Șor a rămas fără mandatul de deputat, Ceban riscă să fie decăzut din dreptul de a mai deține o funcție publică, Rizea a fost expulzat din R. Moldova și o nouă componență CSM | Săptămâna de Gardă
Ilan Șor a rămas fără mandatul de deputat, autoritățile din Rusia au expulzat un diplomat moldovean, primarul capitalei riscă să fie decăzut din dreptul de a mai deține o funcție publică sau de demnitate publică, iar miniștrii de externe din țările UE au luat mai multe decizii importante ce vizează țara noastră.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de Youtube.
Parlamentul a adoptat joi proiectul de hotărâre prin care se constată încetarea de drept a calității de deputat a lui Ilan Șor. Se întâmplă după ce Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, fiind învinuit de escrocherie și spălare de bani. Proiectul a fost susținut de majoritatea parlamentară PAS. Pentru decizie nu au votat comuniștii și socialiștii. Înainte de votul Parlamentului, Ilan Șor a lansat mai multe acuzații la adresa guvernării și a declarat că retragerea mandatului său de deputat este, citez „o reacție isterică la Acțiunea de rezistență națională” pe care a anunțat-o pentru 7 mai.
Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități: „Curtea a statuat că în cazul condamnării deputatului pentru infracțiuni săvârșite cu intenție și/sau condamnării la închisoare prin hotărâre judecătorească definitivă, inclusiv ale unui stat străin, mandatul acestuia nu poate fi ridicat, ci încetează de drept”.
Ilan Șor a fugit din R. Moldova în 2019. Deși în iulie 2021 a fost ales deputat, Șor nu a participat la nicio ședință convocată de actualul Parlament.
Autoritățile ruse au expulzat marți un diplomat moldovean și au interzis intrarea pe teritoriul țării lor a patru demnitari moldoveni. Este vorba despre Valeriu Manea, secretar de gradul I în cadrul Secției consulare a Ambasadei R. Moldova în Federația Rusă, ministra afacerilor interne, Ana Revenco, și deputații Partidului Acțiune și Solidaritate Oazu Nantoi, Olesea Stamate și Lilian Carp. La rândul lor, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al R. Moldova și-au exprimat regretul față de aceste decizii și au reiterat faptul că autoritățile noastre întreprind, citez „toate măsurile necesare în vederea prevenirii tentativelor de imixtiune în afacerile interne ale R. Moldova”.
Săptămâna aceasta, mai multe noutăți importante vin de la Luxemburg, acolo unde miniștrii de externe ai țărilor UE s-au reunit în cadrul Consiliului Afaceri Externe. Oficialii europeni au decis instituirea unei misiuni civile sub egida UE pentru a consolida reziliența sectorului de securitate al R. Moldova, care va fi condusă de diplomatul român Cosmin Dinescu. Totodată, miniștrii de externe din țările UE au decis acordarea unui ajutor financiar în valoare de 40 milioane de euro pentru R. Moldova în vederea fortificării capacităților de apărare și au ajuns la un acord politic pentru stabilirea unui regim de sancțiuni împotriva persoanelor care vor să destabilizeze R. Moldova.
Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Ulterior, UE va veni cu o listă mai concretă, dar cea mai importantă noutate la ziua de astăzi este adoptarea acestui cadru legislativ și pentru a pregăti această măsură a UE, într-adevăr, timp de foarte multe luni de zile, am avut un schimb sistematic de păreri cu partenerii noștri europeni, pentru a ajunge la această etapă în care UE a elaborat cadrul necesar pentru a ajuta R. Moldova să-și consolideze democrația, inclusiv prin adoptarea acestui pachet de sancțiuni”.
De la Luxemburg revenim la Chișinău și vă spunem că pe 1 iunie, R. Moldova va fi gazda summitului Comunității Politice Europene. Pentru prima dată, țara noastră va primi aproximativ 50 de șefi de state și de guverne din Europa și oficiali ai Uniunii Europene. Președinta Maia Sandu a declarat că evenimentul va avea loc la „Castel Mimi”, o vinărie privată din localitatea Bulboaca, raionul Anenii Noi, iar cheltuielile vor fi acoperite de Guvernul R. Moldova.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „În aceste vremuri dificile, când Rusia continuă să ducă un război inuman împotriva Ucrainei, sprijinul diplomatic oferit de acest eveniment este de neprețuit. Țările europene nu vor abandona Republica Moldova în nicio circumstanță. Pacea și democrația în țara noastră vor fi protejate. Acest eveniment este important și pentru parcursul european al Republicii Moldova. Liderii statelor membre vor fi aici și ne vor cunoaște mai bine. Pentru noi este un prilej să arătăm că suntem un popor pașnic, muncitor și demn, aliniat la valorile europene”.
Comunitatea Politică Europeană este un for înființat anul trecut, unde liderii europeni discută soluții la cele mai urgente probleme ale Europei, precum sunt securitatea, stabilitatea și reziliența energetică.
Între timp, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a găzduit joi și vineri vizita miniștrilor de externe din cadrul formatului NB8: Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia. În urma întrevederii șefului diplomației moldovenești cu oficialii străini, a fost adoptată o declarație comună în care se menționează faptul că, citez „R. Moldova poate conta pe sprijinul deplin al țărilor nordice și baltice”.
Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Astăzi, împreună cu omologii mei din formatul NB8 am discutat despre provocările cauzate de agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei, am exprimat sprijinul nostru pentru Ucraina și pentru poporul ucrainean, cât și atașamentul nostru pentru pacea în regiune. Toți unanim condamnăm invazia ilegală a Rusiei și pledăm pentru restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei”.
