IMG_6996

Licitații subterane

Într-un sis­tem bân­tuit de coru­pţie şi „otka­turi”, în ulti­mii doi ani, doar un sin­gur pri­mar a fost prins în fla­grant, iar ulte­rior con­dam­nat la închi­soare cu sus­pen­dare, fiind învi­nuit că a fra­u­dat o lici­ta­ţie publică. Asta în pofida fap­tu­lui că unele lici­ta­ţii par mai mult decât dubi­oase, iar măr­tu­ri­ile unor oameni de afa­ceri şi pri­mari, pe care le-am obţi­nut, scot la ive­ală o lume în care jocu­rile de culise şi mita dic­tează regu­lile cărora nimeni nu se încu­metă să se opună, pen­tru a nu fi exclus din afa­cere.

În ulti­mii ani, multe din­tre satele Mol­do­vei au bene­fi­ciat de pro­iecte inves­ti­ţio­nale de mili­oane. Fie că e vorba de repa­ra­ţia dru­mu­ri­lor, de recon­stru­cţia şco­li­lor şi gră­di­ni­ţe­lor sau de lucrări de con­stru­cţie a ape­duc­te­lor, repre­zen­tanţii auto­ri­tă­ţi­lor publice locale au avut de ges­tio­nat, mai mult ca ori­când, lici­ta­ţii bănoase, în urma cărora, con­form legii, tre­bu­iau să aleagă cea mai bună ofertă pen­tru loca­li­ta­tea pe care o repre­zintă: una echi­li­brată finan­ciar şi a unui agent eco­no­mic sigur şi per­for­mant. Rea­li­ta­tea des­co­pe­rită după ce am ana­li­zat actele ce au lega­li­zat zeci de lici­ta­ţii este, însă, cu totul alta. Am găsit o lume în care lici­ta­ţi­ile rurale impor­tante, câş­ti­gate corect, fără pile şi rela­ţii, sunt o rari­tate. Prac­tic, peste tot se face uz de mită, legă­turi obs­cure sau ordine de sus pen­tru a putea reuşi să te impui în lumea lici­ta­ţi­i­lor tru­cate.

O licitaţie pentru 200 mii de lei

Ale­xan­dru Zaha­ria a fost, până anul tre­cut, 9 foto alexandru zaharia2 micpri­ma­rul s. Lăr­guţa, r. Can­te­mir, fiind la con­du­ce­rea satu­lui, cu o între­ru­pere de doar patru ani, încă din 1995. În decem­brie 2014 acesta a fost reţi­nut, în fla­grant, de ofi­ţe­rii Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) într-un local din cen­trul capi­ta­lei, la scurt timp după ce a pri­mit 170 mii de lei de la Ale­xei Ungu­reanu, direc­to­rul fir­mei SRL „Ani­plan”. Ion Mun­teanu, pro­cu­ro­rul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA) care a con­dus urmă­ri­rea penală pe mar­gi­nea aces­tui caz, a sta­bi­lit că edi­lul, fiind preşe­din­tele Comi­siei de Lici­ta­ţie, „acţionând cu intenţie infra­cţio­nală”, ante­rior petre­ce­rii unei lici­ta­ţii, a pre­tins de la Ungu­reanu  200 de mii de lei. Acesta urma să par­ti­cipe la o lici­ta­ţie orga­ni­zată de auto­ri­tăţi pen­tru un teren de 5,5 ha din extra­vi­la­nul satu­lui Lăr­guţa, iar pen­tru aceşti bani, afa­ce­ris­tul ar fi tre­buit desem­nat câş­ti­gă­tor. Pri­ma­rul urma să pri­mească banii după sem­na­rea con­trac­tu­lui şi după înre­gis­tra­rea tere­nu­lui lici­tat la orga­nele cadas­trale.

