IMG_6996

Licitații subterane

Într-un sis­tem bân­tu­it de coru­pţie şi „otka­tu­ri”, în ulti­mii doi ani, doar un sin­gur pri­mar a fost prins în fla­grant, iar ulte­ri­or con­dam­nat la închi­soa­re cu sus­pen­da­re, fiind învi­nu­it că a fra­u­dat o lici­ta­ţie publi­că. Asta în pofi­da fap­tu­lui că une­le lici­ta­ţii par mai mult decât dubi­oa­se, iar măr­tu­ri­i­le unor oame­ni de afa­ce­ri şi pri­ma­ri, pe care le-am obţi­nut, scot la ive­a­lă o lume în care jocu­ri­le de culi­se şi mita dic­tea­ză regu­li­le căro­ra nime­ni nu se încu­me­tă să se opu­nă, pen­tru a nu fi exclus din afa­ce­re.

În ulti­mii ani, mul­te din­tre sate­le Mol­do­vei au bene­fi­ci­at de pro­iec­te inves­ti­ţio­na­le de mili­oa­ne. Fie că e vor­ba de repa­ra­ţia dru­mu­ri­lor, de recon­stru­cţia şco­li­lor şi gră­di­ni­ţe­lor sau de lucră­ri de con­stru­cţie a ape­duc­te­lor, repre­zen­tanţii auto­ri­tă­ţi­lor publi­ce loca­le au avut de ges­tio­nat, mai mult ca ori­când, lici­ta­ţii bănoa­se, în urma căro­ra, con­form legii, tre­bu­iau să alea­gă cea mai bună ofer­tă pen­tru loca­li­ta­tea pe care o repre­zin­tă: una echi­li­bra­tă finan­ci­ar şi a unui agent eco­no­mic sigur şi per­for­mant. Rea­li­ta­tea des­co­pe­ri­tă după ce am ana­li­zat acte­le ce au lega­li­zat zeci de lici­ta­ţii este, însă, cu totul alta. Am găsit o lume în care lici­ta­ţi­i­le rura­le impor­tan­te, câş­ti­ga­te corect, fără pile şi rela­ţii, sunt o rari­ta­te. Prac­tic, pes­te tot se face uz de mită, legă­tu­ri obs­cu­re sau ordi­ne de sus pen­tru a putea reu­şi să te impui în lumea lici­ta­ţi­i­lor tru­ca­te.

O licitaţie pentru 200 mii de lei

Ale­xan­dru Zaha­ria a fost, până anul tre­cut, 9 foto alexandru zaharia2 micpri­ma­rul s. Lăr­gu­ţa, r. Can­te­mir, fiind la con­du­ce­rea satu­lui, cu o între­ru­pe­re de doar patru ani, încă din 1995. În decem­brie 2014 aces­ta a fost reţi­nut, în fla­grant, de ofi­ţe­rii Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) într-un local din cen­trul capi­ta­lei, la scurt timp după ce a pri­mit 170 mii de lei de la Ale­xei Ungu­rea­nu, direc­to­rul fir­mei SRL „Ani­plan”. Ion Mun­tea­nu, pro­cu­ro­rul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA) care a con­dus urmă­ri­rea pena­lă pe mar­gi­nea aces­tui caz, a sta­bi­lit că edi­lul, fiind preşe­din­te­le Comi­si­ei de Lici­ta­ţie, „acţionând cu intenţie infra­cţio­na­lă”, ante­ri­or petre­ce­rii unei lici­ta­ţii, a pre­tins de la Ungu­rea­nu  200 de mii de lei. Aces­ta urma să par­ti­ci­pe la o lici­ta­ţie orga­ni­za­tă de auto­ri­tă­ţi pen­tru un teren de 5,5 ha din extra­vi­la­nul satu­lui Lăr­gu­ţa, iar pen­tru aceş­ti bani, afa­ce­ris­tul ar fi tre­bu­it desem­nat câş­ti­gă­tor. Pri­ma­rul urma să pri­meas­că banii după sem­na­rea con­trac­tu­lui şi după înre­gis­tra­rea tere­nu­lui lici­tat la orga­ne­le cadas­tra­le.