Săptămâna aceasta, la Chișinău a venit și ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, care a întreprins o vizită de lucru neanunțată. Oficialul ucrainean a avut întrevederi cu președinta Maia Sandu, cu ministrul de externe, Nicu Popescu, și cu prim-ministrul Dorin Recean. În urma discuțiilor, șefa statului a declarat că „țara noastră susține planul de pace al Ucrainei și că pledează pentru crearea unui Tribunal Internațional care să investigheze și să pedepsească „atrocitățile agresiunii ruse”.
Autoritatea Națională de Integritate a emis un act de constatare pe numele primarului general al capitalei, Ion Ceban. Potrivit actului ANI, edilul a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, fiindu-i identificată o diferență substanțială și deținerea averii cu caracter nejustificat în mărime de 621 mii de lei, pentru anii 2017-2019. Dacă actul emis de ANI va rămâne definitiv, Ion Ceban riscă să fie decăzut din dreptul de a mai deține o funcție publică sau de demnitate publică cu excepția celor elective timp de 3 ani. Primarul capitalei a spus că va contesta în instanță actul ANI.
Controlul averii și intereselor personale în privința fostului deputat a fost inițiat în martie 2020, în urma stabilirii de către un inspector de integritate al ANI a existenței unei bănuieli rezonabile de încălcare a regimului juridic al averii şi intereselor personale. Mai multe detalii aflați dintr-un articol publicat pe site-ul nostru.
Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Vlad Batrîncea și Adrian Albu au contestat la Curtea Constituțională noua Lege cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, adoptată de Parlament la sfârșitul lunii martie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 6 aprilie curent. Aceștia au solicitat Înaltei Curți să recunoască drept neconstituționale modificările la Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție”.
Tot în această săptămână, judecătorul Nicolae Roșca a fost ales, prin vot secret, președinte al Curții Constituționale, după ce mandatul Domnicăi Manole expirase pe 23 aprilie. Nicolae Roșca activează în calitate de judecător la Curtea Constituțională din 2019. Anterior, el a fost membru al Uniunii avocaților din R. Moldova și președinte al Colegiului disciplinar al judecătorilor.
Blocajul de la Consiliul Superior al Magistraturii a luat sfârșit. Adunarea Generală a Judecătorilor s-a convocat vineri în ședință. Vasile Șchiopu, Ioana Chironeț, Sergiu Caraman și Maria Frunze au fost numiți, pentru un mandat de șase ani, în calitate de membri permanenți ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor. În calitate de membru supleant al CSM a fost aleasă Livia Mitrofan de la Judecătoria Chișinău. Astfel, CSM are deja aleși 7 membri din 12 și este funcțional. Alți cinci urmează a fi desemnați.
La aproape un an de când ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii anticorupție efectuau percheziții la domiciliul fostului președinte al Parlamentului Andrian Candu, finul de cununie al lui Plahotniuc, într-un dosar pentru îmbogățire ilicită, cauza penală în privința acestuia se află încă la faza de urmărire penală. Tot la faza de urmărire penală se află și dosarul în care ex-președintele Curții de Apel Chișinău Vladislav Clima este cercetat pentru îmbogățire ilicită. Informația a fost oferită Ziarului de Gardă de către reprezentanții Procuraturii Anticorupție, în urma unei solicitări de informație. Mai multe detalii aflați dintr-un articol publicat pe site-ul nostru.
Fostul deputat român Cristian Rizea, condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare în România pentru trafic de influență și spălare de bani, care s-a refugiat la Chișinău, a fost declarat de către Inspectoratul General pentru Migrație – persoană indezirabilă pe teritoriul R. Moldova pe un termen de 15 ani. Acesta a fost preluat joi seară de polițiștii români și a fost încarcerat.
Legea cu privire la Procuratură va fi modificată din nou. Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri un proiect de hotărâre care prevede că mandatul președintelui Consiliului Superior al Procurorilor va fi redus de la 4 la 2 ani, fără posibilitatea exercitării a două mandate cu instituirea principiului rotației funcției de președinte. Totodată, s-a decis crearea în cadrul CSP a unui colegiu responsabil de evaluarea integrității etice și financiare a procurorilor.
Duminică, 30 aprilie, locuitorii din regiunea autonomă Găgăuzia își aleg bașcanul. În cursă sunt înregistrați 8 candidați. În acest context am discutat cu câțiva locuitori din Comrat pentru a afla ce așteptări au de la aceste alegeri și ce cred despre drumul european pe care a pășit R. Moldova. Găsiți răspunsurile lor pe canalul nostru de youtube.
Noutatea săptămânii în ceea ce privește războiul din Ucraina este faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut miercuri o discuție telefonică, citez, „lungă și plină de semnificație” cu președintele chinez Xi Jinping. Aceasta este prima convorbire dintre cei doi de la începutul războiului provocat de Rusia în Ucraina. Președintele chinez i-a spus șefului statului ucrainean că țara sa se va concentra pe promovarea discuțiilor de pace și va face eforturi pentru încetarea focului în Ucraina. Între timp, autoritățile militare ucrainene au declarat că armata rusă desfășoară operațiuni ofensive în orașele Bahmut, Avdiivka și Mariinka, iar cele mai aprige lupte se duc pentru Bahmut și Mariinka.
Dacă vreți să susțineți munca jurnaliștilor de investigație, puteți direcționa 2️% din impozitul pe venit către Asociația Media Guard, parteneră cu ZdG. Introduceți codul fiscal al organizației în căsuța M1 din secțiunea a cincea a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit – formularul CET18 și, astfel, ajutați jurnalismul de investigație.
