costesti

Licitații subterane (II)

Într-un sis­tem bân­tuit de coru­pţie şi „otka­turi”, în ulti­mii doi ani, doar un sin­gur pri­mar a fost reţi­nut în fla­grant, ulte­rior fiind con­dam­nat la închi­soare cu sus­pen­dare, pe motiv că ar fi fra­u­dat o lici­ta­ţie publică. Asta în pofida fap­tu­lui că unele lici­ta­ţii par mai mult decât dubi­oase, iar măr­tu­ri­ile unor oameni de afa­ceri şi ale unor pri­mari dez­vă­luie o lume în care jocu­rile de culise şi mita dic­tează reguli cărora nimeni nu se încu­metă să se opună, pen­tru a nu fi exclus din afa­cere.

Continuare din numărul trecut

Firma „Litar­com” SRL, cu care se luptă pri­ma­rul de Peli­van, poate fi numită, fără dubii, una din­tre cam­pi­oa­nele lici­ta­ţi­i­lor din ulti­mii patru ani, câş­ti­gând peste 70 de lici­ta­ţii publice, în valoare de apro­xi­ma­tiv 270 de mili­oane de lei, deşi, susţin mai multe voci din dome­niu, acest SRL nu are nici teh­nica nece­sară, nici per­so­nal spe­cia­li­zat. Multe din­tre lici­ta­ţi­ile câş­ti­gate de „Litar­com” sunt (au fost) pen­tru resurse din pro­iecte susţi­nute finan­ciar de Fon­dul Eco­lo­gic Naţio­nal (FEN) al Minis­te­ru­lui Mediu­lui.

„Dacă nu câştigă firma asta, proiectul nu va fi aprobat”

Fon­da­to­rul fir­mei „Litar­com” SRL este Liviu Jitari, de 34 de ani. SRL-ul a fost fon­dat de acesta în august 2002, împre­ună cu alt tânăr, Gri­gore Maran­dici. Atunci, Jitari, care din mai 2015 este sin­gu­rul fon­da­tor, după ce a cum­pă­rat cota-parte a lui Maran­dici, avea doar 22 de ani. Cel mai mare con­tract al aces­tei firme, de 34,9 mili­oane de lei, a fost câş­ti­gat cu Pri­mă­ria s. Cos­teşti, Ialo­veni, în octom­brie 2013, pen­tru „lucrări de asi­gu­rare cu sis­tem de cana­li­zare şi epu­rare a ape­lor uzate”. Peste un an, între Pri­mă­rie şi firmă s-a sem­nat un acord adi­ţio­nal de majo­rare, prin care preţul lucră­ri­lor cre­şte cu 2 mili­oane, suma totală a pro­iec­tu­lui ajun­gând la 37 mili­oane de lei. Pri­mă­ria Cos­teşti, în per­soana fos­tu­lui pri­mar, Vasile Bortă, a sem­nat acest act adi­ţio­nal deşi, ca şi în cazul lici­ta­ţiei de la Peli­van, nu era clar dacă va mai fi sau nu nevoie de bani supli­men­tari pen­tru lucrări, din moment ce aces­tea abia înce­pu­seră.

Astăzi, la Cos­teşti, ca şi la Peli­van, lucră­rile sunt sto­pate, deşi urmau a fi fina­li­zate, con­form con­trac­tu­lui, în vara aces­tui an. Un fost anga­jat al Pri­mă­riei Cos­teşti ne-a spus că auto­ri­tă­ţile locale au câş­ti­gat acest pro­iect doar după ce con­du­ce­rea de atunci a Minis­te­ru­lui Mediu­lui, în per­soana lui Ghe­or­ghe Şalaru, s-a asi­gu­rat că lici­ta­ţia va fi câş­ti­gată de „Litar­com” SRL, spunându-i pri­ma­ru­lui de atunci, Vasile Bortă, că „ei pot fi cei mai buni scri­i­tori de pro­iecte, dar dacă nu câş­tigă firma asta (Litar­com, n.r.), pro­iec­tul nu va fi apro­bat”. Pre­ci­zăm că, des­pre o ase­me­nea schemă, la apro­ba­rea pro­iec­te­lor din FEN, ne-a rela­tat şi pri­ma­rul care a accep­tat să ne vor­bească des­pre tru­ca­rea unei lici­ta­ţii şi des­pre care am scris în prima parte a aces­tui arti­col.

Milioane pentru lucrări inexistente

Nata­lia Petrea, actu­ala pri­mară de Costesti_1Cos­teşti, aleasă în fun­cţie în iunie 2015, spune, pen­tru ZdG, că actele pri­vind orga­ni­za­rea lici­ta­ţiei din 2013 au fost ridi­cate de orga­nele de drept. „Con­form con­trac­tu­lui, lucră­rile ar tre­bui să con­ti­nue în 2016, dar ce pla­nuri au, eu nu cunosc”. Aceasta susţine că a auzit des­pre fap­tul că fos­tu­lui pri­mar, Vasile Bortă, care a repre­zen­tat Par­ti­dul Libe­ral în 2011-2014, par­tid ce deţi­nea şefia Minis­te­ru­lui Mediu­lui, i s-a indi­cat ce firmă anume să câş­tige lici­ta­ţia în 2013. „Am auzit des­pre asta. E ade­vă­rat, rădă­cina aces­tei lici­ta­ţii e putredă. Acum se ocupă orga­nele de drept. Am fost audi­ată. Am spus tot ce ştiu”, ne-a zis pri­mara. Cât des­pre teh­nica şi per­so­na­lul „Litar­com” SRL, Petrea con­firmă infor­ma­ţi­ile de care dis­pu­nem. „Slab de tot cu teh­nica. Sunt vreo doi oameni. Lucrau cu oameni şi teh­nică de pe loc”, con­chide ea.