Ast­fel, la mai bine de două luni de la desfă­şu­ra­rea lici­ta­ţi­ei câş­ti­ga­te de Ungu­rea­nu con­tra sumei de 85 mii de lei, pro­cu­ro­rii susţin că pri­ma­rul ar fi soli­ci­tat, din nou, cei 200 de mii, pri­mind, după nego­ci­e­ri şi ame­ninţă­ri cu rezi­li­e­rea con­trac­tu­lui, doar 170 de mii, într-un local din cen­trul Chi­şi­nă­u­lui. După ce a pri­mit banii, a fost reţi­nut de ofi­ţe­rii CNA şi dus în izo­la­tor. Pe 29 decem­brie 2015, Ale­xan­dru Zaha­ria a fost con­dam­nat la cin­ci ani de închi­soa­re cu sus­pen­da­re, pe un ter­men de pro­bă de trei ani, fiind găsit vino­vat de tra­fic de influ­enţă şi nu de coru­pe­re pasi­vă, infra­cţiu­ne pen­tru care a fost tri­mis în jude­ca­tă. Pro­cu­ro­rul Ion Mun­tea­nu nu a fost de acord cu sen­tinţa şi a atacat-o la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău, cerând închi­soa­re cu exe­cu­ta­re pen­tru incul­pat. Ale­xan­dru Zaha­ria, care nu a mai can­di­dat vara tre­cu­tă pen­tru un nou man­dat, s-a mulţu­mit cu deci­zia pri­mei instanţe.

Explicaţiile primarului condamnat

Ne-am întâl­nit cu Ale­xan­dru Zaha­ria, sin­gu­rul pri­mar din ulti­mii doi ani prins cu mită, acu­zat, iar ulte­ri­or con­dam­nat pen­tru că a tru­cat o lici­ta­ţie. Într-o zi de sâm­bă­tă ne-a pri­mit în casa sa modes­tă din s. Lăr­gu­ţa, r. Can­te­mir. Băr­ba­tul, şomer acum, susţi­ne că este nevi­no­vat şi că acu­za­ţi­i­le care i s-au adus nu ar avea un suport real. El a accep­tat să ne poves­teas­că, în deta­liu, pozi­ţia sa, pe care, aşa cum se pre­ci­zea­ză în sen­tinţa de con­dam­na­re emi­să pe nume­le său, le-a spus-o şi jude­că­to­ri­lor. Fos­tul pri­mar pre­ci­zea­ză că tere­nul pen­tru care s-a orga­ni­zat acea lici­ta­ţie, unul agri­col, ar avea zăcă­min­te de argi­le beto­ni­ce (ben­to­nit), iar din acest motiv, a pre­zen­tat inte­res pen­tru trei oame­ni de afa­ce­ri. Fos­tul pri­mar spu­ne că Ale­xei Ungu­rea­nu, cel care ulte­ri­or l-a denu­nţat la CNA, a obţi­nut tere­nul din a tre­ia lici­ta­ţie, după ce pri­me­le două au fost anu­la­te, pen­tru că cel care le-a câş­ti­gat, Ghe­or­ghe Gol­ban, o rudă înde­păr­ta­tă de-a sa (cus­cru cu fra­te­le pri­ma­ru­lui), nu a achi­tat suma pen­tru care le-a câş­ti­gat, pes­te 400 de mii la pri­ma lici­ta­ţie şi 800 de mii la a doua.

„Eu am fost doar preşe­din­te­le Comi­si­ei de Lici­ta­ţie. Eu doar am fost cel care des­chi­dea lici­ta­ţia. Şi mai mult, fun­cţia mea era limi­ta­tă. În joc intra lici­tan­tul. Aşa e la lici­ta­ţi­i­le cu stri­ga­re. Cel care dă mai mult, câş­ti­gă”, zice fos­tul pri­mar. Ale­xei Ungu­rea­nu le-a decla­rat oame­ni­lor legii că, după a doua lici­ta­ţie, l-a întâl­nit pe pri­mar într-un local din sat, iar aces­ta i-ar fi cerut 200 de mii pen­tru a-l desem­na câş­ti­gă­tor al lici­ta­ţi­ei. „Eu la a doua lici­ta­ţie nici nu am par­ti­ci­pat, fiind în rela­ţii de rude­nie cu unul din par­ti­ci­panţi. Aşa că m-am dus la Can­te­mir, la o şedinţă ope­ra­ti­vă a Con­si­li­u­lui. Nu eram pe teri­to­ri­ul satu­lui. Nu mă puteam întâl­ni cu el. Şi apoi, cum pot eu să dis­cut cu el des­pre un teren care deja era vân­dut? Gol­ban a câş­ti­gat lici­ta­ţia şi se obli­ga în 20 de zile să achi­te. Tere­nul era adju­de­cat. Cum puteam eu şti ce o să facă Gol­ban? Sunt rudă cu el, dar foar­te înde­păr­ta­tă… Cum puteam să cer bani? Şi încă ceva. De ce să acce­pţi tu să dai 200 de mii, dacă ai cum­pă­rat tere­nul cu 80 de mii?”, se întrea­bă Ale­xan­dru Zaha­ria.