Ast­fel, la mai bine de două luni de la desfă­şu­ra­rea lici­ta­ţiei câş­ti­gate de Ungu­reanu con­tra sumei de 85 mii de lei, pro­cu­ro­rii susţin că pri­ma­rul ar fi soli­ci­tat, din nou, cei 200 de mii, pri­mind, după nego­ci­eri şi ame­ninţări cu rezi­li­e­rea con­trac­tu­lui, doar 170 de mii, într-un local din cen­trul Chi­şi­nă­u­lui. După ce a pri­mit banii, a fost reţi­nut de ofi­ţe­rii CNA şi dus în izo­la­tor. Pe 29 decem­brie 2015, Ale­xan­dru Zaha­ria a fost con­dam­nat la cinci ani de închi­soare cu sus­pen­dare, pe un ter­men de probă de trei ani, fiind găsit vino­vat de tra­fic de influ­enţă şi nu de coru­pere pasivă, infra­cţiune pen­tru care a fost tri­mis în jude­cată. Pro­cu­ro­rul Ion Mun­teanu nu a fost de acord cu sen­tinţa şi a atacat-o la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău, cerând închi­soare cu exe­cu­tare pen­tru incul­pat. Ale­xan­dru Zaha­ria, care nu a mai can­di­dat vara tre­cută pen­tru un nou man­dat, s-a mulţu­mit cu deci­zia pri­mei instanţe.

Explicaţiile primarului condamnat

Ne-am întâl­nit cu Ale­xan­dru Zaha­ria, sin­gu­rul pri­mar din ulti­mii doi ani prins cu mită, acu­zat, iar ulte­rior con­dam­nat pen­tru că a tru­cat o lici­ta­ţie. Într-o zi de sâm­bătă ne-a pri­mit în casa sa modestă din s. Lăr­guţa, r. Can­te­mir. Băr­ba­tul, şomer acum, susţine că este nevi­no­vat şi că acu­za­ţi­ile care i s-au adus nu ar avea un suport real. El a accep­tat să ne poves­tească, în deta­liu, pozi­ţia sa, pe care, aşa cum se pre­ci­zează în sen­tinţa de con­dam­nare emisă pe numele său, le-a spus-o şi jude­că­to­ri­lor. Fos­tul pri­mar pre­ci­zează că tere­nul pen­tru care s-a orga­ni­zat acea lici­ta­ţie, unul agri­col, ar avea zăcă­minte de argile beto­nice (ben­to­nit), iar din acest motiv, a pre­zen­tat inte­res pen­tru trei oameni de afa­ceri. Fos­tul pri­mar spune că Ale­xei Ungu­reanu, cel care ulte­rior l-a denu­nţat la CNA, a obţi­nut tere­nul din a treia lici­ta­ţie, după ce pri­mele două au fost anu­late, pen­tru că cel care le-a câş­ti­gat, Ghe­or­ghe Gol­ban, o rudă înde­păr­tată de-a sa (cus­cru cu fra­tele pri­ma­ru­lui), nu a achi­tat suma pen­tru care le-a câş­ti­gat, peste 400 de mii la prima lici­ta­ţie şi 800 de mii la a doua.

„Eu am fost doar preşe­din­tele Comi­siei de Lici­ta­ţie. Eu doar am fost cel care des­chi­dea lici­ta­ţia. Şi mai mult, fun­cţia mea era limi­tată. În joc intra lici­tan­tul. Aşa e la lici­ta­ţi­ile cu stri­gare. Cel care dă mai mult, câş­tigă”, zice fos­tul pri­mar. Ale­xei Ungu­reanu le-a decla­rat oame­ni­lor legii că, după a doua lici­ta­ţie, l-a întâl­nit pe pri­mar într-un local din sat, iar acesta i-ar fi cerut 200 de mii pen­tru a-l desemna câş­ti­gă­tor al lici­ta­ţiei. „Eu la a doua lici­ta­ţie nici nu am par­ti­ci­pat, fiind în rela­ţii de rude­nie cu unul din par­ti­ci­panţi. Aşa că m-am dus la Can­te­mir, la o şedinţă ope­ra­tivă a Con­si­li­u­lui. Nu eram pe teri­to­riul satu­lui. Nu mă puteam întâlni cu el. Şi apoi, cum pot eu să dis­cut cu el des­pre un teren care deja era vân­dut? Gol­ban a câş­ti­gat lici­ta­ţia şi se obliga în 20 de zile să achite. Tere­nul era adju­de­cat. Cum puteam eu şti ce o să facă Gol­ban? Sunt rudă cu el, dar foarte înde­păr­tată… Cum puteam să cer bani? Şi încă ceva. De ce să acce­pţi tu să dai 200 de mii, dacă ai cum­pă­rat tere­nul cu 80 de mii?”, se întreabă Ale­xan­dru Zaha­ria.

