Situația de securitate din R. Moldova, protestul comuniștilor și socialiștilor pentru „apărarea limbii moldovenești” și percheziții noi în dosarul destabilizării situației din țară | Săptămâna de Gardă
Procurorii au găsit pungi cu peste trei milioane de lei în urma unor noi percheziții în dosarul finanțării ilegale a Partidului „Șor”. Una dintre verișoarele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon a fost deferită justiției pentru spălare de bani. Limba moldovenească este „apărată” prin proteste de către oameni care nu o vorbesc, iar plăcintele cu brânză… nu mai au brânză.
Situația de securitate din R. Moldova este în continuare volatilă, susține ministra afacerilor interne, Ana Revenco. Potrivit ei, citez „oligarhii penali și fugari”, susținuți de „grupurile de interes de la Moscova”, au recurs la metode și tactici noi de organizare a unor acțiuni în vederea destabilizării situației din țară.
Ana Revenco, ministra Afacerilor Interne: „Sunt recrutați și grupați în grupuri mai mari mai multe mase de cetățeni, mai mult sau mai puțin nemulțumiți. Vedem cum categorii destul de vulnerabile de cetățeni, copii, persoane în etate sunt recrutați, sunt organizați să vină inclusiv în capitală. Ei sunt împinși în fața Poliției, astfel încât se încearcă îngreuna acțiunea de asigurare și menținere a ordinii publice. Inclusiv persoane cu nevoi speciale, persoane care stau la evidența medicilor”.
Acuzațiile cu privire la anumite provocări în regiunea transnistreană nu au contenit nici săptămâna aceasta. Așa-numitul minister al securității din regiunea transnistreană a declarat joi că a prevenit, citez „un atac terorist”. Potrivit așa-zisului minister, atacul ar fi fost pregătit, citez „la indicația Serviciului de Securitate al Ucrainei” împotriva mai multor pretinși oficiali din stânga Nistrului. Reprezentanții Serviciului de Securitate al Ucrainei au respins acuzațiile lansate de așa-numitele autorități de la Tiraspol și au spus că aceste declarații sunt „o provocare orchestrată de Kremlin”.
Și pentru că în ultima perioadă în spațiul online a fost lansată o campanie de știri false cum că Ucraina ar planifica să atace militar regiunea transnistreană a R. Moldova, informație dezmințită de autoritățile de la Chișinău și Kiev, am întrebat câțiva locuitori ai raionului Rezina, aflat în imediata apropiere a regiunii transnistrene, ce cred că ar urma să se întâmple și cui folosesc aceste zvonuri. Ce mai spun oamenii din Rezina, aflați din vox-ul integral publicat pe zdg.md și pe canalul nostru de YouTube.
În același context al situației de securitate din regiune, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat zilele trecute că R. Moldova ar trebui să se teamă mai puțin de Rusia, care abia se descurcă în Ucraina. Într-un interviu pentru postul de televiziune Prima TV din România, el a spus că nu crede că există un risc militar pentru R. Moldova în acest moment.
Iar Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a organizat, luni, un protest în fața Curții Constituționale pentru, citez „apărarea Constituției și limbii moldovenești”. Nemulțumirea opoziției vine după ce partidul de guvernământ a votat în prima lectură un proiect care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile R. Moldova. Mai mulți dintre participanții veniți să „apere” limba moldovenească vorbeau însă exclusiv în rusă. În replică, reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate au declarat că socialiștii și comuniștii „fac jocul Federației Ruse” și au menționat că deputații PAS vor „vota hotărâți și în a doua lectură” proiectul privind limba română.
Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de marți mai multe numiri și demisii. Astfel, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, Serghei Diaconu, a fost eliberat din funcție, în baza cererii de demisie, iar în locul lui a fost numit Igor Trofimov, fostul șef al Cabinetului ministrului afacerilor interne. Totodată, șefa Direcției generale a Serviciului Fiscal de Stat, Olga Golban, a fost desemnată în calitate de secretară de stat a Ministerului Finanțelor. Tot în aceeași ședință, Guvernul a aprobat numirea lui Nicolae Rădița în funcția de director general adjunct al Agenției Relații Interetnice, iar fostul membru al Comisiei Electorale Centrale Sergiu Gurduza a fost numit în funcția de consul general al R. Moldova în orașul Istanbul din Turcia. De asemenea, șefa adjunctă a Oficiului Teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat, Olga Dobrioglu, a fost eliberată din funcție, în baza cererii de demisie.
Clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău, în care se află o aripă a Bibliotecii Naționale a R. Moldova, ar urma să fie transmisă cu titlu gratuit din proprietatea statului în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, fără drept de înstrăinare. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de un grup de deputați PAS. Inițiativa legislativă a stârnit mai multe critici în spațiul online.
Au fost înregistrați primii doi candidați la funcția de guvernator al Unității Teritorial-Administrative Găgăuzia. Aceștia sunt Nicolai Dudoglo, fost membru al Adunării Populare a Găgăuziei, și Grigori Uzun, actual membru al Adunării. Uzun este sprijinit de Partidul Socialiștilor. Alegerea bașcanului Găgăuziei urmează să aibă loc pe 30 aprilie 2023. Până în prezent, șase persoane și-au anunțat intenția de a candida.
Cabinetul de miniștri a aprobat zilele trecute constituirea Ministerului Energiei, condus de Victor Parlicov. Astfel, instituția va avea 60 de angajați în 7 direcții și 6 servicii, iar cei trei secretari de stat vor fi responsabili de securitatea energetică, energia sustenabilă, planificarea strategică, digitalizarea și tranziția energetică.
Guvernul Suediei va oferi aproximativ 11 milioane de euro pentru sprijinirea femeilor și fetelor din Ucraina și R. Moldova. Ajutorul a fost anunțat de Ziua Internațională a Femeii și este menit să consolideze, citez „eforturile celor două țări de a răspunde nevoilor umanitare ale femeilor și fetelor”.
Mâncăm plăcinte cu brânză… dar fără brânză. Asta au constatat inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în urma unor acțiuni de control la unitățile de producere a plăcintelor din țară. Mai exact, potrivit inspectorilor ANSA, în medie 80% din produsele denumite „plăcinte cu brânză” nu conțin brânză proaspătă de vaci în calitate de umplutură, ci un amestec de produse pe bază de grăsimi vegetale cu un conținut de acizi grași trans ce depășea de peste 25 ori limita stabilită la nivel european. După anunțul ANSA, Guvernul a stabilit conținutul maxim de acizi grași trans admis în produsele alimentare procesate. Astfel, producătorii și comercianții din sectorul alimentar vor avea obligația să se asigure că acizii grași trans nu depășesc 2 grame la 100 de grame de grăsimi din conținutul alimentelor.
R. Moldova a obținut, în premieră, dreptul de a exporta în Uniunea Europeană carne procesată de pasăre și ouă de consum. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat că va continua să verifice eligibilitatea companiilor din sectorul avicol care intenționează să exporte produsele respective pe piața UE, pentru a se asigura că acestea respectă cerințele de export ale statelor membre.
Continuăm cu evenimentele din justiție. Procuratura Anticorupție, în comun cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informație și Securitate, au efectuat, joi, mai multe percheziții în dosarul de finanțare ilegală a Partidului Politic „Șor”.
Curtea Supremă de Justiție va fi reformată, inclusiv prin micșorarea numărului de judecători de la 33 la 20. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat marți de Guvern. Documentul mai prevede asigurarea accesului la funcțiile de judecător în cadrul instituției pentru reprezentanții altor profesii juridice, precum avocați, procurori și profesori universitari din domeniul dreptului.
Tot săptămâna aceasta, Cabinetul de miniștri a aprobat mecanismul de evaluare externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Astfel, în cazul nepromovării evaluării integrității, judecătorul va fi eliberat, cu interzicerea dreptului de a exercita această funcție sau o altă funcție de demnitate publică timp de 7 ani și cu lipsirea de dreptul la indemnizația unică de concediere. De asemenea, potrivit documentului propus de Guvern Parlamentului, judecătorii care nu au promovat evaluarea, vor fi lipsiți de dreptul la pensia specială, cu menținerea pensiei generale pentru limita de vârstă.
Iar una dintre verișoarele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon a fost deferită justiției pentru fabricarea și punerea în circulație a unui card fals și pentru spălare de bani. Potrivit Procuraturii Anticorupție, cauza penală a fost disjunsă pe 8 decembrie 2020 privind tentativa de denigrare a imaginii publice, prin implicarea în tranzacții financiare ilicite, a unui judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, care a făcut parte din completele de judecată ce au examinat litigii în care erau implicate companii controlate de Veaceslav Platon prin persoane interpuse.
Urmărirea penală pe un alt segment al investigației ce vizează concesionarea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău a fost terminată, anunță Procuratura Anticorupție. Conform instituției, obiectul investigației cuprinde acțiunile ilegale ale persoanelor publice și de demnitate publică la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, ce ar fi cauzat statului prejudiciu material în mărime de peste 392 de milioane de lei.
Continuăm cu evenimentele de pe frontul din Ucraina. Săptămâna aceasta o înregistrare video care surprinde un soldat ucrainean neînarmat, care este împușcat de militari ruși imediat ce rostește celebra sintagmă „Glorie Ucrainei” a șocat întreaga lume. Autoritățile militare ucrainene au comunicat că bărbatul împușcat se numește și că ar fi originar din R. Moldova. Mai multe detalii aflați dintr-un articol publicat pe site-ul nostru.
Iar Georgia, stat care a ales, la fel ca și Moldova, calea integrării europene, se află în aceste zile pe un butoi de pulbere. Mii de protestatari au ieșit în această săptămână pe străzile din Tbilisi după ce Parlamentul a aprobat, în prima lectură, un proiect de lege privind „agenții străini”, despre care criticii spun că limitează libertatea presei și libertățile civile și că ar fi „de inspirație rusească”. Oamenii au cerut Parlamentului să renunțe la proiectul de lege. Președinta țării a declarat că susține revendicările protestatarilor. Sub presiunea străzii, proiectul de lege privind „agenții străini” a fost retras din Parlament.