„Înseamnă că trebuie de plecat din ţara asta”

Una pes­te alta, la a tre­ia lici­ta­ţie, Ale­xei 9 casa alexandru zahariaUngu­rea­nu a fost sin­gu­rul lici­tant. Ast­fel, aces­ta şi-a adju­de­cat tere­nul pen­tru doar 83 mii de lei, deşi, la cele­lal­te două lici­ta­ţii ante­ri­oa­re, lici­ta­se până la 400 de mii. „Abia după lici­ta­ţia pe care a câştigat-o, el, venind în sat pen­tru a ridi­ca niş­te docu­men­te, iar eu, dis­cu­tând cu el, i-am spus că-s cti­to­rul bise­ri­cii din sat şi că mi-aş dori să găsesc pe cine­va care ar face o dona­ţie pen­tru a face gar­dul de la bise­ri­că. El din start s-a ofe­rit să aju­te…  Ulte­ri­or, par­că a bătut în retra­ge­re. Eu îl tot sunam, dar el zicea ba azi, ba mâi­ne”, expli­că Ale­xan­dru Zaha­ria, pre­ci­zând că banii pe care i-a pri­mit într-un final erau pen­tru gar­dul de la bise­ri­că. „Poa­te am adi­at cum­va că pot rezi­lia con­trac­tul…, dar eram supă­rat că mă tot amâ­nă. Banii erau pen­tru gar­dul de la bise­ri­că, nu pen­tru mine. Şi nu au legă­tu­ră cu lici­ta­ţia. Uitaţi-vă cum tră­iesc. Nu am con­tu­ri ban­ca­re, nu am maşi­nă, copi­ii mei tră­iesc cu chi­rie”, se jus­ti­fi­că fos­tul pri­mar. El a ţinut să menţio­ne­ze că Ale­xei Ungu­rea­nu a înce­put să înre­gis­tre­ze con­vor­bi­ri­le din­tre ei abia în luna decem­brie, adi­că la mai bine de 2 luni de la lici­ta­ţie.

Ale­xei Ungu­rea­nu, omul de afa­ce­ri care l-a denu­nţat pe Ale­xan­dru Zaha­ria la CNA, a fost laco­nic în dis­cu­ţia cu noi. Aces­ta ne-a spus că nu ar avea drep­tul să dis­cu­te subiec­tul, dar nu a ezi­tat să-şi declare dez­a­mă­gi­rea, după ce i-am spus că pri­ma­rul pe care l-a denu­nţat a fost con­dam­nat la cin­ci ani de închi­soa­re cu sus­pen­da­rea exe­cu­tă­rii pedep­sei. „Înseam­nă că tre­bu­ie de ple­cat din ţara asta… Nu mai are rost să te lupţi cu coru­pţia. Care gard la bise­ri­că? Să fim seri­oşi”, ne-a repli­cat aces­ta.

În ulti­mii doi ani, CNA, con­form infor­ma­ţi­i­lor care se conţin într-un răs­puns remis pe adre­sa reda­cţi­ei, a deru­lat anche­te în 12 cazu­ri care vizea­ză fun­cţio­na­ri din pri­mă­ri­i­le loca­le şi impli­că­ri­le aces­to­ra în lici­ta­ţi­i­le publi­ce. În majo­ri­ta­tea dosa­re­lor însă (8), fun­cţio­na­rii loca­li au fost anche­ta­ţi pen­tru că au vân­dut bunu­ri­le auto­ri­tă­ţi­lor fără a anu­nţa o lici­ta­ţie publi­că, aşa cum pre­ve­de legea. Deşi des­pre coru­pţia din jurul lici­ta­ţi­i­lor se vor­beş­te pes­te tot, doar într-un sin­gur dosar, cel al pri­ma­ru­lui de Lăr­gu­ţa, CNA a inves­ti­gat darea de mită în pro­ce­sul deru­lă­rii unui ten­der.