„Înseamnă că trebuie de plecat din ţara asta”

Una peste alta, la a treia lici­ta­ţie, Ale­xei 9 casa alexandru zahariaUngu­reanu a fost sin­gu­rul lici­tant. Ast­fel, acesta şi-a adju­de­cat tere­nul pen­tru doar 83 mii de lei, deşi, la cele­lalte două lici­ta­ţii ante­ri­oare, lici­tase până la 400 de mii. „Abia după lici­ta­ţia pe care a câştigat-o, el, venind în sat pen­tru a ridica nişte docu­mente, iar eu, dis­cu­tând cu el, i-am spus că-s cti­to­rul bise­ri­cii din sat şi că mi-aş dori să găsesc pe cineva care ar face o dona­ţie pen­tru a face gar­dul de la bise­rică. El din start s-a ofe­rit să ajute…  Ulte­rior, parcă a bătut în retra­gere. Eu îl tot sunam, dar el zicea ba azi, ba mâine”, explică Ale­xan­dru Zaha­ria, pre­ci­zând că banii pe care i-a pri­mit într-un final erau pen­tru gar­dul de la bise­rică. „Poate am adiat cumva că pot rezi­lia con­trac­tul…, dar eram supă­rat că mă tot amână. Banii erau pen­tru gar­dul de la bise­rică, nu pen­tru mine. Şi nu au legă­tură cu lici­ta­ţia. Uitaţi-vă cum tră­iesc. Nu am con­turi ban­care, nu am maşină, copiii mei tră­iesc cu chi­rie”, se jus­ti­fică fos­tul pri­mar. El a ţinut să menţio­neze că Ale­xei Ungu­reanu a înce­put să înre­gis­treze con­vor­bi­rile din­tre ei abia în luna decem­brie, adică la mai bine de 2 luni de la lici­ta­ţie.

Ale­xei Ungu­reanu, omul de afa­ceri care l-a denu­nţat pe Ale­xan­dru Zaha­ria la CNA, a fost laco­nic în dis­cu­ţia cu noi. Acesta ne-a spus că nu ar avea drep­tul să dis­cute subiec­tul, dar nu a ezi­tat să-şi declare dez­a­mă­gi­rea, după ce i-am spus că pri­ma­rul pe care l-a denu­nţat a fost con­dam­nat la cinci ani de închi­soare cu sus­pen­da­rea exe­cu­tă­rii pedep­sei. „Înseamnă că tre­buie de ple­cat din ţara asta… Nu mai are rost să te lupţi cu coru­pţia. Care gard la bise­rică? Să fim seri­oşi”, ne-a repli­cat acesta.

În ulti­mii doi ani, CNA, con­form infor­ma­ţi­i­lor care se conţin într-un răs­puns remis pe adresa reda­cţiei, a deru­lat anchete în 12 cazuri care vizează fun­cţio­nari din pri­mă­ri­ile locale şi impli­că­rile aces­tora în lici­ta­ţi­ile publice. În majo­ri­ta­tea dosa­re­lor însă (8), fun­cţio­na­rii locali au fost anche­taţi pen­tru că au vân­dut bunu­rile auto­ri­tă­ţi­lor fără a anu­nţa o lici­ta­ţie publică, aşa cum pre­vede legea. Deşi des­pre coru­pţia din jurul lici­ta­ţi­i­lor se vor­beşte peste tot, doar într-un sin­gur dosar, cel al pri­ma­ru­lui de Lăr­guţa, CNA a inves­ti­gat darea de mită în pro­ce­sul deru­lă­rii unui ten­der.