litarcom-costesti-mediu-11docActele obţi­nute de ZdG în „cazul Cos­teşti” arată că fac­tori de deci­zie, inclu­siv din cadrul Minis­te­ru­lui Mediu­lui din 2013-2014, au apro­bat trans­fe­rul a 6,7 mili­oane de lei, care au ajuns în con­tu­rile fir­mei „Litar­com”, fără a fi pro­bată exe­cu­ta­rea lucră­ri­lor de către acest SRL. Un audit intern al Minis­te­ru­lui dez­vă­luie că mate­ri­a­lele au fost remise orga­ne­lor de drept. Vasile Bortă, fos­tul pri­mar, care în 2015 can­di­dase pe lis­tele PD la locale, a negat fap­tul că i s-a indi­cat, de către fosta con­du­cere a Minis­te­ru­lui Mediu­lui, firma care tre­buia să câş­tige lici­ta­ţia din 2013, pre­ci­zând că „nu se spune aşa ceva”. Ulte­rior, Bortă a închis tele­fo­nul, fără a ne răs­punde la cele­lalte între­bări.

Intransi­gență și trans­pa­rență la Minis­te­rul Mediu­lui :)Live aici: https://www.privesc.eu/arhiva/65565

Pos­ted by Privesc.Eu on Wed­ne­sday, Febru­ary 10, 2016

Vale­riu Mun­teanu, actu­a­lul minis­tru al Mediu­lui, con­firmă, însă, sche­mele puse la punct prin inter­me­diul FEN. Săp­tămâna tre­cută, în cadrul unei şedinţe publice, Mun­teanu declara, cu refe­rire la un agent eco­no­mic, că a venit în cabi­ne­tul său, dându-i de înţe­les că ei sunt „şefi” pe pro­iec­tele din FEN. Deşi ofi­ci­a­lul nu a dat niciun nume, cel mai pro­ba­bil, acesta s-a refe­rit anume la „Litar­com” SRL. „Din pri­mele zile la Minis­te­rul Mediu­lui am obser­vat grave aba­teri de la cadrul legal în dome­niul finanţă­rii pro­iec­te­lor FEN. Evi­dent, am dis­pus efec­tu­a­rea audi­tu­lui de con­for­mi­tate, în mod pri­o­ri­tar pen­tru pro­iec­tele de anver­gură, în pri­vinţa cărora exis­tau sus­pi­ciuni sau probe evi­dente de detur­nare a fon­du­ri­lor publice. Au fost des­co­pe­rite mai multe nere­guli de ges­tio­nare, majo­ri­ta­tea infor­ma­ţi­i­lor au fost expe­di­ate spre exa­mi­nare orga­ne­lor de drept, pen­tru a san­cţiona per­soa­nele vino­vate şi a returna sumele sus­trase. Cazul la care vă refe­riţi (Cos­teşti, n.r.), des­co­pe­rit încă în prima lună de man­dat, este unul anto­lo­gic, deo­a­rece ne arată sta­rea catas­tro­fală a lucru­ri­lor care se ates­tau ante­rior la Minis­te­rul Mediu­lui”, ne-a decla­rat Vale­riu Mun­teanu.

Relaţiile firmei campioane la licitaţii

Liviu Jitari, fon­da­to­rul şi admi­nis­tra­to­rul Foto Costesti 2 În urma săpăturilor efectuate de firma „Litarcom”, mai multe drumuri din localitate au rămas deteriorate„Litar­com” SRL, care împre­ună cu soţia sa deţin cel puţin două apar­ta­mente la Chi­şi­nău, ambele puse în gaj pen­tru cre­dite de câteva mili­oane de lei, este fon­da­tor al altor două SRL-uri cu expe­rienţă în câşi­ga­rea lici­ta­ţi­i­lor publice: „Avi-Borş”, unde par­te­ne­rul lui Jitari este un oare­care Igor Mun­teanu, care a par­ti­ci­pat la unele lici­ta­ţii şi în cali­tate de repre­zen­tant al „Litar­com” şi „Capi­l­lati”, fon­dat de Jitari şi Adrian Covaş, tot el, direc­tor exe­cu­tiv al SRL „Litar­com”. Deşi acest SRL are ca prin­ci­pal gen de acti­vi­tate decla­rat „come­rţul păsă­ri­lor de casă”, în ulti­mii doi ani a câş­ti­gat mai multe lici­ta­ţii publice, inclu­siv una în valoare de 10 mili­oane de lei, orga­ni­zată de Con­si­liul Raio­nal Orhei pen­tru repa­ra­ţia dru­mu­lui din s. Ghe­tlova, lici­ta­ţie la care a par­ti­ci­pat un sin­gur SRL, cel câş­ti­gă­tor. De alt­fel, „Capi­l­lati” SRL, fon­dată de Jitari şi Covaş, are adresa într-un apar­ta­ment din str. Mitro­po­lit Gurie Grosu, înre­gis­trat pe numele soţi­lor Nina şi Nico­lae Covaş. Ulti­mul este preşe­din­tele Aso­ci­a­ţiei Avi­cul­to­ri­lor din Mol­dova, fost can­di­dat pe lis­tele AMN la ale­ge­rile par­la­men­tare din 2009. Ulte­rior, a ade­rat la PLDM. În 2013, Covaş a fost reţi­nut de ofi­ţe­rii CNA cu mită, invocându-se că ar fi cerut 90 de mii de lei de la un băr­bat pen­tru a-l ajuta să obţină un teren ce apa­rţi­nea unei între­prin­deri. În scurt timp, însă, a fost eli­be­rat.

