Data alegerilor prezidențiale și a referendumului, recensământul, interdicție în România pentru 116 persoane și dosarul Gumeniță | Săptămâna de Gardă
A început recensământul și, odată cu el, și discuțiile în mediul online. Alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la UE ar putea avea loc în aceeași zi, pe 20 octombrie. Și… 116 cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicție de intrare în România.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Parlamentul a solicitat, marți, Curții Constituționale să emită un aviz de inițiere a referendumului pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană.
Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități: „Următoarea etapă va viza eliberarea avizului de către Curtea Constituțională, apoi noi suntem responsabili de prezentarea în adresa Parlamentului a proiectului de hotărâre care trebuie să conțină stabilirea datei referendumului constituțional, cât și propriu-zis întrebarea care va fi pusă cetățenilor: „Sunteți pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană?”.
Magistrații Curții Constituționale au la dispoziție zece zile pentru a se expune asupra proiectului de hotărâre. Referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de președinta Maia Sandu și ar urma să aibă loc pe 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.
116 persoane din R. Moldova au primit interdicție de a intra pe teritoriul României. Sancțiunea le-a fost aplicată după ce au încercat să participe la acțiuni de protest organizate și plătite de oligarhul fugar Ilan Șor, în ziua în care Maia Sandu participa, la București, la Congresul Partidului Popular European. Șeful Direcției Cooperare Polițienească Internațională a Inspectoratului General al Poliției, Viorel Țentiu, a declarat pentru ZdG că măsura a fost luată de autoritățile române în contextul în care acele persoane reprezintă pericol pentru securitatea națională a României.
Săptămâna aceasta, și socialistul Maxim Moroșan a anunțat că i-a fost interzisă intrarea în România, pe motiv că ar reprezenta „o potențială amenințare la adresa securității naționale” a țării. Moroșan încercase să intre în România prin punctul de trecere al frontierei de la Sculeni.
Trei foști angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, care susțin că au fost concediați ilegal, îl acuză pe directorul instituției, Radu Musteață, de management abuziv și spun că acesta ar fi favorizat unii agenți economici.
Cristina Grădinaru, fostă angajată ANSA: „Nu există segment în domeniul ANSA care nu ar fi afectat de acțiunile frauduloase ale directorului Radu Musteață. Pe domeniul produselor de uz fitosanitar și fertilizant, acesta, pe răspundere personală, a admis importul unor pesticide în cantitate de 1330 de litri, care la acel moment era radiat din registrul produselor de uz fitosanitar, ca fiind interzis spre utilizare, conform cerințelor Uniunii Europene. Mai mult ca atât, produsul era expirat din 2019”.
Alexandru Prodan, fost angajat ANSA: „Vreau să atrag atenția organelor abilitate să se autosesizeze, fiindcă noi socotim că acesta este un abuz de serviciu”.
Reprezentanții ANSA au respins acuzațiile foștilor angajați, calificându-le drept „falsuri”.
Fostul președinte al R. Moldova Igor Dodon, cercetat pentru corupere pasivă, organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei „organizații criminale”, s-a plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu o măsură preventivă care i-a fost aplicată după punerea sub acuzare în dosarul „kuliok”. Liderul socialiștilor susține că i-ar fi fost încălcat inclusiv dreptul la libera circulație. Curtea de la Strasbourg a acceptat să examineze cererea și a cerut clarificări din partea Guvernului R. Moldova. Fostul președinte susține că nu pretinde, citez, „la careva satisfacții materiale”.
La sfârșitul lunii martie, mai mulți membri ai Partidului „Renaștere”, controlat de Ilan Șor, au mers în vizită la Moscova. Printre ei s-au numărat și deputații transfugi Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, vizați într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor. Pentru că se aflau sub control judiciar, aceștia au cerut și obținut de la instanță permisiunea de a părăsi R. Moldova. Lozovan și soțul ei, judecat în același dosar, au cerut instanței să le permită să meargă și în Bulgaria. Detalii găsiți pe zdg.md.
După demisia lui Igor Talmazan, interimatul funcției de director al Serviciului Vamal va fi asigurat de Viorel Doagă. Până acum, Doagă a ocupat funcția de șef adjunct al Departamentului venituri și control vamal. Are o experiență de circa 20 de ani în cadrul Serviciului Vamal, iar în 2019 a mai asigurat interimatul funcției de director. Între timp, și directorul adjunct al Serviciului Vamal, Nicolae Vutcariov, și-a dat demisia. Acesta a activat în cadrul instituției timp de doi ani și jumătate.