Pactul cu diavolul ca să faci ceva pentru comunitate

După dis­cu­ţii cu mai mulţi pri­mari, ne-am con­vins de fapt că, în tru­ca­rea lici­ta­ţi­i­lor, aceş­tia, în cali­tate de preşe­dinţi ai Comi­siei de Lici­ta­ţie, au un rol deter­mi­nant. Deşi majo­ri­ta­tea edi­li­lor pe care i-am abor­dat au fost extrem de pre­cauţi în dis­cu­ţi­ile cu noi, am reu­şit, totuşi, să-l con­vin­gem pe con­du­că­to­rul unei comune impor­tante din R. Mol­dova, cu peste 4 mii de locu­i­tori, să ne vor­bească des­pre cum se aran­jează lici­ta­ţi­ile în zonele rurale. După câteva zile de „nego­ci­eri”, am obţi­nut o întâl­nire cu acesta. Dis­cu­ţia a avut loc în incinta Pri­mă­riei, însă într-un alt birou decât al pri­ma­ru­lui. După ce a încu­iat sus­pi­cios uşa, ofi­ci­a­lul s-a asi­gu­rat că nu fil­măm şi nu înre­gis­trăm dia­lo­gul. Asi­gu­ra­rea ano­ni­ma­tu­lui a fost o con­di­ţie sta­bi­lită din start.

Fun­cţio­na­rul, cu mai multe man­date de pri­mar în spate, ales recent pen­tru un nou man­dat, ne-a poves­tit cum „a aran­jat” mai multe lici­ta­ţii, pen­tru ca, în final, să aibă de câş­ti­gat comu­ni­ta­tea. „Une­ori, sun­tem nevo­iţi să facem ali­anţă şi cu dia­vo­lul, alt­fel trece man­da­tul de patru ani de zile şi tu nu ai rea­li­zat nimic”, afirmă pri­ma­rul. Am insis­tat să aflăm cum are loc, de facto, această „ali­ere cu dia­vo­lul”. Ast­fel, pri­ma­rul ne-a poves­tit cum, încăl­când legea, a obţi­nut finanţare pen­tru un pro­iect de impor­tanţă maximă pen­tru sat. Mai exact, spe­cia­lis­tul care a făcut pro­iec­tul pen­tru lucra­rea res­pec­tivă i-a spus că îi poate reco­manda o firmă care îl va ajuta să obţină şi finanţa­rea de care are nevoie, cu o sin­gură con­di­ţie: ca lici­ta­ţia să fie câş­ti­gată de firma res­pec­tivă, care îl va ajuta cu finanţa­rea. Iar anul tre­cut, lici­ta­ţia s-a desfă­şu­rat, fiind câş­ti­gată de firma cu care pri­ma­rul s-a înţe­les în pre­a­la­bil.

„Iaca atâta, îi bine?”. Eu am zis: „bodaprosti””

Între­bat dacă un pri­mar are pute­rea de a influ­enţa deci­zia Comi­siei de Lici­ta­ţie în favoa­rea unei anu­mite firme, pri­ma­rul a decla­rat cu fer­mi­tate că are, cei­la­lţi mem­bri ai Comi­siei fiind, de facto, subal­ter­nii săi. El a recu­nos­cut că a făcut, de mai multe ori, tot posi­bi­lul să împie­dice alţi agenţi eco­no­mici să par­ti­cipe la lici­ta­ţie pen­tru a putea angaja firma cu care se înţe­le­sese din start. „El (cel care câş­tigă, n.r.) are mai multe firme. Are femeia, el, gine­rele, fecio­rul… Aduce 4-5 oferte şi câş­tigă a soţiei, de exem­plu. El, dacă merge la aşa ches­tii, ştie că lui îi iese”, ne-a spus fun­cţio­na­rul.

În cazul pro­iec­te­lor mai mici, de până la un milion de lei, se prac­tică alte metode de „cola­bo­rare” între pri­mari şi agenţii eco­no­mici. Pen­tru că legea, în acest caz, spune că tre­buie să par­ti­cipe cel puţin 3 agenţi eco­no­mici, firma care urmează să fie câş­ti­gă­toare găseşte alte două firme „pri­e­tene”, care să par­ti­cipe doar pen­tru a înde­plini cerinţele legale. „Treaba lui de unde le găseşte. Eu tre­buie să fac con­cur­sul ofer­te­lor, aşa-i pro­ce­dura”, spune pri­ma­rul, pre­ci­zând că face ast­fel de înţe­le­geri cu agenţii eco­no­mici cu care a mai făcut lucrări în tre­cut şi în care are încre­dere. Bine­înţe­les că, în urma aces­tei afa­ceri, are de câş­ti­gat şi pri­ma­rul. „Toată lumea vrea să aibă ceva. Pri­ma­rul, dacă o dat lucra­rea asta, are şi el un pro­cent ori­cât de mic”. Între­bat cât poate fi acest pro­cent, pri­ma­rul ne-a răs­puns că el nici­o­dată nu a cerut o anu­mită sumă de bani. „Mie mi-a spus odată unul: „iaca atâta, îi bine?”. Eu am zis: „boda­prosti” şi gata. Am mai vor­bit după aceea cu ei, aşa, pri­e­te­neşte… Ei tot îs bucu­roşi când nu le ceri, dar te înţe­legi ome­neşte”, explică pri­ma­rul.