Mai mulţi pri­mari, atunci când au vor­bit des­pre „Litar­com” SRL, au făcut legă­tura din­tre acest agent eco­no­mic şi fos­tul minis­tru al Mediu­lui, Ghe­or­ghe Şalaru. Anume în peri­oada în care acesta era minis­tru, firma a obţi­nut cele mai mari con­tracte. Soli­ci­tat de ZdG, Şalaru ne-a spus că nu are şi nici nu a avut vreo legă­tură cu acest SRL. El şi-a amin­tit că a dis­cu­tat îna­inte de lici­ta­ţia din Cos­teşti cu pri­ma­rul de acolo, dar susţine că nu i-a spus aces­tuia nici­o­dată care firmă ar tre­bui să câş­tige lici­ta­ţia. „Era un con­flict între două firme, care con­si­de­rau că au câş­ti­gat. Cum puteam să inter­vin, şti­ind că este un con­flict?”, ne întreabă fos­tul minis­tru. El susţine că nu a influ­enţat vreo­dată un pri­mar şi că nu el deci­dea cui să fie alo­caţi banii FEN, ci o comi­sie care avea repre­zen­tanţi inclu­siv din Minis­te­rul Finanţe­lor, insti­tu­ţie care, nemij­lo­cit, eli­bera banii. „Dacă vreţi să cău­taţi şi să găsiţi ceva, vedeţi cine sunt cei din Comi­sia de Lici­ta­ţie şi din cea de la AAP, care apro­bau corec­ti­tu­di­nea lici­ta­ţi­i­lor, deşi multe erau con­tes­tate. Vă spun o părere subiec­tivă. Şi mie mi se părea că „Litar­com” câş­tiga cam multe lici­ta­ţii, dar nu puteam face nimic, deşi, pe undeva, îmi dădeam seama că vor fi pro­bleme, pen­tru că ei îşi luau prea multe anga­ja­mente şi nu aveau capa­ci­tăţi să le ducă la capăt”, explică Ghe­or­ghe Şalaru.

„Nu înţeleg pentru ce vă trebuiesc vouă chestiile astea”

Din­tre repre­zen­tanţii „Litar­com”, am reu­şit să dis­cu­tăm doar cu Adrian Covaş, direc­to­rul exe­cu­tiv, tot el, fon­da­tor, ală­turi de Liviu Jitari, la SRL „Capi­l­lati”. La şirul de între­bări pe care l-am avut, acesta nu a ofe­rit răs­pun­suri, cerându-ne să i le remi­tem în scris. Am insis­tat să aflăm de la Covaş ce pro­bleme are firma în legă­tură cu lucră­rile din Peli­van şi Cos­teşti: „Da de unde aţi luat infor­ma­ţia asta? Nu-i corect. Dacă vreţi infor­ma­ţii corecte, daţi-ne o scri­soare şi noi vă răs­pun­dem cum a fost şi cum va fi”. I-am tri­mis aces­tuia între­bă­rile şi am aştep­tat un răs­puns, care, însă, nu a mai venit. L-am între­bat şi des­pre tatăl său, Nico­lae Covaş, cu legă­turi în lumea poli­tică. „Care-i între­ba­rea? (zâm­beşte). Eu nu înţe­leg pen­tru ce vă tre­bu­iesc vouă ches­ti­ile astea. Ele oleacă nu-s corecte. Vreţi să faceţi o infor­ma­ţie des­pre ceea ce se face bine în ţară, pen­tru ca popu­la­ţia să aibă surse curate de exis­tenţă, apă şi cana­li­zare, res­pec­tiv, daţi între­bări şi vi se va răs­punde”, ne-a reco­man­dat Adrian Covaş. Deşi i-am tele­fo­nat repe­tat, un răs­puns din par­tea fir­mei încă nu am pri­mit.

Pre­ci­zăm că, în mesa­jul remis pe adresa „Litar­com” SRL, am între­bat des­pre lici­ta­ţi­ile de peste 270 de mili­oane de lei, câş­ti­gate în ulti­mii patru ani, des­pre pro­ble­mele din mai multe sate unde firma a câş­ti­gat aceste lici­ta­ţii, des­pre rela­ţi­ile cu lumea poli­tică şi dive­rşi fun­cţio­nari pe care şefii SRL-ului le au. Tot­o­dată, am soli­ci­tat să ni se comu­nice adresa fizică a fir­mei, acolo unde este depo­zi­tată teh­nica şi unde acti­vează anga­ja­ţii. Răs­pun­sul se lasă aştep­tat.

Vedeți aici date din istoricul firmei „Litarcom” SRL

Victorioşii de pe locul opt

Legea pri­vind achi­zi­ţi­ile publice spune că,Primaria Pleșeni, r. Cantemir în pro­ce­sul sta­bi­li­rii câş­ti­gă­to­ru­lui lici­ta­ţiei, va fi con­si­de­rată câş­ti­gă­toare oferta „cea mai avan­ta­joasă eco­no­mic”. În cazul con­trac­te­lor de achi­zi­ţii publice de lucrări, cri­te­ri­ile sta­bi­li­rii celei mai avan­ta­joase oferte sunt cali­ta­tea, cos­tul unei uni­tăţi a pro­du­su­lui ofer­tan­tu­lui la finele lucră­ri­lor, preţul total şi expe­rienţa ofer­tan­tu­lui. Legea mai sta­bi­leşte că pon­de­rea preţu­lui în tota­lul eva­luă­rii ofer­te­lor nu tre­buie să fie mai mică de 80%. Alt­fel spus, prin­ci­pa­lul cri­te­riu de sele­cţie ar tre­bui să fie cel mai mic preţ, cu con­di­ţia că valoa­rea res­pec­ti­vei oferte nu repre­zintă mai puţin de 85% din valoa­rea esti­mată a lucră­ri­lor, cal­cu­lată de către auto­ri­ta­tea con­trac­tantă.