Iar inspectoarea vamală Diana Cazacu, vizată în dosarul de corupție de la postul vamal Aeroportul Internațional Chișinău, a organizat un briefieng de presă în care a lansat acuzații la adresa șefului de post și a declarat că atât ea, cât și mama sa, deputata Victoria Cazacu, exclusă recent din PAS, sunt victime ale „justiției televizate”. Diana Cazacu a refuzat să răspundă întrebărilor Ziarului de Gardă. Postul Vamal Sculeni, care a fost renovat și inaugurat acum o lună, a fost construit cu depășirea termenului și a bugetului stabilit inițial. Deși valoarea lucrărilor fusese estimată la 68 de milioane de lei, în final, aceasta s-a dublat, ajungând la 135 de milioane de lei. De asemenea, se estima că postul vamal Sculeni va fi gata în trei ani, dar lucrările au fost finalizate peste 5 ani. Mai multe detalii aflați dintr-un articol publicat pe site-ul nostru.
Achitat într-o liniște totală de prima instanță, fostul vicecomisar al oraşului Chişinău, Iacob Gumeniță, urmează să fie rejudecat de Curtea de Apel Chișinău pentru exces de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, atunci când a fost surprins în imagini cum lovea în tinerii răniți care zăceau pe jos în Piața Marii Adunări Naționale.
Dosarul lui Gumeniță a fost trimis la rejudecare la începutul anului 2022, însă până în prezent nu a avut loc nicio ședință de judecată, iar intervalul dintre ultima și viitoarea ședință programată este de aproape un an. Nu este clar însă dacă ședința programată pentru finele anului 2024 va avea loc, întrucât din completul de judecată fac parte un judecător detașat la CSJ și altul demisionar. Deși dosarul se examinează în instanță de 14 ani, Iacob Gumeniță nu riscă să ajungă după gratii, întrucât a intervenit termenul de prescripție pentru infracțiunile pentru care ar putea fi condamnat.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat, săptămâna aceasta, cererile judecătoarelor Lorina Ciubotaru și Silvia Slobodzean pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Decizia finală însă o va lua președinta Maia Sandu, care anterior a respins candidaturile celor două. Iar judecătoarea Elena Cojocari de la Curtea de Apel Chișinău pleacă din sistem. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat, marți, cererea de demisie a magistratei.
Pe 8 aprilie s-a dat startul „Recensământului populației și locuințelor 2024”, care va dura până pe 7 iulie. În următoarele 3 luni, recenzorii vor vizita locuințele cetățenilor și vor adresa mai multe întrebări, iar răspunsurile vor fi înregistrate pe o tabletă. În perioada desfășurării recensământului, fiecare cetățean al R. Moldova este obligat de lege să răspundă la mai multe întrebări despre locuință, etnie, sex, religie, activitatea în câmpul muncii, dificultăți fizice sau studii. Biroul Național de Statistică precizează că Recensământul locuințelor NU are drept scop colectarea impozitelor de orice tip de la persoane. Datele obținute din chestionarele de recensământ sunt confidențiale și utilizate doar în scopuri statistice. Pentru că întrebările de la recensământ au provocat mai multe discuții în mediul online, colega noastră Natalia Zaharescu l-a invitat la Podcast ZdCe pe Oleg Cara, director general al Biroului Național de Statistică. Podcastul va fi publicat duminică, 14 aprilie, la ora 10. Până atunci, vă îndemnăm să vă abonați la canalul nostru de YouTube.
Guvernul va aloca 1,3 milioane de lei pentru reparația sălii de antrenament a ansamblului „Hecenii”, din raionul Sîngerei, care a cucerit juriul și publicul emisiunii „Românii au talent”. Premierul Dorin Recean i-a solicitat ministrului Educației, Dan Perciun, să pregătească o hotărâre în acest sens.
Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova: „Cu toții suntem mândri de tinerii care ne-au dus faima la „Românii au Talent”. În același timp, când colegii noștri au fost și au văzut în ce condiții ei se antrenează, s-a descoperit că este nevoie să îi ajutăm”.
Ansamblul de dans popular Hecenii, din satul Heciul Nou, raionul Sângerei, a primit Golden Buzz-ul la concursul „Românii au talent”, sezonul 14. Astfel, dansatorii au trecut direct în semifinală, fiind primul grup folcloric care primit Golden Buzz-ul în cadrul concursului.
Unii deținuți ucraineni vor putea fi mobilizați în armată. Prevederea se conține într-un proiect de lege susținut, zilele trecute, de Rada Supremă a Ucrainei. Potrivit autorităților ucrainene, proiectul de lege nu-i vizează pe condamnații care au primit sentințe pentru acțiuni comise împotriva securității naționale și a statalității sau pe cei care au fost condamnați pentru crime de război.
Știai că poți susține jurnalismul de investigație fără a scoate vreun leu din buzunarul tău? În fiecare an, în perioada ianuarie – aprilie, cetățenii R. Moldova își depun declarațiile cu privire la venit. Dacă dorești să susții activitatea reporterilor, te încurajăm să redirecționezi 2% din impozitul pe venit către Asociația Media-Guard, parteneră cu Ziarul de Gardă.