Agent economic: „Absolut oricine face chestia asta”

Decla­ra­ţi­ile sin­cere ale pri­ma­ru­lui sunt con­fir­mate de, prac­tic, toţi agenţii eco­no­mici care par­ti­cipă la lici­ta­ţii orga­ni­zate în satele Mol­do­vei şi cu care am dis­cu­tat în ulti­mele luni. Cu repre­zen­tan­tul unei firme ne-am întâl­nit într-un cen­tru comer­cial din capi­tală. Nemulţu­mit de fap­tul că, pen­tru a câş­tiga o lici­ta­ţie este nevoie să plă­tească, afa­ce­ris­tul a accep­tat să ne vor­bească des­pre sis­tem. Cu o sin­gură con­di­ţie. Să nu-i fie publi­cată iden­ti­ta­tea. Alt­fel, spune el, nu va mai putea să obţină vreun con­tract în urmă­to­rii ani. El ne-a poves­tit că, deşi firma sa a par­ti­ci­pat în ultima vreme la mai multe lici­ta­ţii, pro­pu­nând cele mai bune preţuri, câş­ti­gă­toare erau desem­nate alte firme. „Oame­nii se înţe­leg din timp acolo, cu pri­ma­rii, cu… Mai ales amu’ cu criza asta, nu-s obiecte, nu-i de lucru. Se pro­mo­vează numai acele obiecte care au susţi­nere undeva la nivel înalt. Poate să fie la Par­la­ment, la Guvern sau la Con­si­liul Raio­nal… Şi se înţe­leg, fac pro­iec­tul, fac tot”. Ulte­rior aces­tei dis­cu­ţii însă, după ce am vor­bit cu alte per­soane, inclu­siv cu un pri­mar, am aflat că, chiar sursa noas­tră, care ne-a vor­bit des­pre coru­pţia din sis­tem, i-ar fi pro­mis pri­ma­ru­lui bani doar pen­tru a-i faci­lita câş­ti­ga­rea unei lici­taţi din satul con­dus de acesta.

Soli­ci­ta­rea ano­ni­ma­tu­lui a fost con­di­ţia pen­tru care au accep­tat să vor­bească toţi acto­rii impli­caţi în lici­ta­ţi­ile tru­cate. Moti­va­rea lor a fost sim­plă. Pen­tru expu­ne­rea lor  vor fi excluşi din sis­tem şi ast­fel nu vor mai putea câş­tiga lici­ta­ţii, nici măcar dând şpagă. Unii şefi de SRL-uri, care au la activ zeci de lici­ta­ţii câş­ti­gate în ulti­mii ani, au admis că, deşi nu aprobă prac­tica, inclu­siv ei, pen­tru a câş­tiga lici­ta­ţii, au fost nevo­iţi să plă­tească. „Băieţi, asta e o ches­tie care… Înţe­legi, noi toţi sun­tem în ches­tia asta. Orice ope­ra­tor eco­no­mic, abso­lut ori­cine, face ches­tia asta. Pur şi sim­plu asta nimeni n-o spune… când într-adevăr vine vorba de mită, şpagă”. Repre­zen­tan­tul fir­mei ne-a spus că, pe lângă fap­tul că tre­buie să te înţe­legi cu pri­ma­rul pen­tru a câş­tiga o lici­ta­ţie, tre­buie să ai şi rela­ţii la AAP, insti­tu­ţia care aprobă sau anu­lează rezul­ta­tele unei lici­ta­ţii. „După ce s-a făcut lici­ta­ţia, mai departe antre­pre­no­rul se duce şi se închină la Achi­zi­ţii (Agenţia Achi­zi­ţii Publice – AAP, n.r.), dar la Achi­zi­ţii dacă nu te-ai înţe­les…, nu. De obi­cei, acolo se soli­cită cel puţin 2% din con­tract. Dacă nu plă­teşti, ai toate şansele ca lici­ta­ţia pe care ai câştigat-o să fie anu­lată. Motive se găsesc. Noi, odată, nu am vrut să plătim şi ni s-a trans­mis că vom pierde con­trac­tul. Când deja am vrut să dăm banii, era prea târ­ziu. Lici­ta­ţia fusese anu­lată”, rela­tează acesta.

