Amenințări de la Moscova, antene pe acoperișul Ambasadei Rusiei de la Chișinău, Platon, condamnat la închisoare în Laundromat și 19 ani de ZdG | Săptămâna de Gardă
Starea de urgență în R. Moldova ar putea fi prelungită, ambasadorul Federației Ruse la Chișinău a fost convocat la Ministerul de Externe, la Termoelectrica a avut loc un control inopinat, iar conducătorii auto vor fi testați pentru consumul de droguri.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Prim-ministrul Dorin Recean va cere, luni, Parlamentului prelungirea stării de urgență cu încă 60 de zile, începând cu data de 3 august. Adrian Efros, ministrul afacerilor interne, susține că starea de urgență va oferi în continuare Guvernului pârghiile necesare pentru asigurarea păcii și securității R. Moldova.
Adrian Efros, ministrul afacerilor interne: „Ultimele evenimente demonstrează că atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice a Ucrainei se apropie și de hotarele R. Moldova, astfel fiind supuse atacurilor zonele portuare din Marea Neagră și a Dunării: regiunile Odesa și Reni”.
Ultima dată starea de urgență pe teritoriul R. Moldova a fost prelungită pe 4 iunie curent.
28 de dispozitive cu multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă, au fost identificate pe acoperișurile celor două clădiri ale Ambasadei Rusiei de la Chișinău. Informația dată a fost dezvăluită într-o investigație, realizată de jurnaliștii de la Jurnal TV, în colaborare cu The Insider. Conform anchetei, garnitura de antene propriu-zisă nu prezintă niciun pericol, dar fiind conectată la tehnică specială, aceasta este capabilă, potrivit specialiştilor, să colecteze informații sensibile pentru securitatea țării, deoarece are capacitatea de a intercepta conversaţii de pe telefonul mobil, date WI-FI şi comunicaţii la distanţă lungă. Şi toate aceste tehnologii funcţionează în apropiere de principalele instituţii ale statului. Între Ambasada Rusiei şi Parlament sunt, de pildă, circa 800 de metri.
În acest context, ambasadorul Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru a oferi explicații.
Oleg Vasnețov, ambasadorul Rusiei în R. Moldova: „Ambasada a fost construită și dată în exploatare la sfârșitul anilor ’90 și de atunci acolo sunt antene. Dacă vă uitați atent la ele, acestea sunt ruginite. Dacă ar lucra bine rețeaua telefonică și mobilă, probabil că n-ar fi trebuit mereu de reînnoit. Mai mult, aceste antene sunt cumpărate de pe piața locală, de la furnizorii locali”.
După convocarea oficialului rus, autoritățile au decis reducerea numărului de diplomați și personal al Ambasadei Rusiei la Chișinău.
Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene: „Am ajuns de comun acord cu instituțiile și decidenții politici la necesitatea limitării numărului de diplomați acreditați din Federația Rusă în R. Moldova, astfel încât să se creeze o situație în care sunt mai puțini indivizi care acționează pentru a destabiliza situația din țara noastră. Reprezentanții Federației Ruse, de asemenea, au fost informați despre acest lucru”.
La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, a amenințat că „partea rusă va veni cu un răspuns” pe măsură.
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat recent într-un interviu că, în luna octombrie 2022, a depus o plângere la Poliție, după ce un avocat și un parlamentar ar fi încercat să intre cu forța în biroul său de la serviciu, simțindu-se amenințată. Dragalin a evitat să spună din ce partid face parte deputatul.
A doua zi după apariția interviului, deputatul socialist Bogdat Ţîrdea a recunoscut într-o postare pe contul său de Telegram că el este acel parlamentar, însă a negat că ar fi amenințat-o pe Veronica Dragalin.
Prim-ministrul Dorin Recean a solicitat în cadrul ședinței Guvernului din 26 iulie remanierea conducerii „Termolectrica”, în urma declarațiilor președintelui Partidului Politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, potrivit căruia, Termoelectrica ar fi îngropat un lot mare de păcură de proastă calitate.
Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova: „Situația de la Termoelectrica este inacceptabilă. Din două considerente: și din considerente față de mediu, dar și ca procedură de management. Eu, vă rog, până la sfârșitul săptămânii, tot managementul să fie remaniat”.
Anterior, reprezentanții companiei Termoelectrica au negat acuzațiile aduse, iar miercuri seară, 26 iulie, a avut loc un control inopinat la Termoeletrica, în urma căruia au fost prelevate probe mixte de sol contaminat cu reziduri de păcură. Nivelul de contaminare a acestuia urmează a fi stabilit.