În tim­pul docu­men­tă­rii aces­tui arti­col, am des­co­pe­rit mai multe lici­ta­ţii publice în urma cărora au ieşit înving­ă­toare oferte care, după preţul pro­pus, nu erau cele mai avan­ta­joase. Ana­liza aces­tora, dar şi rea­cţia per­soa­ne­lor impli­cate, lasă mai multe bănu­ieli. Un ast­fel de exem­plu este lici­ta­ţia pen­tru lucră­rile de con­stru­cţie a ape­duc­tu­lui în comuna Pleşeni, Can­te­mir. Aici, câş­ti­gă­toare a deve­nit „Forem­cons” SRL, firmă cla­sată abia pe locul opt după preţul pro­pus (9,6 mili­oane de lei), cu 2,6 mili­oane de lei mai mult decât oferta cu cel mai mic preţ (7 mili­oane). „Lăcă­tuş” SRL şi „Vald­con­grup” SRL, par­ti­ci­pante la lici­ta­ţie, au con­tes­tat rezul­ta­tele aces­teia, însă pre­tenţi­ile lor au fost res­pinse, con­trac­tul fiind înre­gis­trat la AAP pe 25 noiem­brie 2015.

Vedeți aici cine sunt fondatorii „Foremcons SRL, dar și date din istoricul acestei firme

Vedeți aici cum a motivat Primăria Pleșeni descalificarea  celor 7 firme care au propus prețuri mai mici decât „Foremcons”, firma câștigătoare la licitația de la Pleșeni

Explicațiile primarului și ale firmei câștigătoare

Între­bat cum se face că a fost aleasă com­pa­nia cla­sată pe locul 8 după pre­țul pro­pus, pri­ma­rul de Ple­șeni, Ale­xan­dru Ovci­ni­cov, ales pe lis­tele PD, după ce ante­rior a repre­zen­tat PCRM, ne-a spus că toate fir­mele par­ti­ci­pante au avut licență pen­tru monta­rea ape­duc­tu­lui, însă doar patru aveau și licență pen­tru monta­rea tur­nu­lui de apă. „Mă gân­deam că, după preț, va câștiga „Poli­mer Gaz Com­plet”, dar ei nu au pre­zen­tat licență pen­tru un alt tip de lucrări. Alte firme care ne gân­deam noi că ar câștiga, au făcut gre­șeli în devi­zul pre­zen­tat… Legea spune că ora de lucru în con­struc­ții costă circa 40 de lei, dar ei au pus 23 de lei, ca să iasă pre­țul mai mic. Două firme aveau cos­turi mult mai mici decât limita de 15% admisă de lege. Chiar dacă actele erau în regulă, nu i-am putut con­tracta, pen­tru că, ulte­rior, ar fi putut cere un con­tract adi­țio­nal, majorând pre­țul. Noi, cu așa ceva, la Achi­zi­ți­ile Publice, nu tre­ceam. Ne-au veri­fi­cat și de la Anti­co­rup­ție, pen­tru că o firmă a scris la CNA… Am ales oferta cea mai avan­ta­joasă, nu cu cel mai mic preț”, sus­ține pri­ma­rul, negând fap­tul că lici­ta­ția ar fi fost tru­cată.

De cea­laltă parte, repre­zen­tan­ții a două firme par­ti­ci­pante la lici­ta­ție spun că pre­țul mai mic se explică prin fap­tul că ei sunt impor­ta­tori direcți ai unor mate­ri­ale (țeve, pompe). Din acest motiv își per­mit să efec­tu­eze lucră­rile la un preț mai mic în raport cu fir­mele care cum­pără aceste mate­ri­ale din R. Mol­dova. Unul din­tre agen­ții eco­no­mici, des­ca­li­fi­cați pen­tru lipsa licen­ței de montare a tur­nu­ri­lor de apă, spune că firma sa ar fi avut, în schimb, licență pen­tru con­struc­ții meta­lice ceea ce le-ar per­mite să edi­fice și tur­nuri de apă. Dumi­tru Axen­tii, direc­to­rul și fon­da­to­rul „Forem­cons”, spune că firma sa a fost desem­nată câști­gă­toare dato­rită expe­rien­ței și lucră­ri­lor efec­tu­ate ante­rior, dar și a gre­șe­li­lor admise de alți par­ti­ci­panți, exclu­zând orice influ­ență din exte­rior. „În orice con­curs se iau în cal­cul expe­riența, pre­țul… Unii nu pun toate mate­ri­a­lele în ofertă, nu pun numă­rul nece­sar de fân­tâni, taie mano­pera. Clar că, atunci, cel mai ieftin cade”, zice Axen­tii.

Primarul care a fugit de răspunsuri

O altă lici­ta­ţie, deloc avan­ta­joasă pen­tru stat sub aspect finan­ciar, a avut loc, în decem­brie 2015, la Min­ce­nii de Jos, Rezina. Câş­ti­gă­toare a deve­nit „Avi-Borş” SRL, des­pre care scriam că are ace­iaşi pro­pri­e­tari ca şi „Litar­com” SRL, de ase­me­nea par­ti­ci­pantă la această lici­ta­ţie, pro­pu­nând o ofertă cu 90 de mii de lei mai mare decât cea câş­ti­gă­toare. Oferta „Avi-Borş, pen­tru con­stru­cţia sis­te­mu­lui de ali­men­tare a satu­lui cu apă, a fost de 3,9 mili­oane de lei, clasându-se, după cri­te­riul preţu­lui, pe locul 7. O ofertă cu 1,7 mili­oane mai mică a fost cea a „Expo­cos­tas” SRL (2,2 mil. lei), urmată de „Lăcă­tuş” SRL (2,8 mil. lei) şi „Tali­max Grup” SRL (3,3 mil. lei). Rezul­ta­tele lici­ta­ţiei au fost con­tes­tate de 3 par­ti­ci­panţi: Expo­cos­tas”, „Lăcă­tuş” şi „Vald­con­grup”. Atât con­trac­tul, cât şi con­tes­ta­ţi­ile sunt acum în pro­ces de exa­mi­nare la AAP.