„Acolo pot să-ţi zică 5%, pot 10% sau pot 8%…”

„Câteo­dată, te duci, baţi palma, tot fru­mos, dar pe urmă vine un sunet şi palma ta rămâne… Da, un sunet mai de sus. De la un depu­tat, minis­tru, care îi spune: Dle pri­mar, să faci aşa cumva, să câş­tige acela. Şi el repede se supune. Iar pri­ma­rul şi comi­sia de lici­ta­ţie îţi găsesc numai­de­cât ceva. Pen­tru că nu poţi pre­zenta un dosar abso­lut per­fect”, rela­tează un alt om de afa­ceri din acest dome­niu. „Pri­ma­rul spune: Bine. Sunt de acord. Dă-mi mie 3%, dar tu du-te şi hotă­ră­şte între­ba­rea la Achi­zi­ţii (AAP, n.r.). Acolo pot să-ţi zică 5%, pot 10% sau pot 8%. Sau pot să spună, ni**ia, aista tre­buie să câş­tige şi gata”, con­ti­nuă omul de afa­ceri, care ne-a rela­tat şi des­pre cum cir­culă banii, pre­ci­zând că mita nu se dă direct, ci prin inter­me­di­ari şi e lăsată într-un loc sigur, pe care cel care o oferă îl află cu doar câteva minute îna­inte.

În con­clu­zie, oame­nii de afa­ceri cu care am vor­bit se plâng de fap­tul că, din cauza mitei pe care tre­buie să o dea, pro­fi­tu­rile pe care le au de pe urma efec­tuă­rii unor lucrări sunt minime, iar din acest motiv, de multe ori, are de sufe­rit cali­ta­tea lucră­ri­lor, făcându-se eco­no­mie la mate­ri­a­lele folo­site.

„Eu sunt convins 100% că licitaţia a fost petrecută cu un singur ţel”

Totuşi, să demon­strezi că o lici­ta­ţie a fost9  2 primar, s. Pelivan, r. Orhei fra­u­dată este un pro­ces difi­cil, ade­sea impo­si­bil. Pen­tru că, în majo­ri­ta­tea cazu­ri­lor, ambele părţi impli­cate sunt mulţu­mite şi au avut doar bene­fi­cii de pe urma cola­bo­ră­rii. Cât este de difi­cil a simţit-o pe pie­lea sa Ion Gamarţ, pri­mar în s. Peli­van, r. Orhei, din luna iulie 2015. Edi­lul este sigur că lici­ta­ţia orga­ni­zată în decem­brie 2014 pen­tru „lucrări de extin­dere a reţe­le­lor de cana­li­zare gra­vi­ta­ţio­nale, rea­bi­li­ta­rea reţe­lei de cana­li­zare şi reu­ti­la­rea sta­ţiei de pom­pare” din sat a fost fra­u­dată de fosta con­du­cere a Pri­mă­riei. Lici­ta­ţia a fost câş­ti­gată de firma „Litar­com” SRL, care a pro­pus pen­tru aceste lucrări 7,15 mili­oane de lei. La lici­ta­ţie au mai par­ti­ci­pat alte două SRL-uri, însă con­du­ce­rea de atunci a loca­li­tă­ţii a pre­fe­rat un agent eco­no­mic, în vogă la acel moment, care câş­tiga majo­ri­ta­tea lici­ta­ţi­i­lor finanţate din Fon­dul Eco­lo­gic Naţio­nal (FEN) al Minis­te­ru­lui Mediu­lui.

„Eu sunt con­vins 100% că lici­ta­ţia a fost 9 mic 1 Din cauza lucrărilor necalitative efectuate de firma „Litarcom”, spune primarul, apele subterane pătrund în sistemul de canalizare proaspăt construit și ies la suprafață. pelivanpetre­cută cu un sin­gur ţel – ca să câş­tige firma  cores­pun­ză­toare. Asta e păre­rea mea şi nu mi-o schimb. Şi mai departe, după cum au mers lucru­rile, de achi­tare a bani­lor în avans şi aşa mai departe, ele vor­besc des­pre fap­tul că a fost un ţel ca să fie firma asta”, zice Ion Gamarţ. În acest sens, încă în luna sep­tem­brie 2015, pri­ma­rul a depus  plân­geri la Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie, dar şi la alte organe com­pe­tente, cerând să se inves­ti­gheze cum fos­tul pri­mar din sat a trans­fe­rat o parte din bani în avans fir­mei „Litar­com” SRL, la două zile după ce a pier­dut ale­ge­rile şi îna­inte de vali­da­rea nou­lui pri­mar de către Jude­că­to­ria Orhei, care a avut loc pe 9 iulie. Gamarţ face refe­rire la un con­tract sem­nat de fos­tul pri­mar Gri­gore Barbu pe 30 iunie 2015, la două zile după ce el (Gamarţ, n.r.) câş­tiga turul doi al ale­ge­ri­lor din loca­li­tate, prin care fir­mei „Litar­com” i-au fost trans­fe­raţi 750 de mii de lei pen­tru lucrări care încă nu erau exe­cu­tate, deşi, ofi­cial, banii se trans­feră tutu­ror fir­me­lor doar după ce efec­tu­ează lucră­rile. Un alt aspect ciu­dat al aces­tei lici­ta­ţii este con­trac­tul adi­ţio­nal, în valoare de 1,18 mili­oane de lei, sem­nat între Pri­mă­ria Peli­van şi „Litar­com” SRL, înre­gis­trat la AAP pe 31 iulie 2015. Con­trac­tul, spune Ion Gamarţ, la fel, a fost sem­nat de fos­tul edil, Gri­gore Barbu, la fina­lul man­da­tu­lui, deşi nu este clară nece­si­ta­tea sa, din moment ce nu se cunoa­şte clar dacă ar fi sau nu nevoie de bani supli­men­tari pen­tru efec­tu­a­rea lucră­ri­lor, din moment ce aces­tea abia înce­pu­seră.

Fos­tul pri­mar, Gri­gore Barbu, după ce a ascul­tat subiec­tul dis­cu­ţiei ne-a zis, deru­tat, că este într-o şedinţă, rugându-ne să reve­nim. Doar că, ulte­rior, nu a mai răs­puns la ape­lu­rile noas­tre insis­tente. „Ei mă spe­rie că dacă eu am să mă dezic de ei (de firma Litar­com, n.r.) o să pier­dem pro­iec­tul ăsta. Dar eu vreau să se facă totul corect. Cum să accept, dacă lucră­rile făcute sunt sub orice cri­tică?”, se întreabă Ion Gamarţ. La final de decem­brie 2015, lucră­rile la ape­duc­tul din Peli­van, la un an de la lici­ta­ţie, erau sto­pate.

* * *

P.S. În numă­rul urmă­tor veţi citi des­pre lici­ta­ţi­ile de peste 270 de mili­oane de lei câş­ti­gate de firma „Litar­com” SRL  şi pro­ble­mele auto­ri­tă­ţi­lor locale după aceste lici­ta­ţii, des­pre modul în care firme care pro­pun cele mai mari preţuri câş­tigă lici­ta­ţii în satele Mol­do­vei, des­pre lici­ta­ţi­ile cu iz poli­tic, dar şi cele orga­ni­zate de pri­mari pen­tru fami­li­ile lor. Tot în edi­ţia vii­toare aflaţi pozi­ţia AAP des­pre tru­ca­rea lici­ta­ţi­i­lor.

 

Inves­ti­ga­ţia este rea­li­zată în cadrul Pro­iec­tu­lui „Shi­ning a Light on Cor­rup­tion in Mol­dova” desfă­şu­rat de Cen­trul de Inves­ti­ga­ţii Jur­na­lis­tice şi Fre­e­dom House, cu spri­ji­nul finan­ciar al Minis­te­ru­lui de Externe al Rega­tu­lui Nor­ve­giei.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • Vale­rii Mocanu

    Ma numesc Vale­riu Mocanu, sint din or.Cantemir si sint, cred, cel care poate sa Va spuna tot ade­va­rul des­pre lici­ta­tia din s.Larguta.
    In anii 1993-2000 in teri­to­riul Pri­ma­riei Lar­guta am acti­vat cu firma fon­data de mine SRL “Bentonit-service” si am con­struit pe tere­nul dat “Cariera de ben­to­nit din s.Larguta”. Am acti­vat in baza con­trac­tu­lui de arenda a tere­nu­lui inche­iat intre Pri­ma­ria Lar­guta si Srl “Ben­to­nit -ser­vice” care avea ter­me­nul de vala­bi­li­tate pina in 2012. La sfir­si­tul ter­me­nu­lui de arenda m-am adre­sat pri­ma­ru­lui s.Larguta cet.Alexandru Zaha­ria cu pro­pu­ne­rea de a pre­lungi ter­me­nul dat, insaam pri­mit refuz. Atunci am venit cu pro­pu­ne­rea s-mi fie vin­dut tere­nul unde se afla cariera mea in marime de 0.82 ha.Dumnealui mi-a pro­pus sa-i dau ca mita 400 mii lei si el va rezolva pro­blema. Am refu­zat cate­goric si asta l-a infu­riat si mi-a pro­mis ca o sa am pro­bleme mari.
    Dupa aceia,intimplator am aflat ca Pri­ma­rul s.Larguta a scos la lici­ta­tie teren cu supra­fata de 5,2 ha , teren unde este ampla­sata si cariera SRL “Bentonit-service” cu supra­fata de 0,82 ha.Terenul u supra­fata de 5,2 ha scos la lici­ta­tie la momen­tul expu­ne­rii vin­za­rii era cu des­ti­na­tie de “Rezerva Pri­ma­riei s.Larguta pen­tru dezvol­ta­rea­sa­tu­lui” si nu putea fi scos la licitatie.Primarul Ale­xan­dru Zaha­ria a fra­u­dat deci­zi­ile Con­si­li­u­lui satesc si a min­tit Biu­roul teri­to­rial al Can­ce­la­rii de Stat pre­zen­tind deci­zie nele­gi­tima de schim­bare a des­ti­na­tiei tere­nu­lui in cauza.
    Am fost nevoit sa par­ti­cip la lici­ta­tia din 15.05.2015, si sa-mi expun dez­a­cor­dul la rezul­ta­tele aces­tei lici­ta­tii. Ale­xan­dru Zaha­ria mi-a pro­mis ca va anula rezul­ta­tele lici­ta­tiei, cu toate ca ras­puns ofi­cial la plin­ge­rea mea nu am pri­mit.
    Dupa aceia , dupa ares­ta­rea lui, am aflat ca Ale­xan­dru Zaha­ria a inter­zis strict si cate­goric sa se afi­seze anun­tu­rile a inca 2 lici­ta­tii pe acest teren.
    Vreau sa men­tio­nez ca min­ciu­nile lui Ale­xan­dru Zaha­ria pre­cum ca banii pre­tinsi de el au fost pre­va­zuti pen­tru con­struc­tia gar­du­lui la bise­rica din sat ii fac sa rida pe oame­nii din sat. Gar­dul a fost con­struit de alt pri­mar care la moment se indig­neaza si el , cum un nemer­nic ca Ale­xandu Zaha­ria isi bate joc de satul Lar­guta .Drept spune Ale­xei Ungu­reanu “Tre­buie de ple­cat din tara asta” Unde s-a mai vazut ca un HOT DE ZILE MARI sa fie miuit pe cap pen­tru spaga in pro­por­tii deo­se­bit de mari? Cum alt­fel de cali­fi­cat sen­tinta in cazul lui Ale­xan­dru Zaha­ria.
    Vreau sa Va mai spun ca m-am adre­sat pe pro­blema data la Pro­cu­ra­tura raio­nu­lui Can­temi, la CNA, insa am pri­mit doar “otpis­chi”. Unde este LEGEA in Repu­blica Mol­dova???