Deputatul socialist Corneliu Furculiță a obținut la Curtea de Apel Chișinău anularea unui act al Autorității Naționale de Integritate prin care a fost constatat cu avere nejustificată de peste opt milioane de lei pentru anii 2017-2018. Decizia motivată a instanţei, deocamdată, nu a fost publicată. Controlul averii în privința lui Furculiță a fost inițiat în septembrie 2020, după ce Ziarul de Gardă l-a surprins, în vara acelui an, că locuiește într-o casă impunătoare pe care nu o declarase.
Oleg Russu, procurorul din cadrul Procuraturii sectorului Râşcani din municipiul Chişinău, a fost achitat integral în dosarul mitei de 12 mii de euro. Complicele acuzatorului de stat a fost condamnat parțial de judecători. Sentința a fost pronunțată pe 7 iulie curent, însă cauza penală a fost examinată în instanța de judecată timp de șase ani, timp în care au avut loc circa 140 de ședințe. Mai multe detalii aflați dintr-un articol publicat pe zdg.md.
Iar controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, care este cercetat în mai multe dosare penale în R. Moldova, a fost condamnat în contumacie la 20 de ani de închisoare de Federația Rusă, în dosarul „Laundromat”. Magistrații de la Moscova l-au găsit vinovat de retragerea ilegală a peste 126 de miliarde de ruble. Totodată, Veaceslav Platon a fost amendat cu 2,5 milioane de ruble.
Pacienta implicată în scandalul de săptămâna trecută, când pe rețelele de socializare a apărut o înregistrare video cu un medic-chirurg de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, în care acesta o întreabă de ce nu vorbește limba română, odată ce trăiește în R. Moldova, și spune că rușii sunt „dușmani”, a cerut instituției medicale să fie monitorizată în continuare de același doctor.
Și asta în pofida faptului că medicul a fost criticat dur pe rețelele de socializare, fiind învinuit de internauți că ar avea un limbaj „rusofob”. Bărbatul însă a declarat pentru ZdG că discuția ar fi fost mult mai lungă, iar în imaginile video au fost incluse momente rupte din context.
Avocatul Poporului a sesizat Ministerul Sănătății și Spitalul Clinic Republican în legătură cu acest caz, iar Consiliul pentru egalitate a emis o declarație în care a condamnat, citez „discursurile susceptibile să propage, să incite, să promoveze sau să justifice orice formă de ură bazată pe intoleranță sau discriminare”.
Angajații Poliției vor putea efectua testarea antidrog a conducătorilor auto, conform unei proceduri similare celei aplicate pentru testarea alcoolscopică. Decizia a fost aprobată, miercuri, de către Cabinetul de miniștri, pentru a preveni și combate consumul și traficul de substanțe stupefiante și psihotrope.
Războiul provocat de Rusia în Ucraina continuă mai bine de 500 de zile. Săptămâna aceasta, armata rusă a lansat un atac masiv cu drone asupra porturilor ucrainene Reni și Izmail. Exploziile s-au produs luni, la primele ore ale dimineții, și au fost vizibile și în România. Pe rețelele de socializare românești și ucrainene au fost postate mai multe videoclipuri pe care pot fi observate drone care cad peste portul Reni, aflat peste Dunăre de Galați. Autoritățile de la Chișinău au condamnat atacurile rusești care au vizat infrastructura civilă ucraineană de-a lungul Dunării, situată în apropiere de granița cu România, iar șeful diplomaţiei britanice, James Cleverly, a avertizat zilele trecute că Rusia ar putea ataca navele civile din Marea Neagră.
Sâmbătă, 29 iulie, Ziarul de Gardă împlinește 19 ani de activitate. Primul număr a apărut pe 29 iulie 2004, în plină guvernare comunistă. De atunci, practic în fiecare zi de joi, în paginile ziarului am publicat investigații, reportaje, interviuri și știri despre cele mai importante și actuale subiecte din R. Moldova. În prezent, pagina zdg.md este una dintre cele mai urmărite site-uri media de la noi din țară.
Am ajuns până aici datorită dumneavoastră și pentru asta vă mulțumim! Cu prilejul aniversării vă dedicăm câteva texte speciale, care pot fi găsite pe site-ul nostru, și vă invităm să continuăm drumul împreună!