Ion Stog, pri­mar la Min­ce­nii de Jos, ne-a spus că „Avi-Borş” a fost aleasă pen­tru că cei­la­lţi par­ti­ci­panţi nu ar fi pre­zen­tat „actele cores­pun­ză­toare”. Între­bat dacă s-a inte­re­sat de expe­rienţa aces­tei com­pa­nii şi de lucră­rile efec­tu­ate ante­rior, pri­ma­rul a spus că este la volan şi că ne va tele­fona în câteva minute. Aşa cum ape­lul său a întâr­ziat, l-am sunat repe­tat, dar Stog nu a mai răs­puns. Am reu­şit să vor­bim cu el abia peste câteva zile, când, din nou, ne-a spus că este ocu­pat şi ne-a îndem­nat să reve­nim în 10 minute, dar nu a mai răs­puns. Nici Liviu Jitari, de la firma câş­ti­gă­toare, nu ne-a răs­puns pe par­cur­sul mai mul­tor zile pen­tru a ne explica cum s-a impus la lici­ta­ţie firma fon­dată de el şi dacă ar fi avut vreo înţe­le­gere cu pri­ma­rul îna­in­tea desfă­şu­ră­rii lici­ta­ţiei.

Au câștigat licitația de două ori, la prețuri diferite

O altă lici­ta­ție sus­pectă, în urma căreia a fost desem­nat câști­gă­tor un agent eco­no­mic care a pro­pus un preț mai mare decât al altor par­ti­ci­panți, a avut loc recent la Dur­lești, pen­tru exe­cu­ta­rea lucră­ri­lor de ape­duct și cana­li­zare pe str. Rezis­ten­ței și pe Calea Uni­rii. Prima lici­ta­ție pen­tru acest pro­iect a avut loc la 10 octom­brie 2015, câști­gă­toare deve­nind „Veda­con” SRL, care a pro­pus cel mai mic preț. Rezul­ta­tele lici­ta­ției, însă, au fost con­tes­tate de alți par­ti­ci­panți, pe motiv că firma câști­gă­toare ar fi admis o eroare atunci când a pre­zen­tat garan­ția ban­cară, indi­când o sumă mai mică decât cea ofi­ci­ală. Din acest motiv, AAP a res­pins înre­gis­tra­rea con­trac­tu­lui, iar lici­ta­ția a fost orga­ni­zată repe­tat la 24 decem­brie 2015. Câști­gă­toare a deve­nit tot „Veda­con” SRL, doar că, de această dată, cu o ofertă cu 1,3 mili­oane de lei mai mare decât la prima lici­ta­ție, clasându-se, după valoa­rea ofer­tei, pe locul 5 din 6 par­ti­ci­panți.

Repre­zen­tan­ții Pri­mă­riei Dur­lești sus­țin că, în pre­zent, con­trac­tul se află la AAP pen­tru a fi înre­gis­trat doar că, și de această dată, rezul­ta­tele sunt con­tes­tate, iar Agen­ția va lua o deci­zie abia după exa­mi­na­rea con­tes­ta­ți­i­lor. L-am con­tac­tat pe Andrei Cla­pa­niuc, direc­tor și fon­da­tor al „Veda­con” SRL, pen­tru a afla care a fost „secre­tul” vic­to­riei repe­tate și cum se explică dife­rența de 1,3 mili­oane de lei din ofer­tele pro­puse la o dife­rență de doar două luni. Cla­pa­niuc a refu­zat să dis­cute cu noi: „Lăsați-mă în pace. Nu vreau să comen­tez ches­ti­ile estea la oameni necu­nos­cuți, pe tele­fon”. Deși am insis­tat, direc­to­rul „Veda­con” a refu­zat să con­ti­nue dia­lo­gul cu noi.

Licitaţia de la Selişte şi preţul (ne)cunoscut de participanţi

Pen­tru a înţe­lege cum are loc o lici­ta­ţiePrimăria Seliște, Orhei într-un sat din R. Mol­dova, am par­ti­ci­pat la un ten­der orga­ni­zat de Pri­mă­ria Seli­şte, Orhei, pen­tru sis­te­mul de ape­duct şi cana­li­zare din loca­li­tate, care a avut loc pe 30 decem­brie 2015.  La 10.00, repre­zen­tanţi ai opt SRL-uri s-au înghe­suit în biroul pri­ma­ru­lui Vasile Scri­p­nic, tot el, preşe­din­tele Comi­siei de Lici­ta­ţie. Chiar la 10.00, repre­zen­tan­tul fir­mei „Expo­cos­taş” SRL a pre­zen­tat o ofertă, iar după câteva dis­cu­ţii din­tre pri­mar şi cei pre­zenţi, aceasta a fost accep­tată în con­curs. În tim­pul lici­ta­ţiei, pri­ma­rul, aju­tat de o subal­ternă, a des­chis pache­tele cu docu­mente, veri­fi­când suma pro­pusă de fie­care SRL, dar şi toate docu­men­tele depuse. Ne-au atras atenţia dis­cu­ţi­ile din­tre par­ti­ci­panţi des­pre fap­tul că unii cunoş­teau preţul esti­ma­tiv al lucră­ri­lor, iar alţii – nu. Unii susţi­neau că preţul a fost publi­cat, iar o altă parte, că nu, deşi, con­form legii, preţul nu ar tre­bui să fie cunos­cut de par­ti­ci­panţi. După lici­ta­ţie, am dis­cu­tat cu repre­zen­tanţii a doi agenţi eco­no­mici des­pre firma care are cele mai mari şanse de câş­tig. Unul s-a refe­rit la „Capi­tal FCI” SRL, deo­a­rece au fost prin­tre cei care au susţi­nut preţul esti­ma­tiv al lucră­ri­lor, pe motiv că el ar fi fost publi­cat. Noi am mers pe mâna celor de la „Expo­cos­taş” SRL, bazându-ne pe fap­tul că au pro­pus cel mai mic preţ, dar şi pen­tru că au depus docu­men­tele de par­ti­ci­pare la lici­ta­ţie în ulti­mul moment.

Pe 19 ianu­a­rie 2016, toate fir­mele par­ti­ci­pante au fost anu­nţate însă că oferta „Capi­tal FCI” SRL a fost desem­nată câş­ti­gă­toare. Repre­zen­tan­tul fir­mei, soli­ci­tat de ZdG, ne-a spus că încă nu a sem­nat con­trac­tul în cali­tate de câş­ti­gă­tor al lici­ta­ţiei, acesta nefi­ind încă apro­bat de AAP. Repre­zen­tan­tul fir­mei, care a ţinut să nu-i facem public numele, susţine că lici­ta­ţia a fost câşi­gată corect, iar fap­tul că el cunoş­tea preţul esti­ma­tiv al lucră­ri­lor nu înseamnă abso­lut nimic. Acesta a pre­ci­zat că preţul poate fi aflat, inclu­siv în baza unor cal­cule pe care cei inte­re­saţi le pot face  ana­li­zând infor­ma­ţi­ile din anu­nţul deru­lă­rii lici­ta­ţiei. Pre­ci­zăm că SRL „Capi­tal FCI” a fost fon­dată în 1994 chiar în r. Orhei, la câţiva kilo­me­tri de satul Seli­şte. Fon­da­tori sunt Igor şi Emi­lia Gal­ciuc. Adresa fizică a fir­mei este însă în or. Chi­şi­nău.

Terenul care, totuşi, a ajuns în posesia fiului primarului

Tru­ca­rea unei lici­ta­ţii în loca­li­tă­ţile rurale începe încă de jos. Fiodor_Vortolomei De multe ori, chiar şi cele mai sim­ple ten­dere au câş­ti­gă­tori pre­vi­zi­bili. De regulă, lici­ta­ţi­ile pen­tru pro­du­sele ali­men­tare aduse şco­li­lor sau gră­di­ni­ţe­lor din sat sau pen­tru tere­nu­rile din zonă sunt câş­ti­gate de rude ale fun­cţio­na­ri­lor din Pri­mă­rie, cei care, de fapt, orga­ni­zează lici­ta­ţia. În mai 2014, de exem­plu, în s. Cotova, r. Dro­chia, un tânăr de 23 de ani, Ivan Vor­to­lo­mei, câş­tiga o lici­ta­ţie, pen­tru un teren de 1 ha, orga­ni­zată de Pri­mă­ria con­dusă de tatăl său, Fio­dor Vor­to­lo­mei, tot el, preşe­din­tele Comi­siei de Lici­ta­ţie. La  acea lici­ta­ţie au par­ti­ci­pat doar doi pre­ten­denţi, fiul pri­ma­ru­lui, dar şi un con­să­tean, Ruslan Suga­ilo. Comi­sia Naţio­nală de Inte­gri­tate (CNI), sesi­zată de Ofi­ciul Teri­to­rial Soroca al Can­ce­la­riei de Stat, a inves­ti­gat cazul şi a ajuns la con­clu­zia că „s-a remar­cat un carac­ter netrans­pa­rent şi o ati­tu­dine for­mală faţă de pro­ce­sul lici­ta­ţiei publice efec­tu­ate de pri­mă­ria comu­nei Cotova”.

Con­tra­can­di­da­tul fiu­lui pri­ma­ru­lui nu a emis pre­tenţii în cadrul lici­ta­ţiei, sin­gu­rul care a plu­sat fiind Ivan Vor­to­lo­mei, care a şi obţi­nut tere­nul con­tra sumei de 13 mii de lei. CNI, în cadrul inves­ti­ga­ţiei, a con­sta­tat „carac­te­rul fic­tiv al par­ti­ci­pă­rii la lici­ta­ţie a dlui Suga­ilo Ruslan”. Con­flic­tul de inte­rese admis de pri­ma­rul loca­li­tă­ţii Cotova a fost con­sta­tat de CNI, iar la scurt timp, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) i-a apli­cat pri­ma­ru­lui o amendă de 2 mii de lei. În con­se­cinţă, Con­si­liul local a anu­lat lici­ta­ţia, iar tere­nul a reve­nit Pri­mă­riei. La scurt timp, aceasta a orga­ni­zat însă o altă lici­ta­ţie, câş­ti­gată de Iurie Nas­tas, din Dro­chia. Doar că, după doar două luni, tere­nul ajunge din nou în pose­sia fiu­lui pri­ma­ru­lui în urma unui con­tract de vânzare-cumpărare pe care l-a sem­nat cu câş­ti­gă­to­rul lici­ta­ţiei. Acesta spune că avea nevoie doar de acel teren. „Am cum­pă­rat pen­tru că vreau să con­stru­iesc o fermă. Doar acolo pot. Tere­nul m-a cos­tat 20 mii de lei. Nu mai ţin minte de la cine am cum­pă­rat”, ne-a zis fiul pri­ma­ru­lui de Cotova, ales în această vară în frun­tea loca­li­tă­ţii pen­tru un nou man­dat. L-am între­bat şi pe Iurie Nas­tas dacă par­ti­ci­pa­rea sa la lici­ta­ţie nu a fost una for­mală, din moment ce a cedat tere­nul fiu­lui pri­ma­ru­lui. Acesta s-a eschi­vat de la răs­puns, pre­ci­zând că a aflat des­pre orga­ni­za­rea ei de la cineva din sat şi că nu a avut ulte­rior bani pen­tru a investi. „Tre­buia cineva să-mi tri­mită de la Moscova nişte bani, dar nu s-a pri­mit, aşa că am vân­dut. Nu ţin minte cui am vân­dut şi nici cu cât. A fost demult. Mata ţii minte ce ai mân­cat aseară?”, ne-a între­bat Nas­tas.

CNI şi CNA pedepsesc trucarea licitaţiilor cu amenzi

Ase­me­nea isto­rii sunt frec­vente, multe din­tre ele con­sta­tate inclu­siv de orga­nele abi­li­tate, doar că, fără con­se­cinţe, nici pen­tru pri­mari, nici pen­tru câş­ti­gă­to­rii lici­ta­ţi­i­lor. De exem­plu, în s. Iar­gara din Leova, firma fami­liei fos­tei pri­mă­riţe, Cla­u­dia Iva­nov, a câş­ti­gat, cât timp aceasta a con­dus insti­tu­ţia, peste 20 de lici­ta­ţii, în sumă de 1 milion de lei, pen­tru „achi­zi­ţio­na­rea pro­du­se­lor ali­men­tare pen­tru gră­di­ni­ţele din sat”. „Ştiam că nu se poate. Pur şi sim­plu, eram sigură că pro­du­sele vor fi de cali­tate şi nu vor exista neplă­ceri, otră­viri, pro­du­cţia va fi la timp, şi aşa mai departe”, a fost expli­ca­ţia bizară a pri­mă­ri­ţei, pen­tru ZdG.

Dintr-un răs­puns tri­mis de CNI aflăm că, în ulti­mii trei ani, insti­tu­ţia a con­sta­tat 42 de cazuri de con­flicte de inte­rese în care s-au aflat pri­ma­rii sau vice­pri­ma­rii locali, care şi-au anga­jat rudele sau le-au aju­tat să câş­tige lici­ta­ţii cu insti­tu­ţia pe care o con­duc. Mate­ri­a­lele CNI au mers la CNA, care a apli­cat însă doar cinci amenzi, două de 2 mii de lei şi alte trei, în valoare de 3 mii de lei. În cele­lalte cazuri, insti­tu­ţia a con­sta­tat expi­ra­rea ter­me­nu­lui de pre­scri­pţie. Doar două din cele cinci cazuri fina­li­zate cu amendă vizează fra­u­da­rea unor lici­ta­ţii: cazul pri­ma­ru­lui de Cotova şi cel al pri­ma­ru­lui de Cotiu­je­nii Mari, Şol­dă­neşti, Petru Comen­dant, care a desem­nat câş­ti­gă­toare a unei lici­ta­ţii firma fon­dată de el şi admi­nis­trată de soţie. În con­se­cinţă, SRL-ul a obţi­nut în arendă, la un preţ minu­s­cul, două spa­ţii din incinta şco­lii. Pen­tru această încăl­care, edi­lul a fost amen­dat cu doar 4 mii de lei.

Președinți de raion, victorioși la licitații

Lici­ta­ți­ile „în fami­lie” sunt, de fapt, o regulă, în spe­cial atunci când unul din mem­brii fami­liei este func­țio­nar. În ulti­mii ani, în mai multe rai­oane, fir­mele pre­șe­din­ți­lor de rai­oane au câști­gat zeci de lici­ta­ții publice. De exem­plu, „Asi­con” SA, soci­e­tate la care fos­tul pre­șe­dinte al raio­nu­lui Călă­rași, Ilie Rău, este acțio­nar, a câști­gat în peri­oada 2011-2015 nu mai puțin de 48 de lici­ta­ții, majo­ri­ta­tea orga­ni­zate chiar de către con­si­liul pe care acesta îl con­du­cea. Alte 3 con­tracte au fost câști­gate de „Asi­con” după ale­ge­rile locale din iunie 2015, în urma cărora Rău a deve­nit con­si­lier raio­nal pe lis­tele PD. Con­tac­tat, Ilie Rău afirmă că totul s-a făcut trans­pa­rent iar fap­tul că era pre­șe­dinte de raion nu a faci­li­tat în niciun fel acce­sul fir­mei sale la banii publici. „Cum să influ­en­țeze dacă eu nici nu par­ti­ci­pam la comi­si­ile de lici­ta­ții? Firma par­ti­cipa ca și toate orga­ni­za­ți­ile… Cum să nu par­ti­cipe dacă-s de ici de pe loc?”, spune Ilie Rău. Între­bat dacă nu con­si­deră a fi un con­flict de inte­rese fap­tul că din acele comi­sii de lici­ta­ții făceau parte și colegi de-ai săi din Con­si­liu, Rău a decla­rat că nu vede nicio pro­blemă în asta. „Și dacă-s colegi? Îs colegi de ser­vi­ciu, da. Dar nu-i niciun con­flict de inte­rese acolo. Doamne ferește. Eu nu par­ti­ci­pam, eu con­trac­tele nu le sem­nam…”, afirmă Rău.

Și firma depu­ta­tu­lui liberal-democrat, Gri­gore Cob­zac, a bene­fi­ciat de con­tracte cu sta­tul, care s-au sfâr­șit, brusc, după ce acesta a ple­cat din func­ția de pre­șe­dinte al r. Hân­cești. În 2011-2014, peri­oadă în care Cob­zac a deți­nut func­ția de pre­șe­dinte al CR Hân­cești, „Digri­com” SRL, fon­dat de actu­a­lul depu­tat împre­ună cu fiul său, Vic­tor, a obți­nut peste 40 de con­tracte cu insti­tu­ți­ile sta­tu­lui. Cele mai multe din­tre aceste con­tracte au fost înche­iate cu pri­mă­rii din Hân­cești sau chiar cu CR Hân­cești, pe care Cob­zac îl con­du­cea. În 2015, de când Gri­gore Cob­zac nu mai deține func­ția de pre­șe­dinte de raion, fiind ales depu­tat, „Digri­com” nu a mai câști­gat nicio lici­ta­ție publică, deși, spune depu­ta­tul, firma con­dusă de fiul său a par­ti­ci­pat la 4 ast­fel de con­cur­suri, inclu­siv în sate con­duse de pri­mari liberal-democrați. Cât des­pre lici­ta­ți­ile câști­gate de „Digri­com” până acum, depu­ta­tul spune că a fost res­pec­tată legea întoc­mai și că firma sa câștiga lici­ta­ții încă îna­inte ca el să devină pre­șe­dinte de raion. „Eu aș pre­fera să mi se spună con­cret unde a fost încăl­cată legea pen­tru că vă spun cu cer­ti­tu­dine că și în ace­lași raion Hân­cești au fost o sume­de­nie de lici­ta­ții la care „Digri­com” a par­ti­ci­pat dar nu a câști­gat. Dacă dvs­tră aveți sus­pi­ciuni de corup­ție, pre­ten­ții că sunt con­flicte de inte­rese, influ­ențe a achi­zi­ți­i­lor publice, să dis­cu­tăm des­pre aceasta până la apa­ri­ția arti­co­lu­lui, pen­tru că eu 100% vă aduc probe con­tra­rii. Soli­ci­tați și infor­ma­ția des­pre lici­ta­ți­ile pe care le-a câști­gat „Digri­com” până a deveni eu pre­șe­dinte de raion. Au fost mult mai multe. Eu toată viața am fost în con­struc­ții”, zice Cob­zac. „Eu am avut o abor­dare extrem de res­pon­sa­bilă. Întâlniți-vă, de exem­plu, cu gru­pul de achi­zi­ții publice din con­si­liu, care nici pe departe nu erau adep­ții mei. Erau care comu­niști, care cu PD. Pe cei mai răi opo­nenți ai mei i-am pus în gru­pul de achi­zi­ții publice. Întâlniți-vă și dis­cu­tați cu ei care au fost abor­dă­rile mele acolo”, pre­ci­zează Cob­zac. Men­țio­năm că, cele două cazuri pre­zen­tate mai sunt nu sunt, niște excep­ții, pen­tru că, în presă, în ult­mii ani au apă­rut infor­ma­ții des­pre zeci de lici­ta­ții câști­gate de fir­mele pre­șe­din­ți­lor de raion, ale pri­ma­ri­lor, depu­ta­ți­lor sau miniș­tri­lor.

Directorul AAP: „Adresaţi-vă la CNA”

Vio­rel Moş­neaga, direc­to­rul AAP, între­bat des­pre coru­pţia din dome­niul pe care-l con­duce, ne-a îndem­nat să ne adre­săm la CNA. „Dacă aveţi aşa infor­ma­ţii, adresaţi-vă la CNA. Şi eu aş fi curios să ştiu dacă se întâm­plă aşa feno­mene”, ne-a zis acesta, după care a închis tele­fo­nul. Am reve­nit, spunându-i că, totuşi, dorim să dis­cu­tăm des­pre feno­men. Vio­rel Moş­neaga s-a ară­tat deran­jat de fap­tul că, în urmă cu o lună, am des­cris cum firma fami­liei sale, fon­dată de sora sa, a câş­ti­gat, doar în ulti­mii doi ani, lici­ta­ţii de 35 de mili­oane de lei. „Aveţi nişte metode nu prea orto­doxe de a întreba anu­mite lucruri. Mă între­baţi des­pre achi­zi­ţii publice, ca mâine să iasă în presă nu mai ştiu ce”, ne-a reproşat fun­cţio­na­rul. Cât des­pre coru­pţia din sis­tem, Moş­neaga a pre­ci­zat că „ceea ce dvs. spu­neţi e o ches­tie gravă, de coru­pţie. În cazul în care există infor­ma­ţie, sun­teţi obli­gat să infor­maţi CNA-ul. Dar dacă cineva aiu­reşte şi spune că dă bani cuiva, nu e un motiv de a pune pe cineva pe jar”. I-am spus şefu­lui de la AAP că nu a fost o sin­gură per­soană care ne-a vor­bit des­pre fap­tul că la Agenţie se cere şi se dă mită: „Dacă ştiţi, de ce mă mai între­baţi? Mi-aţi dat o între­bare care mă depă­şeşte. Mi-aţi dat o între­bare aiu­rea, mă scu­zaţi”, ne-a repli­cat Moş­neaga.

Valentin Lozovanu, expert, Idis „Viitorul”

În cazul în care pro­ce­dura de achi­zi­ţii s-a desfă­şu­rat netrans­pa­rent, acest fapt dimi­nu­ează com­pe­ti­ţia – ceea ce înseamnă că ser­vi­ciul pres­tat va fi la un cost mai mare, frec­vent de o cali­tate îndo­iel­nică, pen­tru că pre­o­cu­pa­rea de bază în acest caz nu va fi livra­rea serviciului/mărfii celei mai bune. Tot­o­dată, auto­ri­ta­tea nu va fi coin­ter­sată să ceară la fina­li­za­rea lucră­ri­lor, exis­tând o mare pro­ba­bi­li­tate că se va întâr­zia cu darea obiec­tu­lui în exploa­tare.  De ase­me­nea, dese­ori cali­ta­tea proastă nece­sită peste o peri­oadă de vreme repa­ra­ţie sau reî­no­irea livră­rii de servicii/bunuri sau chiar înlo­cu­i­rea lor. De ase­me­nea, netrans­pa­renţa în cadrul unei lici­ta­ţii va des­cu­raja alţi apli­canţi să depună oferta pe vii­tor şi va încu­raja un com­por­ta­ment de extra­gere a ren­tei pen­tru lici­ta­ţii (pro­cen­taj din sumă pen­tru atri­bu­i­rea con­trac­tu­lui aşa numi­tul „otkat”). Un alt efect al unor înţe­le­geri în tim­pul deru­lă­rii unei lici­ta­ţii, pe lângă cos­turi, ar mai putea fi şi umfla­rea exa­ge­rată a nece­si­tă­ţi­lor de achi­zi­ţii servicii/bunuri ale unei insti­tu­ţii pen­tru care ulte­rior sunt petre­cute COP-uri (con­cur­sul ofer­te­lor de preţ, n.r.) sau dacă sunt frag­men­tate în con­tracte mici, achi­zi­ţii de la o sin­gură sursă (sub moti­va­ţia unei nece­si­tăţi urgente).

Inves­ti­ga­ţia este rea­li­zată în cadrul Pro­iec­tu­lui „Shi­ning a Light on Cor­rup­tion in Mol­dova” desfă­şu­rat de Cen­trul de Inves­ti­ga­ţii Jur­na­lis­tice şi Fre­e­dom House, cu spri­ji­nul finan­ciar al Minis­te­ru­lui de Externe al Rega­tu­lui Nor­ve­giei.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.