Pactul cu diavolul ca să faci ceva pentru comunitate

După dis­cu­ţii cu mai mulţi pri­ma­ri, ne-am con­vins de fapt că, în tru­ca­rea lici­ta­ţi­i­lor, aceş­tia, în cali­ta­te de preşe­dinţi ai Comi­si­ei de Lici­ta­ţie, au un rol deter­mi­nant. Deşi majo­ri­ta­tea edi­li­lor pe care i-am abor­dat au fost extrem de pre­cau­ţi în dis­cu­ţi­i­le cu noi, am reu­şit, totu­şi, să-l con­vin­gem pe con­du­că­to­rul unei comu­ne impor­tan­te din R. Mol­do­va, cu pes­te 4 mii de locu­i­to­ri, să ne vor­beas­că des­pre cum se aran­jea­ză lici­ta­ţi­i­le în zone­le rura­le. După câte­va zile de „nego­ci­e­ri”, am obţi­nut o întâl­ni­re cu aces­ta. Dis­cu­ţia a avut loc în incin­ta Pri­mă­ri­ei, însă într-un alt birou decât al pri­ma­ru­lui. După ce a încu­iat sus­pi­cios uşa, ofi­ci­a­lul s-a asi­gu­rat că nu fil­măm şi nu înre­gis­trăm dia­lo­gul. Asi­gu­ra­rea ano­ni­ma­tu­lui a fost o con­di­ţie sta­bi­li­tă din start.

Fun­cţio­na­rul, cu mai mul­te man­da­te de pri­mar în spa­te, ales recent pen­tru un nou man­dat, ne-a poves­tit cum „a aran­jat” mai mul­te lici­ta­ţii, pen­tru ca, în final, să aibă de câş­ti­gat comu­ni­ta­tea. „Une­o­ri, sun­tem nevo­iţi să facem ali­anţă şi cu dia­vo­lul, alt­fel tre­ce man­da­tul de patru ani de zile şi tu nu ai rea­li­zat nimic”, afir­mă pri­ma­rul. Am insis­tat să aflăm cum are loc, de fac­to, aceas­tă „ali­ere cu dia­vo­lul”. Ast­fel, pri­ma­rul ne-a poves­tit cum, încăl­când legea, a obţi­nut finanţa­re pen­tru un pro­iect de impor­tanţă maxi­mă pen­tru sat. Mai exact, spe­cia­lis­tul care a făcut pro­iec­tul pen­tru lucra­rea res­pec­ti­vă i-a spus că îi poa­te reco­man­da o fir­mă care îl va aju­ta să obţi­nă şi finanţa­rea de care are nevo­ie, cu o sin­gu­ră con­di­ţie: ca lici­ta­ţia să fie câş­ti­ga­tă de fir­ma res­pec­ti­vă, care îl va aju­ta cu finanţa­rea. Iar anul tre­cut, lici­ta­ţia s-a desfă­şu­rat, fiind câş­ti­ga­tă de fir­ma cu care pri­ma­rul s-a înţe­les în pre­a­la­bil.

„Iaca atâta, îi bine?”. Eu am zis: „bodaprosti””

Între­bat dacă un pri­mar are pute­rea de a influ­enţa deci­zia Comi­si­ei de Lici­ta­ţie în favoa­rea unei anu­mi­te fir­me, pri­ma­rul a decla­rat cu fer­mi­ta­te că are, cei­la­lţi mem­bri ai Comi­si­ei fiind, de fac­to, subal­ter­nii săi. El a recu­nos­cut că a făcut, de mai mul­te ori, tot posi­bi­lul să împie­di­ce alţi agenţi eco­no­mi­ci să par­ti­ci­pe la lici­ta­ţie pen­tru a putea anga­ja fir­ma cu care se înţe­le­se­se din start. „El (cel care câş­ti­gă, n.r.) are mai mul­te fir­me. Are feme­ia, el, gine­re­le, fecio­rul… Adu­ce 4-5 ofer­te şi câş­ti­gă a soţi­ei, de exem­plu. El, dacă mer­ge la aşa ches­tii, ştie că lui îi iese”, ne-a spus fun­cţio­na­rul.

În cazul pro­iec­te­lor mai mici, de până la un mili­on de lei, se prac­ti­că alte meto­de de „cola­bo­ra­re” între pri­ma­ri şi agenţii eco­no­mi­ci. Pen­tru că legea, în acest caz, spu­ne că tre­bu­ie să par­ti­ci­pe cel puţin 3 agenţi eco­no­mi­ci, fir­ma care urmea­ză să fie câş­ti­gă­toa­re găseş­te alte două fir­me „pri­e­te­ne”, care să par­ti­ci­pe doar pen­tru a înde­pli­ni cerinţe­le lega­le. „Trea­ba lui de unde le găseş­te. Eu tre­bu­ie să fac con­cur­sul ofer­te­lor, aşa-i pro­ce­du­ra”, spu­ne pri­ma­rul, pre­ci­zând că face ast­fel de înţe­le­ge­ri cu agenţii eco­no­mi­ci cu care a mai făcut lucră­ri în tre­cut şi în care are încre­de­re. Bine­înţe­les că, în urma aces­tei afa­ce­ri, are de câş­ti­gat şi pri­ma­rul. „Toa­tă lumea vrea să aibă ceva. Pri­ma­rul, dacă o dat lucra­rea asta, are şi el un pro­cent ori­cât de mic”. Între­bat cât poa­te fi acest pro­cent, pri­ma­rul ne-a răs­puns că el nici­o­da­tă nu a cerut o anu­mi­tă sumă de bani. „Mie mi-a spus oda­tă unul: „iaca atâ­ta, îi bine?”. Eu am zis: „boda­pros­ti” şi gata. Am mai vor­bit după ace­ea cu ei, aşa, pri­e­te­neş­te… Ei tot îs bucu­roşi când nu le ceri, dar te înţe­le­gi ome­neş­te”, expli­că pri­ma­rul.

