pus în grupul de achiziții publice. Întâlniți-vă și discutați cu ei care au fost abordările mele acolo”, precizează Cobzac. Menționăm că, cele două cazuri prezentate mai sunt nu sunt, niște excepții, pentru că, în presă, în ultmii ani au apărut informații despre zeci de licitații câștigate de firmele președinților de raion, ale primarilor, deputaților sau miniștrilor.

Directorul AAP: „Adresaţi-vă la CNA”

Viorel Moşneaga, directorul AAP, întrebat despre corupţia din domeniul pe care-l conduce, ne-a îndemnat să ne adresăm la CNA. „Dacă aveţi aşa informaţii, adresaţi-vă la CNA. Şi eu aş fi curios să ştiu dacă se întâmplă aşa fenomene”, ne-a zis acesta, după care a închis telefonul. Am revenit, spunându-i că, totuşi, dorim să discutăm despre fenomen. Viorel Moşneaga s-a arătat deranjat de faptul că, în urmă cu o lună, am descris cum firma familiei sale, fondată de sora sa, a câştigat, doar în ultimii doi ani, licitaţii de 35 de milioane de lei. „Aveţi nişte metode nu prea ortodoxe de a întreba anumite lucruri. Mă întrebaţi despre achiziţii publice, ca mâine să iasă în presă nu mai ştiu ce”, ne-a reproşat funcţionarul. Cât despre corupţia din sistem, Moşneaga a precizat că „ceea ce dvs. spuneţi e o chestie gravă, de corupţie. În cazul în care există informaţie, sunteţi obligat să informaţi CNA-ul. Dar dacă cineva aiureşte şi spune că dă bani cuiva, nu e un motiv de a pune pe cineva pe jar”. I-am spus şefului de la AAP că nu a fost o singură persoană care ne-a vorbit despre faptul că la Agenţie se cere şi se dă mită: „Dacă ştiţi, de ce mă mai întrebaţi? Mi-aţi dat o întrebare care mă depăşeşte. Mi-aţi dat o întrebare aiurea, mă scuzaţi”, ne-a replicat Moşneaga.

Valentin Lozovanu, expert, Idis „Viitorul”

În cazul în care procedura de achiziţii s-a desfăşurat netransparent, acest fapt diminuează competiţia – ceea ce înseamnă că serviciul prestat va fi la un cost mai mare, frecvent de o calitate îndoielnică, pentru că preocuparea de bază în acest caz nu va fi livrarea serviciului/mărfii celei mai bune. Totodată, autoritatea nu va fi cointersată să ceară la finalizarea lucrărilor, existând o mare probabilitate că se va întârzia cu darea obiectului în exploatare.  De asemenea, deseori calitatea proastă necesită peste o perioadă de vreme reparaţie sau reînoirea livrării de servicii/bunuri sau chiar înlocuirea lor. De asemenea, netransparenţa în cadrul unei licitaţii va descuraja alţi aplicanţi să depună oferta pe viitor şi va încuraja un comportament de extragere a rentei pentru licitaţii (procentaj din sumă pentru atribuirea contractului aşa numitul „otkat”). Un alt efect al unor înţelegeri în timpul derulării unei licitaţii, pe lângă costuri, ar mai putea fi şi umflarea exagerată a necesităţilor de achiziţii servicii/bunuri ale unei instituţii pentru care ulterior sunt petrecute COP-uri (concursul ofertelor de preţ, n.r.) sau dacă sunt fragmentate în contracte mici, achiziţii de la o singură sursă (sub motivaţia unei necesităţi urgente).

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *