costesti

Licitații subterane (II)

Într-un sis­tem bân­tu­it de coru­pţie şi „otka­tu­ri”, în ulti­mii doi ani, doar un sin­gur pri­mar a fost reţi­nut în fla­grant, ulte­ri­or fiind con­dam­nat la închi­soa­re cu sus­pen­da­re, pe motiv că ar fi fra­u­dat o lici­ta­ţie publi­că. Asta în pofi­da fap­tu­lui că une­le lici­ta­ţii par mai mult decât dubi­oa­se, iar măr­tu­ri­i­le unor oame­ni de afa­ce­ri şi ale unor pri­ma­ri dez­vă­lu­ie o lume în care jocu­ri­le de culi­se şi mita dic­tea­ză regu­li căro­ra nime­ni nu se încu­me­tă să se opu­nă, pen­tru a nu fi exclus din afa­ce­re.

Continuare din numărul trecut

Fir­ma „Litar­com” SRL, cu care se lup­tă pri­ma­rul de Peli­van, poa­te fi numi­tă, fără dubii, una din­tre cam­pi­oa­ne­le lici­ta­ţi­i­lor din ulti­mii patru ani, câş­ti­gând pes­te 70 de lici­ta­ţii publi­ce, în valoa­re de apro­xi­ma­tiv 270 de mili­oa­ne de lei, deşi, susţin mai mul­te voci din dome­niu, acest SRL nu are nici teh­ni­ca nece­sa­ră, nici per­so­nal spe­cia­li­zat. Mul­te din­tre lici­ta­ţi­i­le câş­ti­ga­te de „Litar­com” sunt (au fost) pen­tru resur­se din pro­iec­te susţi­nu­te finan­ci­ar de Fon­dul Eco­lo­gic Naţio­nal (FEN) al Minis­te­ru­lui Mediu­lui.

„Dacă nu câştigă firma asta, proiectul nu va fi aprobat”

Fon­da­to­rul fir­mei „Litar­com” SRL este Liviu Jita­ri, de 34 de ani. SRL-ul a fost fon­dat de aces­ta în august 2002, împre­u­nă cu alt tânăr, Gri­go­re Maran­di­ci. Atun­ci, Jita­ri, care din mai 2015 este sin­gu­rul fon­da­tor, după ce a cum­pă­rat cota-parte a lui Maran­di­ci, avea doar 22 de ani. Cel mai mare con­tract al aces­tei fir­me, de 34,9 mili­oa­ne de lei, a fost câş­ti­gat cu Pri­mă­ria s. Cos­teş­ti, Ialo­ve­ni, în octom­brie 2013, pen­tru „lucră­ri de asi­gu­ra­re cu sis­tem de cana­li­za­re şi epu­ra­re a ape­lor uza­te”. Pes­te un an, între Pri­mă­rie şi fir­mă s-a sem­nat un acord adi­ţio­nal de majo­ra­re, prin care preţul lucră­ri­lor cre­ş­te cu 2 mili­oa­ne, suma tota­lă a pro­iec­tu­lui ajun­gând la 37 mili­oa­ne de lei. Pri­mă­ria Cos­teş­ti, în per­soa­na fos­tu­lui pri­mar, Vasi­le Bor­tă, a sem­nat acest act adi­ţio­nal deşi, ca şi în cazul lici­ta­ţi­ei de la Peli­van, nu era clar dacă va mai fi sau nu nevo­ie de bani supli­men­ta­ri pen­tru lucră­ri, din moment ce aces­tea abia înce­pu­se­ră.

Astăzi, la Cos­teş­ti, ca şi la Peli­van, lucră­ri­le sunt sto­pa­te, deşi urmau a fi fina­li­za­te, con­form con­trac­tu­lui, în vara aces­tui an. Un fost anga­jat al Pri­mă­ri­ei Cos­teş­ti ne-a spus că auto­ri­tă­ţi­le loca­le au câş­ti­gat acest pro­iect doar după ce con­du­ce­rea de atun­ci a Minis­te­ru­lui Mediu­lui, în per­soa­na lui Ghe­or­ghe Şala­ru, s-a asi­gu­rat că lici­ta­ţia va fi câş­ti­ga­tă de „Litar­com” SRL, spunându-i pri­ma­ru­lui de atun­ci, Vasi­le Bor­tă, că „ei pot fi cei mai buni scri­i­to­ri de pro­iec­te, dar dacă nu câş­ti­gă fir­ma asta (Litar­com, n.r.), pro­iec­tul nu va fi apro­bat”. Pre­ci­zăm că, des­pre o ase­me­nea sche­mă, la apro­ba­rea pro­iec­te­lor din FEN, ne-a rela­tat şi pri­ma­rul care a accep­tat să ne vor­beas­că des­pre tru­ca­rea unei lici­ta­ţii şi des­pre care am scris în pri­ma par­te a aces­tui arti­col.

Milioane pentru lucrări inexistente

Nata­lia Petrea, actu­a­la pri­ma­ră de Costesti_1Cos­teş­ti, alea­să în fun­cţie în iunie 2015, spu­ne, pen­tru ZdG, că acte­le pri­vind orga­ni­za­rea lici­ta­ţi­ei din 2013 au fost ridi­ca­te de orga­ne­le de drept. „Con­form con­trac­tu­lui, lucră­ri­le ar tre­bui să con­ti­nue în 2016, dar ce pla­nu­ri au, eu nu cunosc”. Aceas­ta susţi­ne că a auzit des­pre fap­tul că fos­tu­lui pri­mar, Vasi­le Bor­tă, care a repre­zen­tat Par­ti­dul Libe­ral în 2011-2014, par­tid ce deţi­nea şefia Minis­te­ru­lui Mediu­lui, i s-a indi­cat ce fir­mă anu­me să câş­ti­ge lici­ta­ţia în 2013. „Am auzit des­pre asta. E ade­vă­rat, rădă­ci­na aces­tei lici­ta­ţii e putre­dă. Acum se ocu­pă orga­ne­le de drept. Am fost audi­ată. Am spus tot ce ştiu”, ne-a zis pri­ma­ra. Cât des­pre teh­ni­ca şi per­so­na­lul „Litar­com” SRL, Petrea con­fir­mă infor­ma­ţi­i­le de care dis­pu­nem. „Slab de tot cu teh­ni­ca. Sunt vreo doi oame­ni. Lucrau cu oame­ni şi teh­ni­că de pe loc”, con­chi­de ea.

litarcom-costesti-mediu-11docActe­le obţi­nu­te de ZdG în „cazul Cos­teş­ti” ara­tă că fac­to­ri de deci­zie, inclu­siv din cadrul Minis­te­ru­lui Mediu­lui din 2013-2014, au apro­bat trans­fe­rul a 6,7 mili­oa­ne de lei, care au ajuns în con­tu­ri­le fir­mei „Litar­com”, fără a fi pro­ba­tă exe­cu­ta­rea lucră­ri­lor de către acest SRL. Un audit intern al Minis­te­ru­lui dez­vă­lu­ie că mate­ri­a­le­le au fost remi­se orga­ne­lor de drept. Vasi­le Bor­tă, fos­tul pri­mar, care în 2015 can­di­da­se pe lis­te­le PD la loca­le, a negat fap­tul că i s-a indi­cat, de către fos­ta con­du­ce­re a Minis­te­ru­lui Mediu­lui, fir­ma care tre­bu­ia să câş­ti­ge lici­ta­ţia din 2013, pre­ci­zând că „nu se spu­ne aşa ceva”. Ulte­ri­or, Bor­tă a închis tele­fo­nul, fără a ne răs­pun­de la cele­lal­te între­bă­ri.

Intransi­gen­ță și trans­pa­ren­ță la Minis­te­rul Mediu­lui :)Live aici: https://www.privesc.eu/arhiva/65565

Pos­ted by Privesc.Eu on Wed­ne­sday, Febru­a­ry 10, 2016

Vale­riu Mun­tea­nu, actu­a­lul minis­tru al Mediu­lui, con­fir­mă, însă, sche­me­le puse la punct prin inter­me­di­ul FEN. Săp­tămâ­na tre­cu­tă, în cadrul unei şedinţe publi­ce, Mun­tea­nu decla­ra, cu refe­ri­re la un agent eco­no­mic, că a venit în cabi­ne­tul său, dându-i de înţe­les că ei sunt „şefi” pe pro­iec­te­le din FEN. Deşi ofi­ci­a­lul nu a dat niciun nume, cel mai pro­ba­bil, aces­ta s-a refe­rit anu­me la „Litar­com” SRL. „Din pri­me­le zile la Minis­te­rul Mediu­lui am obser­vat gra­ve aba­te­ri de la cadrul legal în dome­ni­ul finanţă­rii pro­iec­te­lor FEN. Evi­dent, am dis­pus efec­tu­a­rea audi­tu­lui de con­for­mi­ta­te, în mod pri­o­ri­tar pen­tru pro­iec­te­le de anver­gu­ră, în pri­vinţa căro­ra exis­tau sus­pi­ciu­ni sau pro­be evi­den­te de detur­na­re a fon­du­ri­lor publi­ce. Au fost des­co­pe­ri­te mai mul­te nere­gu­li de ges­tio­na­re, majo­ri­ta­tea infor­ma­ţi­i­lor au fost expe­di­a­te spre exa­mi­na­re orga­ne­lor de drept, pen­tru a san­cţio­na per­soa­ne­le vino­va­te şi a retur­na sume­le sus­tra­se. Cazul la care vă refe­ri­ţi (Cos­teş­ti, n.r.), des­co­pe­rit încă în pri­ma lună de man­dat, este unul anto­lo­gic, deo­a­re­ce ne ara­tă sta­rea catas­tro­fa­lă a lucru­ri­lor care se ates­tau ante­ri­or la Minis­te­rul Mediu­lui”, ne-a decla­rat Vale­riu Mun­tea­nu.

Relaţiile firmei campioane la licitaţii

Liviu Jita­ri, fon­da­to­rul şi admi­nis­tra­to­rul Foto Costesti 2 În urma săpăturilor efectuate de firma „Litarcom”, mai multe drumuri din localitate au rămas deteriorate„Litar­com” SRL, care împre­u­nă cu soţia sa deţin cel puţin două apar­ta­men­te la Chi­şi­nău, ambe­le puse în gaj pen­tru cre­di­te de câte­va mili­oa­ne de lei, este fon­da­tor al altor două SRL-uri cu expe­rienţă în câşi­ga­rea lici­ta­ţi­i­lor publi­ce: „Avi-Borş”, unde par­te­ne­rul lui Jita­ri este un oare­ca­re Igor Mun­tea­nu, care a par­ti­ci­pat la une­le lici­ta­ţii şi în cali­ta­te de repre­zen­tant al „Litar­com” şi „Capi­l­la­ti”, fon­dat de Jita­ri şi Adri­an Covaş, tot el, direc­tor exe­cu­tiv al SRL „Litar­com”. Deşi acest SRL are ca prin­ci­pal gen de acti­vi­ta­te decla­rat „come­rţul păsă­ri­lor de casă”, în ulti­mii doi ani a câş­ti­gat mai mul­te lici­ta­ţii publi­ce, inclu­siv una în valoa­re de 10 mili­oa­ne de lei, orga­ni­za­tă de Con­si­li­ul Raio­nal Orhei pen­tru repa­ra­ţia dru­mu­lui din s. Ghe­tlo­va, lici­ta­ţie la care a par­ti­ci­pat un sin­gur SRL, cel câş­ti­gă­tor. De alt­fel, „Capi­l­la­ti” SRL, fon­da­tă de Jita­ri şi Covaş, are adre­sa într-un apar­ta­ment din str. Mitro­po­lit Gurie Gro­su, înre­gis­trat pe nume­le soţi­lor Nina şi Nico­lae Covaş. Ulti­mul este preşe­din­te­le Aso­ci­a­ţi­ei Avi­cul­to­ri­lor din Mol­do­va, fost can­di­dat pe lis­te­le AMN la ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re din 2009. Ulte­ri­or, a ade­rat la PLDM. În 2013, Covaş a fost reţi­nut de ofi­ţe­rii CNA cu mită, invocându-se că ar fi cerut 90 de mii de lei de la un băr­bat pen­tru a-l aju­ta să obţi­nă un teren ce apa­rţi­nea unei între­prin­de­ri. În scurt timp, însă, a fost eli­be­rat.

Mai mulţi pri­ma­ri, atun­ci când au vor­bit des­pre „Litar­com” SRL, au făcut legă­tu­ra din­tre acest agent eco­no­mic şi fos­tul minis­tru al Mediu­lui, Ghe­or­ghe Şala­ru. Anu­me în peri­oa­da în care aces­ta era minis­tru, fir­ma a obţi­nut cele mai mari con­trac­te. Soli­ci­tat de ZdG, Şala­ru ne-a spus că nu are şi nici nu a avut vreo legă­tu­ră cu acest SRL. El şi-a amin­tit că a dis­cu­tat îna­in­te de lici­ta­ţia din Cos­teş­ti cu pri­ma­rul de aco­lo, dar susţi­ne că nu i-a spus aces­tu­ia nici­o­da­tă care fir­mă ar tre­bui să câş­ti­ge lici­ta­ţia. „Era un con­flict între două fir­me, care con­si­de­rau că au câş­ti­gat. Cum puteam să inter­vin, şti­ind că este un con­flict?”, ne întrea­bă fos­tul minis­tru. El susţi­ne că nu a influ­enţat vreo­da­tă un pri­mar şi că nu el deci­dea cui să fie alo­ca­ţi banii FEN, ci o comi­sie care avea repre­zen­tanţi inclu­siv din Minis­te­rul Finanţe­lor, insti­tu­ţie care, nemij­lo­cit, eli­be­ra banii. „Dacă vreţi să cău­ta­ţi şi să găsi­ţi ceva, vedeţi cine sunt cei din Comi­sia de Lici­ta­ţie şi din cea de la AAP, care apro­bau corec­ti­tu­di­nea lici­ta­ţi­i­lor, deşi mul­te erau con­tes­ta­te. Vă spun o păre­re subiec­ti­vă. Şi mie mi se părea că „Litar­com” câş­ti­ga cam mul­te lici­ta­ţii, dar nu puteam face nimic, deşi, pe unde­va, îmi dădeam sea­ma că vor fi pro­ble­me, pen­tru că ei îşi luau prea mul­te anga­ja­men­te şi nu aveau capa­ci­tă­ţi să le ducă la capăt”, expli­că Ghe­or­ghe Şala­ru.

„Nu înţeleg pentru ce vă trebuiesc vouă chestiile astea”

Din­tre repre­zen­tanţii „Litar­com”, am reu­şit să dis­cu­tăm doar cu Adri­an Covaş, direc­to­rul exe­cu­tiv, tot el, fon­da­tor, ală­tu­ri de Liviu Jita­ri, la SRL „Capi­l­la­ti”. La şirul de între­bă­ri pe care l-am avut, aces­ta nu a ofe­rit răs­pun­su­ri, cerându-ne să i le remi­tem în scris. Am insis­tat să aflăm de la Covaş ce pro­ble­me are fir­ma în legă­tu­ră cu lucră­ri­le din Peli­van şi Cos­teş­ti: „Da de unde aţi luat infor­ma­ţia asta? Nu-i corect. Dacă vreţi infor­ma­ţii corec­te, daţi-ne o scri­soa­re şi noi vă răs­pun­dem cum a fost şi cum va fi”. I-am tri­mis aces­tu­ia între­bă­ri­le şi am aştep­tat un răs­puns, care, însă, nu a mai venit. L-am între­bat şi des­pre tatăl său, Nico­lae Covaş, cu legă­tu­ri în lumea poli­ti­că. „Care-i între­ba­rea? (zâm­beş­te). Eu nu înţe­leg pen­tru ce vă tre­bu­iesc vouă ches­ti­i­le astea. Ele olea­că nu-s corec­te. Vreţi să faceţi o infor­ma­ţie des­pre ceea ce se face bine în ţară, pen­tru ca popu­la­ţia să aibă sur­se cura­te de exis­tenţă, apă şi cana­li­za­re, res­pec­tiv, daţi între­bă­ri şi vi se va răs­pun­de”, ne-a reco­man­dat Adri­an Covaş. Deşi i-am tele­fo­nat repe­tat, un răs­puns din par­tea fir­mei încă nu am pri­mit.

Pre­ci­zăm că, în mesa­jul remis pe adre­sa „Litar­com” SRL, am între­bat des­pre lici­ta­ţi­i­le de pes­te 270 de mili­oa­ne de lei, câş­ti­ga­te în ulti­mii patru ani, des­pre pro­ble­me­le din mai mul­te sate unde fir­ma a câş­ti­gat aces­te lici­ta­ţii, des­pre rela­ţi­i­le cu lumea poli­ti­că şi dive­rşi fun­cţio­na­ri pe care şefii SRL-ului le au. Tot­o­da­tă, am soli­ci­tat să ni se comu­ni­ce adre­sa fizi­că a fir­mei, aco­lo unde este depo­zi­ta­tă teh­ni­ca şi unde acti­vea­ză anga­ja­ţii. Răs­pun­sul se lasă aştep­tat.

Vedeți aici date din istoricul firmei „Litarcom” SRL

Victorioşii de pe locul opt

Legea pri­vind achi­zi­ţi­i­le publi­ce spu­ne că,Primaria Pleșeni, r. Cantemir în pro­ce­sul sta­bi­li­rii câş­ti­gă­to­ru­lui lici­ta­ţi­ei, va fi con­si­de­ra­tă câş­ti­gă­toa­re ofer­ta „cea mai avan­ta­joa­să eco­no­mic”. În cazul con­trac­te­lor de achi­zi­ţii publi­ce de lucră­ri, cri­te­ri­i­le sta­bi­li­rii celei mai avan­ta­joa­se ofer­te sunt cali­ta­tea, cos­tul unei uni­tă­ţi a pro­du­su­lui ofer­tan­tu­lui la fine­le lucră­ri­lor, preţul total şi expe­rienţa ofer­tan­tu­lui. Legea mai sta­bi­leş­te că pon­de­rea preţu­lui în tota­lul eva­luă­rii ofer­te­lor nu tre­bu­ie să fie mai mică de 80%. Alt­fel spus, prin­ci­pa­lul cri­te­riu de sele­cţie ar tre­bui să fie cel mai mic preţ, cu con­di­ţia că valoa­rea res­pec­ti­vei ofer­te nu repre­zin­tă mai puţin de 85% din valoa­rea esti­ma­tă a lucră­ri­lor, cal­cu­la­tă de către auto­ri­ta­tea con­trac­tan­tă.

În tim­pul docu­men­tă­rii aces­tui arti­col, am des­co­pe­rit mai mul­te lici­ta­ţii publi­ce în urma căro­ra au ieşit înving­ă­toa­re ofer­te care, după preţul pro­pus, nu erau cele mai avan­ta­joa­se. Ana­li­za aces­to­ra, dar şi rea­cţia per­soa­ne­lor impli­ca­te, lasă mai mul­te bănu­ie­li. Un ast­fel de exem­plu este lici­ta­ţia pen­tru lucră­ri­le de con­stru­cţie a ape­duc­tu­lui în comu­na Pleşe­ni, Can­te­mir. Aici, câş­ti­gă­toa­re a deve­nit „Forem­cons” SRL, fir­mă cla­sa­tă abia pe locul opt după preţul pro­pus (9,6 mili­oa­ne de lei), cu 2,6 mili­oa­ne de lei mai mult decât ofer­ta cu cel mai mic preţ (7 mili­oa­ne). „Lăcă­tuş” SRL şi „Vald­con­grup” SRL, par­ti­ci­pan­te la lici­ta­ţie, au con­tes­tat rezul­ta­te­le aces­te­ia, însă pre­tenţi­i­le lor au fost res­pin­se, con­trac­tul fiind înre­gis­trat la AAP pe 25 noiem­brie 2015.

Vedeți aici cine sunt fondatorii „Foremcons SRL, dar și date din istoricul acestei firme

Vedeți aici cum a motivat Primăria Pleșeni descalificarea  celor 7 firme care au propus prețuri mai mici decât „Foremcons”, firma câștigătoare la licitația de la Pleșeni

Explicațiile primarului și ale firmei câștigătoare

Între­bat cum se face că a fost alea­să com­pa­nia cla­sa­tă pe locul 8 după pre­țul pro­pus, pri­ma­rul de Ple­șe­ni, Ale­xan­dru Ovci­ni­cov, ales pe lis­te­le PD, după ce ante­ri­or a repre­zen­tat PCRM, ne-a spus că toa­te fir­me­le par­ti­ci­pan­te au avut licen­ță pen­tru monta­rea ape­duc­tu­lui, însă doar patru aveau și licen­ță pen­tru monta­rea tur­nu­lui de apă. „Mă gân­deam că, după preț, va câști­ga „Poli­mer Gaz Com­plet”, dar ei nu au pre­zen­tat licen­ță pen­tru un alt tip de lucră­ri. Alte fir­me care ne gân­deam noi că ar câști­ga, au făcut gre­șe­li în devi­zul pre­zen­tat… Legea spu­ne că ora de lucru în con­struc­ții cos­tă cir­ca 40 de lei, dar ei au pus 23 de lei, ca să iasă pre­țul mai mic. Două fir­me aveau cos­tu­ri mult mai mici decât limi­ta de 15% admi­să de lege. Chiar dacă acte­le erau în regu­lă, nu i-am putut con­trac­ta, pen­tru că, ulte­ri­or, ar fi putut cere un con­tract adi­țio­nal, majorând pre­țul. Noi, cu așa ceva, la Achi­zi­ți­i­le Publi­ce, nu tre­ceam. Ne-au veri­fi­cat și de la Anti­co­rup­ție, pen­tru că o fir­mă a scris la CNA… Am ales ofer­ta cea mai avan­ta­joa­să, nu cu cel mai mic preț”, sus­ți­ne pri­ma­rul, negând fap­tul că lici­ta­ția ar fi fost tru­ca­tă.

De cea­lal­tă par­te, repre­zen­tan­ții a două fir­me par­ti­ci­pan­te la lici­ta­ție spun că pre­țul mai mic se expli­că prin fap­tul că ei sunt impor­ta­to­ri direc­ți ai unor mate­ri­a­le (țeve, pom­pe). Din acest motiv își per­mit să efec­tu­e­ze lucră­ri­le la un preț mai mic în raport cu fir­me­le care cum­pă­ră aces­te mate­ri­a­le din R. Mol­do­va. Unul din­tre agen­ții eco­no­mi­ci, des­ca­li­fi­ca­ți pen­tru lip­sa licen­ței de monta­re a tur­nu­ri­lor de apă, spu­ne că fir­ma sa ar fi avut, în schimb, licen­ță pen­tru con­struc­ții meta­li­ce ceea ce le-ar per­mi­te să edi­fi­ce și tur­nu­ri de apă. Dumi­tru Axen­tii, direc­to­rul și fon­da­to­rul „Forem­cons”, spu­ne că fir­ma sa a fost desem­na­tă câști­gă­toa­re dato­ri­tă expe­rien­ței și lucră­ri­lor efec­tu­a­te ante­ri­or, dar și a gre­șe­li­lor admi­se de alți par­ti­ci­pan­ți, exclu­zând ori­ce influ­en­ță din exte­ri­or. „În ori­ce con­curs se iau în cal­cul expe­rien­ța, pre­țul… Unii nu pun toa­te mate­ri­a­le­le în ofer­tă, nu pun numă­rul nece­sar de fân­tâ­ni, taie mano­pe­ra. Clar că, atun­ci, cel mai ieftin cade”, zice Axen­tii.

Primarul care a fugit de răspunsuri

O altă lici­ta­ţie, deloc avan­ta­joa­să pen­tru stat sub aspect finan­ci­ar, a avut loc, în decem­brie 2015, la Min­ce­nii de Jos, Rezi­na. Câş­ti­gă­toa­re a deve­nit „Avi-Borş” SRL, des­pre care scri­am că are ace­ia­şi pro­pri­e­ta­ri ca şi „Litar­com” SRL, de ase­me­nea par­ti­ci­pan­tă la aceas­tă lici­ta­ţie, pro­pu­nând o ofer­tă cu 90 de mii de lei mai mare decât cea câş­ti­gă­toa­re. Ofer­ta „Avi-Borş, pen­tru con­stru­cţia sis­te­mu­lui de ali­men­ta­re a satu­lui cu apă, a fost de 3,9 mili­oa­ne de lei, clasându-se, după cri­te­ri­ul preţu­lui, pe locul 7. O ofer­tă cu 1,7 mili­oa­ne mai mică a fost cea a „Expo­cos­tas” SRL (2,2 mil. lei), urma­tă de „Lăcă­tuş” SRL (2,8 mil. lei) şi „Tali­max Grup” SRL (3,3 mil. lei). Rezul­ta­te­le lici­ta­ţi­ei au fost con­tes­ta­te de 3 par­ti­ci­panţi: Expo­cos­tas”, „Lăcă­tuş” şi „Vald­con­grup”. Atât con­trac­tul, cât şi con­tes­ta­ţi­i­le sunt acum în pro­ces de exa­mi­na­re la AAP.

Ion Stog, pri­mar la Min­ce­nii de Jos, ne-a spus că „Avi-Borş” a fost alea­să pen­tru că cei­la­lţi par­ti­ci­panţi nu ar fi pre­zen­tat „acte­le cores­pun­ză­toa­re”. Între­bat dacă s-a inte­re­sat de expe­rienţa aces­tei com­pa­nii şi de lucră­ri­le efec­tu­a­te ante­ri­or, pri­ma­rul a spus că este la volan şi că ne va tele­fo­na în câte­va minu­te. Aşa cum ape­lul său a întâr­zi­at, l-am sunat repe­tat, dar Stog nu a mai răs­puns. Am reu­şit să vor­bim cu el abia pes­te câte­va zile, când, din nou, ne-a spus că este ocu­pat şi ne-a îndem­nat să reve­nim în 10 minu­te, dar nu a mai răs­puns. Nici Liviu Jita­ri, de la fir­ma câş­ti­gă­toa­re, nu ne-a răs­puns pe par­cur­sul mai mul­tor zile pen­tru a ne expli­ca cum s-a impus la lici­ta­ţie fir­ma fon­da­tă de el şi dacă ar fi avut vreo înţe­le­ge­re cu pri­ma­rul îna­in­tea desfă­şu­ră­rii lici­ta­ţi­ei.

Au câștigat licitația de două ori, la prețuri diferite

O altă lici­ta­ție sus­pec­tă, în urma căre­ia a fost desem­nat câști­gă­tor un agent eco­no­mic care a pro­pus un preț mai mare decât al altor par­ti­ci­pan­ți, a avut loc recent la Dur­lești, pen­tru exe­cu­ta­rea lucră­ri­lor de ape­duct și cana­li­za­re pe str. Rezis­ten­ței și pe Calea Uni­rii. Pri­ma lici­ta­ție pen­tru acest pro­iect a avut loc la 10 octom­brie 2015, câști­gă­toa­re deve­nind „Veda­con” SRL, care a pro­pus cel mai mic preț. Rezul­ta­te­le lici­ta­ți­ei, însă, au fost con­tes­ta­te de alți par­ti­ci­pan­ți, pe motiv că fir­ma câști­gă­toa­re ar fi admis o eroa­re atun­ci când a pre­zen­tat garan­ția ban­ca­ră, indi­când o sumă mai mică decât cea ofi­ci­a­lă. Din acest motiv, AAP a res­pins înre­gis­tra­rea con­trac­tu­lui, iar lici­ta­ția a fost orga­ni­za­tă repe­tat la 24 decem­brie 2015. Câști­gă­toa­re a deve­nit tot „Veda­con” SRL, doar că, de aceas­tă dată, cu o ofer­tă cu 1,3 mili­oa­ne de lei mai mare decât la pri­ma lici­ta­ție, clasându-se, după valoa­rea ofer­tei, pe locul 5 din 6 par­ti­ci­pan­ți.

Repre­zen­tan­ții Pri­mă­ri­ei Dur­lești sus­țin că, în pre­zent, con­trac­tul se află la AAP pen­tru a fi înre­gis­trat doar că, și de aceas­tă dată, rezul­ta­te­le sunt con­tes­ta­te, iar Agen­ția va lua o deci­zie abia după exa­mi­na­rea con­tes­ta­ți­i­lor. L-am con­tac­tat pe Andrei Cla­pa­niuc, direc­tor și fon­da­tor al „Veda­con” SRL, pen­tru a afla care a fost „secre­tul” vic­to­ri­ei repe­ta­te și cum se expli­că dife­ren­ța de 1,3 mili­oa­ne de lei din ofer­te­le pro­pu­se la o dife­ren­ță de doar două luni. Cla­pa­niuc a refu­zat să dis­cu­te cu noi: „Lăsați-mă în pace. Nu vreau să comen­tez ches­ti­i­le estea la oame­ni necu­nos­cuți, pe tele­fon”. Deși am insis­tat, direc­to­rul „Veda­con” a refu­zat să con­ti­nue dia­lo­gul cu noi.

Licitaţia de la Selişte şi preţul (ne)cunoscut de participanţi

Pen­tru a înţe­le­ge cum are loc o lici­ta­ţiePrimăria Seliște, Orhei într-un sat din R. Mol­do­va, am par­ti­ci­pat la un ten­der orga­ni­zat de Pri­mă­ria Seli­ş­te, Orhei, pen­tru sis­te­mul de ape­duct şi cana­li­za­re din loca­li­ta­te, care a avut loc pe 30 decem­brie 2015.  La 10.00, repre­zen­tanţi ai opt SRL-uri s-au înghe­su­it în biro­ul pri­ma­ru­lui Vasi­le Scri­p­nic, tot el, preşe­din­te­le Comi­si­ei de Lici­ta­ţie. Chiar la 10.00, repre­zen­tan­tul fir­mei „Expo­cos­taş” SRL a pre­zen­tat o ofer­tă, iar după câte­va dis­cu­ţii din­tre pri­mar şi cei pre­zenţi, aceas­ta a fost accep­ta­tă în con­curs. În tim­pul lici­ta­ţi­ei, pri­ma­rul, aju­tat de o subal­ter­nă, a des­chis pache­te­le cu docu­men­te, veri­fi­când suma pro­pu­să de fie­ca­re SRL, dar şi toa­te docu­men­te­le depu­se. Ne-au atras atenţia dis­cu­ţi­i­le din­tre par­ti­ci­panţi des­pre fap­tul că unii cunoş­teau preţul esti­ma­tiv al lucră­ri­lor, iar alţii – nu. Unii susţi­neau că preţul a fost publi­cat, iar o altă par­te, că nu, deşi, con­form legii, preţul nu ar tre­bui să fie cunos­cut de par­ti­ci­panţi. După lici­ta­ţie, am dis­cu­tat cu repre­zen­tanţii a doi agenţi eco­no­mi­ci des­pre fir­ma care are cele mai mari şanse de câş­tig. Unul s-a refe­rit la „Capi­tal FCI” SRL, deo­a­re­ce au fost prin­tre cei care au susţi­nut preţul esti­ma­tiv al lucră­ri­lor, pe motiv că el ar fi fost publi­cat. Noi am mers pe mâna celor de la „Expo­cos­taş” SRL, bazându-ne pe fap­tul că au pro­pus cel mai mic preţ, dar şi pen­tru că au depus docu­men­te­le de par­ti­ci­pa­re la lici­ta­ţie în ulti­mul moment.

Pe 19 ianu­a­rie 2016, toa­te fir­me­le par­ti­ci­pan­te au fost anu­nţa­te însă că ofer­ta „Capi­tal FCI” SRL a fost desem­na­tă câş­ti­gă­toa­re. Repre­zen­tan­tul fir­mei, soli­ci­tat de ZdG, ne-a spus că încă nu a sem­nat con­trac­tul în cali­ta­te de câş­ti­gă­tor al lici­ta­ţi­ei, aces­ta nefi­ind încă apro­bat de AAP. Repre­zen­tan­tul fir­mei, care a ţinut să nu-i facem public nume­le, susţi­ne că lici­ta­ţia a fost câşi­ga­tă corect, iar fap­tul că el cunoş­tea preţul esti­ma­tiv al lucră­ri­lor nu înseam­nă abso­lut nimic. Aces­ta a pre­ci­zat că preţul poa­te fi aflat, inclu­siv în baza unor cal­cu­le pe care cei inte­re­sa­ţi le pot face  ana­li­zând infor­ma­ţi­i­le din anu­nţul deru­lă­rii lici­ta­ţi­ei. Pre­ci­zăm că SRL „Capi­tal FCI” a fost fon­da­tă în 1994 chiar în r. Orhei, la câţi­va kilo­me­tri de satul Seli­ş­te. Fon­da­to­ri sunt Igor şi Emi­lia Gal­ciuc. Adre­sa fizi­că a fir­mei este însă în or. Chi­şi­nău.

Terenul care, totuşi, a ajuns în posesia fiului primarului

Tru­ca­rea unei lici­ta­ţii în loca­li­tă­ţi­le rura­le înce­pe încă de jos. Fiodor_Vortolomei De mul­te ori, chiar şi cele mai sim­ple ten­de­re au câş­ti­gă­to­ri pre­vi­zi­bi­li. De regu­lă, lici­ta­ţi­i­le pen­tru pro­du­se­le ali­men­ta­re adu­se şco­li­lor sau gră­di­ni­ţe­lor din sat sau pen­tru tere­nu­ri­le din zonă sunt câş­ti­ga­te de rude ale fun­cţio­na­ri­lor din Pri­mă­rie, cei care, de fapt, orga­ni­zea­ză lici­ta­ţia. În mai 2014, de exem­plu, în s. Coto­va, r. Dro­chia, un tânăr de 23 de ani, Ivan Vor­to­lo­mei, câş­ti­ga o lici­ta­ţie, pen­tru un teren de 1 ha, orga­ni­za­tă de Pri­mă­ria con­du­să de tatăl său, Fio­dor Vor­to­lo­mei, tot el, preşe­din­te­le Comi­si­ei de Lici­ta­ţie. La  acea lici­ta­ţie au par­ti­ci­pat doar doi pre­ten­denţi, fiul pri­ma­ru­lui, dar şi un con­să­tean, Ruslan Suga­i­lo. Comi­sia Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te (CNI), sesi­za­tă de Ofi­ci­ul Teri­to­ri­al Soro­ca al Can­ce­la­ri­ei de Stat, a inves­ti­gat cazul şi a ajuns la con­clu­zia că „s-a remar­cat un carac­ter netrans­pa­rent şi o ati­tu­di­ne for­ma­lă faţă de pro­ce­sul lici­ta­ţi­ei publi­ce efec­tu­a­te de pri­mă­ria comu­nei Coto­va”.

Con­tra­can­di­da­tul fiu­lui pri­ma­ru­lui nu a emis pre­tenţii în cadrul lici­ta­ţi­ei, sin­gu­rul care a plu­sat fiind Ivan Vor­to­lo­mei, care a şi obţi­nut tere­nul con­tra sumei de 13 mii de lei. CNI, în cadrul inves­ti­ga­ţi­ei, a con­sta­tat „carac­te­rul fic­tiv al par­ti­ci­pă­rii la lici­ta­ţie a dlui Suga­i­lo Ruslan”. Con­flic­tul de inte­re­se admis de pri­ma­rul loca­li­tă­ţii Coto­va a fost con­sta­tat de CNI, iar la scurt timp, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) i-a apli­cat pri­ma­ru­lui o amen­dă de 2 mii de lei. În con­se­cinţă, Con­si­li­ul local a anu­lat lici­ta­ţia, iar tere­nul a reve­nit Pri­mă­ri­ei. La scurt timp, aceas­ta a orga­ni­zat însă o altă lici­ta­ţie, câş­ti­ga­tă de Iurie Nas­tas, din Dro­chia. Doar că, după doar două luni, tere­nul ajun­ge din nou în pose­sia fiu­lui pri­ma­ru­lui în urma unui con­tract de vânzare-cumpărare pe care l-a sem­nat cu câş­ti­gă­to­rul lici­ta­ţi­ei. Aces­ta spu­ne că avea nevo­ie doar de acel teren. „Am cum­pă­rat pen­tru că vreau să con­stru­iesc o fer­mă. Doar aco­lo pot. Tere­nul m-a cos­tat 20 mii de lei. Nu mai ţin min­te de la cine am cum­pă­rat”, ne-a zis fiul pri­ma­ru­lui de Coto­va, ales în aceas­tă vară în frun­tea loca­li­tă­ţii pen­tru un nou man­dat. L-am între­bat şi pe Iurie Nas­tas dacă par­ti­ci­pa­rea sa la lici­ta­ţie nu a fost una for­ma­lă, din moment ce a cedat tere­nul fiu­lui pri­ma­ru­lui. Aces­ta s-a eschi­vat de la răs­puns, pre­ci­zând că a aflat des­pre orga­ni­za­rea ei de la cine­va din sat şi că nu a avut ulte­ri­or bani pen­tru a inves­ti. „Tre­bu­ia cine­va să-mi tri­mi­tă de la Mosco­va niş­te bani, dar nu s-a pri­mit, aşa că am vân­dut. Nu ţin min­te cui am vân­dut şi nici cu cât. A fost demult. Mata ţii min­te ce ai mân­cat asea­ră?”, ne-a între­bat Nas­tas.

CNI şi CNA pedepsesc trucarea licitaţiilor cu amenzi

Ase­me­nea isto­rii sunt frec­ven­te, mul­te din­tre ele con­sta­ta­te inclu­siv de orga­ne­le abi­li­ta­te, doar că, fără con­se­cinţe, nici pen­tru pri­ma­ri, nici pen­tru câş­ti­gă­to­rii lici­ta­ţi­i­lor. De exem­plu, în s. Iar­ga­ra din Leo­va, fir­ma fami­li­ei fos­tei pri­mă­ri­ţe, Cla­u­dia Iva­nov, a câş­ti­gat, cât timp aceas­ta a con­dus insti­tu­ţia, pes­te 20 de lici­ta­ţii, în sumă de 1 mili­on de lei, pen­tru „achi­zi­ţio­na­rea pro­du­se­lor ali­men­ta­re pen­tru gră­di­ni­ţe­le din sat”. „Şti­am că nu se poa­te. Pur şi sim­plu, eram sigu­ră că pro­du­se­le vor fi de cali­ta­te şi nu vor exis­ta neplă­ce­ri, otră­vi­ri, pro­du­cţia va fi la timp, şi aşa mai depar­te”, a fost expli­ca­ţia biza­ră a pri­mă­ri­ţei, pen­tru ZdG.

Dintr-un răs­puns tri­mis de CNI aflăm că, în ulti­mii trei ani, insti­tu­ţia a con­sta­tat 42 de cazu­ri de con­flic­te de inte­re­se în care s-au aflat pri­ma­rii sau vice­pri­ma­rii loca­li, care şi-au anga­jat rude­le sau le-au aju­tat să câş­ti­ge lici­ta­ţii cu insti­tu­ţia pe care o con­duc. Mate­ri­a­le­le CNI au mers la CNA, care a apli­cat însă doar cin­ci amen­zi, două de 2 mii de lei şi alte trei, în valoa­re de 3 mii de lei. În cele­lal­te cazu­ri, insti­tu­ţia a con­sta­tat expi­ra­rea ter­me­nu­lui de pre­scri­pţie. Doar două din cele cin­ci cazu­ri fina­li­za­te cu amen­dă vizea­ză fra­u­da­rea unor lici­ta­ţii: cazul pri­ma­ru­lui de Coto­va şi cel al pri­ma­ru­lui de Cotiu­je­nii Mari, Şol­dă­neş­ti, Petru Comen­dant, care a desem­nat câş­ti­gă­toa­re a unei lici­ta­ţii fir­ma fon­da­tă de el şi admi­nis­tra­tă de soţie. În con­se­cinţă, SRL-ul a obţi­nut în aren­dă, la un preţ minu­s­cul, două spa­ţii din incin­ta şco­lii. Pen­tru aceas­tă încăl­ca­re, edi­lul a fost amen­dat cu doar 4 mii de lei.

Președinți de raion, victorioși la licitații

Lici­ta­ți­i­le „în fami­lie” sunt, de fapt, o regu­lă, în spe­cial atun­ci când unul din mem­brii fami­li­ei este func­țio­nar. În ulti­mii ani, în mai mul­te rai­oa­ne, fir­me­le pre­șe­din­ți­lor de rai­oa­ne au câști­gat zeci de lici­ta­ții publi­ce. De exem­plu, „Asi­con” SA, soci­e­ta­te la care fos­tul pre­șe­din­te al raio­nu­lui Călă­rași, Ilie Rău, este acțio­nar, a câști­gat în peri­oa­da 2011-2015 nu mai puțin de 48 de lici­ta­ții, majo­ri­ta­tea orga­ni­za­te chiar de către con­si­li­ul pe care aces­ta îl con­du­cea. Alte 3 con­trac­te au fost câști­ga­te de „Asi­con” după ale­ge­ri­le loca­le din iunie 2015, în urma căro­ra Rău a deve­nit con­si­li­er raio­nal pe lis­te­le PD. Con­tac­tat, Ilie Rău afir­mă că totul s-a făcut trans­pa­rent iar fap­tul că era pre­șe­din­te de raion nu a faci­li­tat în niciun fel acce­sul fir­mei sale la banii publi­ci. „Cum să influ­en­țe­ze dacă eu nici nu par­ti­ci­pam la comi­si­i­le de lici­ta­ții? Fir­ma par­ti­ci­pa ca și toa­te orga­ni­za­ți­i­le… Cum să nu par­ti­ci­pe dacă-s de ici de pe loc?”, spu­ne Ilie Rău. Între­bat dacă nu con­si­de­ră a fi un con­flict de inte­re­se fap­tul că din ace­le comi­sii de lici­ta­ții făceau par­te și cole­gi de-ai săi din Con­si­liu, Rău a decla­rat că nu vede nicio pro­ble­mă în asta. „Și dacă-s cole­gi? Îs cole­gi de ser­vi­ciu, da. Dar nu-i niciun con­flict de inte­re­se aco­lo. Doam­ne fereș­te. Eu nu par­ti­ci­pam, eu con­trac­te­le nu le sem­nam…”, afir­mă Rău.

Și fir­ma depu­ta­tu­lui liberal-democrat, Gri­go­re Cob­zac, a bene­fi­ci­at de con­trac­te cu sta­tul, care s-au sfâr­șit, brusc, după ce aces­ta a ple­cat din func­ția de pre­șe­din­te al r. Hân­cești. În 2011-2014, peri­oa­dă în care Cob­zac a deți­nut func­ția de pre­șe­din­te al CR Hân­cești, „Digri­com” SRL, fon­dat de actu­a­lul depu­tat împre­u­nă cu fiul său, Vic­tor, a obți­nut pes­te 40 de con­trac­te cu insti­tu­ți­i­le sta­tu­lui. Cele mai mul­te din­tre aces­te con­trac­te au fost înche­ia­te cu pri­mă­rii din Hân­cești sau chiar cu CR Hân­cești, pe care Cob­zac îl con­du­cea. În 2015, de când Gri­go­re Cob­zac nu mai deți­ne func­ția de pre­șe­din­te de raion, fiind ales depu­tat, „Digri­com” nu a mai câști­gat nicio lici­ta­ție publi­că, deși, spu­ne depu­ta­tul, fir­ma con­du­să de fiul său a par­ti­ci­pat la 4 ast­fel de con­cur­su­ri, inclu­siv în sate con­du­se de pri­ma­ri liberal-democrați. Cât des­pre lici­ta­ți­i­le câști­ga­te de „Digri­com” până acum, depu­ta­tul spu­ne că a fost res­pec­ta­tă legea întoc­mai și că fir­ma sa câști­ga lici­ta­ții încă îna­in­te ca el să devi­nă pre­șe­din­te de raion. „Eu aș pre­fe­ra să mi se spu­nă con­cret unde a fost încăl­ca­tă legea pen­tru că vă spun cu cer­ti­tu­di­ne că și în ace­lași raion Hân­cești au fost o sume­de­nie de lici­ta­ții la care „Digri­com” a par­ti­ci­pat dar nu a câști­gat. Dacă dvs­tră aveți sus­pi­ciu­ni de corup­ție, pre­ten­ții că sunt con­flic­te de inte­re­se, influ­en­țe a achi­zi­ți­i­lor publi­ce, să dis­cu­tăm des­pre aceas­ta până la apa­ri­ția arti­co­lu­lui, pen­tru că eu 100% vă aduc pro­be con­tra­rii. Soli­ci­ta­ți și infor­ma­ția des­pre lici­ta­ți­i­le pe care le-a câști­gat „Digri­com” până a deve­ni eu pre­șe­din­te de raion. Au fost mult mai mul­te. Eu toa­tă via­ța am fost în con­struc­ții”, zice Cob­zac. „Eu am avut o abor­da­re extrem de res­pon­sa­bi­lă. Întâlniți-vă, de exem­plu, cu gru­pul de achi­zi­ții publi­ce din con­si­liu, care nici pe depar­te nu erau adep­ții mei. Erau care comu­niș­ti, care cu PD. Pe cei mai răi opo­nen­ți ai mei i-am pus în gru­pul de achi­zi­ții publi­ce. Întâlniți-vă și dis­cu­ta­ți cu ei care au fost abor­dă­ri­le mele aco­lo”, pre­ci­zea­ză Cob­zac. Men­țio­năm că, cele două cazu­ri pre­zen­ta­te mai sunt nu sunt, niș­te excep­ții, pen­tru că, în pre­să, în ult­mii ani au apă­rut infor­ma­ții des­pre zeci de lici­ta­ții câști­ga­te de fir­me­le pre­șe­din­ți­lor de raion, ale pri­ma­ri­lor, depu­ta­ți­lor sau miniș­tri­lor.

Directorul AAP: „Adresaţi-vă la CNA”

Vio­rel Moş­nea­ga, direc­to­rul AAP, între­bat des­pre coru­pţia din dome­ni­ul pe care-l con­du­ce, ne-a îndem­nat să ne adre­săm la CNA. „Dacă aveţi aşa infor­ma­ţii, adresaţi-vă la CNA. Şi eu aş fi curi­os să ştiu dacă se întâm­plă aşa feno­me­ne”, ne-a zis aces­ta, după care a închis tele­fo­nul. Am reve­nit, spunându-i că, totu­şi, dorim să dis­cu­tăm des­pre feno­men. Vio­rel Moş­nea­ga s-a ară­tat deran­jat de fap­tul că, în urmă cu o lună, am des­cris cum fir­ma fami­li­ei sale, fon­da­tă de sora sa, a câş­ti­gat, doar în ulti­mii doi ani, lici­ta­ţii de 35 de mili­oa­ne de lei. „Aveţi niş­te meto­de nu prea orto­do­xe de a între­ba anu­mi­te lucru­ri. Mă între­ba­ţi des­pre achi­zi­ţii publi­ce, ca mâi­ne să iasă în pre­să nu mai ştiu ce”, ne-a reproşat fun­cţio­na­rul. Cât des­pre coru­pţia din sis­tem, Moş­nea­ga a pre­ci­zat că „ceea ce dvs. spu­neţi e o ches­tie gra­vă, de coru­pţie. În cazul în care exis­tă infor­ma­ţie, sun­teţi obli­gat să infor­ma­ţi CNA-ul. Dar dacă cine­va aiu­reş­te şi spu­ne că dă bani cui­va, nu e un motiv de a pune pe cine­va pe jar”. I-am spus şefu­lui de la AAP că nu a fost o sin­gu­ră per­soa­nă care ne-a vor­bit des­pre fap­tul că la Agenţie se cere şi se dă mită: „Dacă şti­ţi, de ce mă mai între­ba­ţi? Mi-aţi dat o între­ba­re care mă depă­şeş­te. Mi-aţi dat o între­ba­re aiu­rea, mă scu­za­ţi”, ne-a repli­cat Moş­nea­ga.

Valentin Lozovanu, expert, Idis „Viitorul”

În cazul în care pro­ce­du­ra de achi­zi­ţii s-a desfă­şu­rat netrans­pa­rent, acest fapt dimi­nu­ea­ză com­pe­ti­ţia – ceea ce înseam­nă că ser­vi­ci­ul pres­tat va fi la un cost mai mare, frec­vent de o cali­ta­te îndo­iel­ni­că, pen­tru că pre­o­cu­pa­rea de bază în acest caz nu va fi livra­rea serviciului/mărfii celei mai bune. Tot­o­da­tă, auto­ri­ta­tea nu va fi coin­ter­sa­tă să cea­ră la fina­li­za­rea lucră­ri­lor, exis­tând o mare pro­ba­bi­li­ta­te că se va întâr­zia cu darea obiec­tu­lui în exploa­ta­re.  De ase­me­nea, dese­o­ri cali­ta­tea proas­tă nece­si­tă pes­te o peri­oa­dă de vre­me repa­ra­ţie sau reî­no­irea livră­rii de servicii/bunuri sau chiar înlo­cu­i­rea lor. De ase­me­nea, netrans­pa­renţa în cadrul unei lici­ta­ţii va des­cu­ra­ja alţi apli­canţi să depu­nă ofer­ta pe vii­tor şi va încu­ra­ja un com­por­ta­ment de extra­ge­re a ren­tei pen­tru lici­ta­ţii (pro­cen­taj din sumă pen­tru atri­bu­i­rea con­trac­tu­lui aşa numi­tul „otkat”). Un alt efect al unor înţe­le­ge­ri în tim­pul deru­lă­rii unei lici­ta­ţii, pe lân­gă cos­tu­ri, ar mai putea fi şi umfla­rea exa­ge­ra­tă a nece­si­tă­ţi­lor de achi­zi­ţii servicii/bunuri ale unei insti­tu­ţii pen­tru care ulte­ri­or sunt petre­cu­te COP-uri (con­cur­sul ofer­te­lor de preţ, n.r.) sau dacă sunt frag­men­ta­te în con­trac­te mici, achi­zi­ţii de la o sin­gu­ră sur­să (sub moti­va­ţia unei nece­si­tă­ţi urgen­te).

Inves­ti­ga­ţia este rea­li­za­tă în cadrul Pro­iec­tu­lui „Shi­ning a Light on Cor­rup­tion in Mol­do­va” desfă­şu­rat de Cen­trul de Inves­ti­ga­ţii Jur­na­lis­ti­ce şi Fre­e­dom Hou­se, cu spri­ji­nul finan­ci­ar al Minis­te­ru­lui de Exter­ne al Rega­tu­lui Nor­ve­gi­ei.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • ion chi­ri­ca

    feli­ci­ta­ri ZDG pen­tru mun­ca depu­sa