Agent economic: „Absolut oricine face chestia asta”

Decla­ra­ţi­i­le sin­ce­re ale pri­ma­ru­lui sunt con­fir­ma­te de, prac­tic, toţi agenţii eco­no­mi­ci care par­ti­ci­pă la lici­ta­ţii orga­ni­za­te în sate­le Mol­do­vei şi cu care am dis­cu­tat în ulti­me­le luni. Cu repre­zen­tan­tul unei fir­me ne-am întâl­nit într-un cen­tru comer­ci­al din capi­ta­lă. Nemulţu­mit de fap­tul că, pen­tru a câş­ti­ga o lici­ta­ţie este nevo­ie să plă­teas­că, afa­ce­ris­tul a accep­tat să ne vor­beas­că des­pre sis­tem. Cu o sin­gu­ră con­di­ţie. Să nu-i fie publi­ca­tă iden­ti­ta­tea. Alt­fel, spu­ne el, nu va mai putea să obţi­nă vre­un con­tract în urmă­to­rii ani. El ne-a poves­tit că, deşi fir­ma sa a par­ti­ci­pat în ulti­ma vre­me la mai mul­te lici­ta­ţii, pro­pu­nând cele mai bune preţu­ri, câş­ti­gă­toa­re erau desem­na­te alte fir­me. „Oame­nii se înţe­leg din timp aco­lo, cu pri­ma­rii, cu… Mai ales amu’ cu cri­za asta, nu-s obiec­te, nu-i de lucru. Se pro­mo­vea­ză numai ace­le obiec­te care au susţi­ne­re unde­va la nivel îna­lt. Poa­te să fie la Par­la­ment, la Guvern sau la Con­si­li­ul Raio­nal… Şi se înţe­leg, fac pro­iec­tul, fac tot”. Ulte­ri­or aces­tei dis­cu­ţii însă, după ce am vor­bit cu alte per­soa­ne, inclu­siv cu un pri­mar, am aflat că, chiar sur­sa noas­tră, care ne-a vor­bit des­pre coru­pţia din sis­tem, i-ar fi pro­mis pri­ma­ru­lui bani doar pen­tru a-i faci­li­ta câş­ti­ga­rea unei lici­ta­ţi din satul con­dus de aces­ta.

Soli­ci­ta­rea ano­ni­ma­tu­lui a fost con­di­ţia pen­tru care au accep­tat să vor­beas­că toţi acto­rii impli­ca­ţi în lici­ta­ţi­i­le tru­ca­te. Moti­va­rea lor a fost sim­plă. Pen­tru expu­ne­rea lor  vor fi exclu­şi din sis­tem şi ast­fel nu vor mai putea câş­ti­ga lici­ta­ţii, nici măcar dând şpa­gă. Unii şefi de SRL-uri, care au la activ zeci de lici­ta­ţii câş­ti­ga­te în ulti­mii ani, au admis că, deşi nu apro­bă prac­ti­ca, inclu­siv ei, pen­tru a câş­ti­ga lici­ta­ţii, au fost nevo­iţi să plă­teas­că. „Băieţi, asta e o ches­tie care… Înţe­le­gi, noi toţi sun­tem în ches­tia asta. Ori­ce ope­ra­tor eco­no­mic, abso­lut ori­ci­ne, face ches­tia asta. Pur şi sim­plu asta nime­ni n-o spu­ne… când într-adevăr vine vor­ba de mită, şpa­gă”. Repre­zen­tan­tul fir­mei ne-a spus că, pe lân­gă fap­tul că tre­bu­ie să te înţe­le­gi cu pri­ma­rul pen­tru a câş­ti­ga o lici­ta­ţie, tre­bu­ie să ai şi rela­ţii la AAP, insti­tu­ţia care apro­bă sau anu­lea­ză rezul­ta­te­le unei lici­ta­ţii. „După ce s-a făcut lici­ta­ţia, mai depar­te antre­pre­no­rul se duce şi se închi­nă la Achi­zi­ţii (Agenţia Achi­zi­ţii Publi­ce – AAP, n.r.), dar la Achi­zi­ţii dacă nu te-ai înţe­les…, nu. De obi­cei, aco­lo se soli­ci­tă cel puţin 2% din con­tract. Dacă nu plă­teş­ti, ai toa­te şanse­le ca lici­ta­ţia pe care ai câştigat-o să fie anu­la­tă. Moti­ve se găsesc. Noi, oda­tă, nu am vrut să plătim şi ni s-a trans­mis că vom pier­de con­trac­tul. Când deja am vrut să dăm banii, era prea târ­ziu. Lici­ta­ţia fuse­se anu­la­tă”, rela­tea­ză aces­ta.

„Acolo pot să-ţi zică 5%, pot 10% sau pot 8%…”

„Câteo­da­tă, te duci, baţi pal­ma, tot fru­mos, dar pe urmă vine un sunet şi pal­ma ta rămâ­ne… Da, un sunet mai de sus. De la un depu­tat, minis­tru, care îi spu­ne: Dle pri­mar, să faci aşa cum­va, să câş­ti­ge ace­la. Şi el repe­de se supu­ne. Iar pri­ma­rul şi comi­sia de lici­ta­ţie îţi găsesc numai­de­cât ceva. Pen­tru că nu poţi pre­zen­ta un dosar abso­lut per­fect”, rela­tea­ză un alt om de afa­ce­ri din acest dome­niu. „Pri­ma­rul spu­ne: Bine. Sunt de acord. Dă-mi mie 3%, dar tu du-te şi hotă­ră­ş­te între­ba­rea la Achi­zi­ţii (AAP, n.r.). Aco­lo pot să-ţi zică 5%, pot 10% sau pot 8%. Sau pot să spu­nă, ni**ia, aista tre­bu­ie să câş­ti­ge şi gata”, con­ti­nuă omul de afa­ce­ri, care ne-a rela­tat şi des­pre cum cir­cu­lă banii, pre­ci­zând că mita nu se dă direct, ci prin inter­me­di­a­ri şi e lăsa­tă într-un loc sigur, pe care cel care o ofe­ră îl află cu doar câte­va minu­te îna­in­te.

În con­clu­zie, oame­nii de afa­ce­ri cu care am vor­bit se plâng de fap­tul că, din cau­za mitei pe care tre­bu­ie să o dea, pro­fi­tu­ri­le pe care le au de pe urma efec­tuă­rii unor lucră­ri sunt mini­me, iar din acest motiv, de mul­te ori, are de sufe­rit cali­ta­tea lucră­ri­lor, făcându-se eco­no­mie la mate­ri­a­le­le folo­si­te.

„Eu sunt convins 100% că licitaţia a fost petrecută cu un singur ţel”

Totu­şi, să demon­stre­zi că o lici­ta­ţie a fost9 2 primar, s. Pelivan, r. Orhei fra­u­da­tă este un pro­ces difi­cil, ade­sea impo­si­bil. Pen­tru că, în majo­ri­ta­tea cazu­ri­lor, ambe­le părţi impli­ca­te sunt mulţu­mi­te şi au avut doar bene­fi­cii de pe urma cola­bo­ră­rii. Cât este de difi­cil a simţit-o pe pie­lea sa Ion Gama­rţ, pri­mar în s. Peli­van, r. Orhei, din luna iulie 2015. Edi­lul este sigur că lici­ta­ţia orga­ni­za­tă în decem­brie 2014 pen­tru „lucră­ri de extin­de­re a reţe­le­lor de cana­li­za­re gra­vi­ta­ţio­na­le, rea­bi­li­ta­rea reţe­lei de cana­li­za­re şi reu­ti­la­rea sta­ţi­ei de pom­pa­re” din sat a fost fra­u­da­tă de fos­ta con­du­ce­re a Pri­mă­ri­ei. Lici­ta­ţia a fost câş­ti­ga­tă de fir­ma „Litar­com” SRL, care a pro­pus pen­tru aces­te lucră­ri 7,15 mili­oa­ne de lei. La lici­ta­ţie au mai par­ti­ci­pat alte două SRL-uri, însă con­du­ce­rea de atun­ci a loca­li­tă­ţii a pre­fe­rat un agent eco­no­mic, în vogă la acel moment, care câş­ti­ga majo­ri­ta­tea lici­ta­ţi­i­lor finanţa­te din Fon­dul Eco­lo­gic Naţio­nal (FEN) al Minis­te­ru­lui Mediu­lui.

„Eu sunt con­vins 100% că lici­ta­ţia a fost 9 mic 1 Din cauza lucrărilor necalitative efectuate de firma „Litarcom”, spune primarul, apele subterane pătrund în sistemul de canalizare proaspăt construit și ies la suprafață. pelivanpetre­cu­tă cu un sin­gur ţel – ca să câş­ti­ge fir­ma  cores­pun­ză­toa­re. Asta e păre­rea mea şi nu mi-o schimb. Şi mai depar­te, după cum au mers lucru­ri­le, de achi­ta­re a bani­lor în avans şi aşa mai depar­te, ele vor­besc des­pre fap­tul că a fost un ţel ca să fie fir­ma asta”, zice Ion Gama­rţ. În acest sens, încă în luna sep­tem­brie 2015, pri­ma­rul a depus  plân­ge­ri la Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­ru­pţie, dar şi la alte orga­ne com­pe­ten­te, cerând să se inves­ti­ghe­ze cum fos­tul pri­mar din sat a trans­fe­rat o par­te din bani în avans fir­mei „Litar­com” SRL, la două zile după ce a pier­dut ale­ge­ri­le şi îna­in­te de vali­da­rea nou­lui pri­mar de către Jude­că­to­ria Orhei, care a avut loc pe 9 iulie. Gama­rţ face refe­ri­re la un con­tract sem­nat de fos­tul pri­mar Gri­go­re Bar­bu pe 30 iunie 2015, la două zile după ce el (Gama­rţ, n.r.) câş­ti­ga turul doi al ale­ge­ri­lor din loca­li­ta­te, prin care fir­mei „Litar­com” i-au fost trans­fe­ra­ţi 750 de mii de lei pen­tru lucră­ri care încă nu erau exe­cu­ta­te, deşi, ofi­ci­al, banii se trans­fe­ră tutu­ror fir­me­lor doar după ce efec­tu­ea­ză lucră­ri­le. Un alt aspect ciu­dat al aces­tei lici­ta­ţii este con­trac­tul adi­ţio­nal, în valoa­re de 1,18 mili­oa­ne de lei, sem­nat între Pri­mă­ria Peli­van şi „Litar­com” SRL, înre­gis­trat la AAP pe 31 iulie 2015. Con­trac­tul, spu­ne Ion Gama­rţ, la fel, a fost sem­nat de fos­tul edil, Gri­go­re Bar­bu, la fina­lul man­da­tu­lui, deşi nu este cla­ră nece­si­ta­tea sa, din moment ce nu se cunoa­ş­te clar dacă ar fi sau nu nevo­ie de bani supli­men­ta­ri pen­tru efec­tu­a­rea lucră­ri­lor, din moment ce aces­tea abia înce­pu­se­ră.

Fos­tul pri­mar, Gri­go­re Bar­bu, după ce a ascul­tat subiec­tul dis­cu­ţi­ei ne-a zis, deru­tat, că este într-o şedinţă, rugându-ne să reve­nim. Doar că, ulte­ri­or, nu a mai răs­puns la ape­lu­ri­le noas­tre insis­ten­te. „Ei mă spe­rie că dacă eu am să mă dezic de ei (de fir­ma Litar­com, n.r.) o să pier­dem pro­iec­tul ăsta. Dar eu vreau să se facă totul corect. Cum să accept, dacă lucră­ri­le făcu­te sunt sub ori­ce cri­ti­că?”, se întrea­bă Ion Gama­rţ. La final de decem­brie 2015, lucră­ri­le la ape­duc­tul din Peli­van, la un an de la lici­ta­ţie, erau sto­pa­te.

* * *

P.S. În numă­rul urmă­tor veţi citi des­pre lici­ta­ţi­i­le de pes­te 270 de mili­oa­ne de lei câş­ti­ga­te de fir­ma „Litar­com” SRL  şi pro­ble­me­le auto­ri­tă­ţi­lor loca­le după aces­te lici­ta­ţii, des­pre modul în care fir­me care pro­pun cele mai mari preţu­ri câş­ti­gă lici­ta­ţii în sate­le Mol­do­vei, des­pre lici­ta­ţi­i­le cu iz poli­tic, dar şi cele orga­ni­za­te de pri­ma­ri pen­tru fami­li­i­le lor. Tot în edi­ţia vii­toa­re afla­ţi pozi­ţia AAP des­pre tru­ca­rea lici­ta­ţi­i­lor.

Citiți și: Licitații subterane (II)

Inves­ti­ga­ţia este rea­li­za­tă în cadrul Pro­iec­tu­lui „Shi­ning a Light on Cor­rup­tion in Mol­do­va” desfă­şu­rat de Cen­trul de Inves­ti­ga­ţii Jur­na­lis­ti­ce şi Fre­e­dom Hou­se, cu spri­ji­nul finan­ci­ar al Minis­te­ru­lui de Exter­ne al Rega­tu­lui Nor­ve­gi­ei.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • Vale­rii Moca­nu

    Ma numesc Vale­riu Moca­nu, sint din or.Cantemir si sint, cred, cel care poa­te sa Va spu­na tot ade­va­rul des­pre lici­ta­tia din s.Larguta.
    In anii 1993-2000 in teri­to­ri­ul Pri­ma­ri­ei Lar­gu­ta am acti­vat cu fir­ma fon­da­ta de mine SRL “Bentonit-service” si am con­stru­it pe tere­nul dat “Carie­ra de ben­to­nit din s.Larguta”. Am acti­vat in baza con­trac­tu­lui de aren­da a tere­nu­lui inche­iat intre Pri­ma­ria Lar­gu­ta si Srl “Ben­to­nit -ser­vi­ce” care avea ter­me­nul de vala­bi­li­ta­te pina in 2012. La sfir­si­tul ter­me­nu­lui de aren­da m-am adre­sat pri­ma­ru­lui s.Larguta cet.Alexandru Zaha­ria cu pro­pu­ne­rea de a pre­lun­gi ter­me­nul dat, insa­am pri­mit refuz. Atun­ci am venit cu pro­pu­ne­rea s-mi fie vin­dut tere­nul unde se afla carie­ra mea in mari­me de 0.82 ha.Dumnealui mi-a pro­pus sa-i dau ca mita 400 mii lei si el va rezol­va pro­ble­ma. Am refu­zat cate­goric si asta l-a infu­ri­at si mi-a pro­mis ca o sa am pro­ble­me mari.
    Dupa aceia,intimplator am aflat ca Pri­ma­rul s.Larguta a scos la lici­ta­tie teren cu supra­fa­ta de 5,2 ha , teren unde este ampla­sa­ta si carie­ra SRL “Bentonit-service” cu supra­fa­ta de 0,82 ha.Terenul u supra­fa­ta de 5,2 ha scos la lici­ta­tie la momen­tul expu­ne­rii vin­za­rii era cu des­ti­na­tie de “Rezer­va Pri­ma­ri­ei s.Larguta pen­tru dezvol­ta­rea­sa­tu­lui” si nu putea fi scos la licitatie.Primarul Ale­xan­dru Zaha­ria a fra­u­dat deci­zi­i­le Con­si­li­u­lui satesc si a min­tit Biu­ro­ul teri­to­ri­al al Can­ce­la­rii de Stat pre­zen­tind deci­zie nele­gi­ti­ma de schim­ba­re a des­ti­na­ti­ei tere­nu­lui in cau­za.
    Am fost nevo­it sa par­ti­cip la lici­ta­tia din 15.05.2015, si sa-mi expun dez­a­cor­dul la rezul­ta­te­le aces­tei lici­ta­tii. Ale­xan­dru Zaha­ria mi-a pro­mis ca va anu­la rezul­ta­te­le lici­ta­ti­ei, cu toa­te ca ras­puns ofi­ci­al la plin­ge­rea mea nu am pri­mit.
    Dupa ace­ia , dupa ares­ta­rea lui, am aflat ca Ale­xan­dru Zaha­ria a inter­zis strict si cate­goric sa se afi­se­ze anun­tu­ri­le a inca 2 lici­ta­tii pe acest teren.
    Vreau sa men­tio­nez ca min­ciu­ni­le lui Ale­xan­dru Zaha­ria pre­cum ca banii pre­tin­si de el au fost pre­va­zu­ti pen­tru con­struc­tia gar­du­lui la bise­ri­ca din sat ii fac sa rida pe oame­nii din sat. Gar­dul a fost con­stru­it de alt pri­mar care la moment se indig­nea­za si el , cum un nemer­nic ca Ale­xan­du Zaha­ria isi bate joc de satul Lar­gu­ta .Drept spu­ne Ale­xei Ungu­rea­nu “Tre­bu­ie de ple­cat din tara asta” Unde s-a mai vazut ca un HOT DE ZILE MARI sa fie miu­it pe cap pen­tru spa­ga in pro­por­tii deo­se­bit de mari? Cum alt­fel de cali­fi­cat sen­tin­ta in cazul lui Ale­xan­dru Zaha­ria.
    Vreau sa Va mai spun ca m-am adre­sat pe pro­ble­ma data la Pro­cu­ra­tu­ra raio­nu­lui Can­te­mi, la CNA, insa am pri­mit doar “otpis­chi”. Unde este LEGEA in Repu­bli­ca Mol­do­va???