VIDEO Mii de absolvenți la pedagogie și mii de locuri vacante în sistem. Este adaptată pedagogia la necesitățile zilei?

Tehnica de ultimă generație, ecranele interactive SMART, sălile de robotică, imprimantele 3D – sunt instrumentele care stau la baza formării viitorilor pedagogi, pe care îi așteaptă săli de clasă dotate insuficient și salarii modeste. 

Câteva mii de potențiali pedagogi absolvesc în această perioadă facultățile de pedagogie. Mai mulți conferențiari universitari au declarat pentru ZdG că planurile de învățământ „se modifică anual și se adaptează cerințelor pieței muncii”, că în sistemul de educație din R. Moldova are loc transferul și extinderea experiențelor, inovațiilor și bunelor practici internaționale, iar viitoarele cadre didactice au demonstrat „o bună pregătire, atât în cadrul stagiilor de practică, cât și în cadrul orelor realizate la universitate”. 

Absolvenții ne spun că vor merge să profeseze în școli, însă își doresc ca în sistemul de învățământ din R. Moldova să fie salarii mai mari. Cifrele din anii trecuți arată că din câteva mii de absolvenți la pedagogie, în sistemul educațional ajung doar câteva sute.

Cătălina își scrie teza de licență la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. În anul trei de facultate ea a trecut de la studiile cu frecvență la cele cu frecvență redusă și s-a angajat simultan la două locuri de muncă: în calitate de profesoară de istorie într-un liceu și într-un magazin din capitală – ca vânzătoare consultantă. Deși spune că salariul de profesor debutant este „ok”, ea a renunțat la funcția de profesoară și a rămas să activeze doar în calitate de vânzătoare consultantă. Motivează că a luat această decizie din „lipsă de timp, deoarece să fii profesor este 24 din 24 și nu reușeam să combin studiile cu munca. (…) În cadrul școlii lucram 3 zile pe săptămână câte 5-6 ore și aveam un salariu de circa 6000-7000 de lei. Un salariu bunișor pentru 3 zile lucrătoare. Totuși, pentru situația actuală din R. Moldova, cred că unui tânăr îi trebuie un salariu un pic mai mare.” În calitate de vânzătoare consultantă, Cătălina are un salariu de 8000-8500 de lei pentru patru zile de muncă pe săptămână.

„Mi-am făcut practica pedagogică în liceul teoretic „Petru Rareș” din Chișinău. A fost o experiență destul de interesantă. Liceul este dotat cu tehnologii informaționale. Elevii au posibilitatea să învețe atât din carte, cât și să afle lucruri noi de la profesor. Elevii erau mereu interesați de istorie. După absolvirea facultății, cred că voi activa într-un liceu din Chișinău”, spune Cătălina.

Ea adaugă că „studiile pedagogice sunt adaptate secolului 21. Universitatea dispune de multă tehnică digitală: laptopuri, tablă interactivă, fapt ce permite ca studiul să fie mult mai ușor și interactiv”, iar studenții dețin abilități și competențe în domeniul predării prin intermediul tehnologiilor informaționale. Cătălina declară că visul ei din copilărie era să devină pedagogă, iar Universitatea Pedagogică i-a oferit posibilitatea să combine „pasiunea pentru istorie” și „dragostea pentru copii”. 

Statutul de tânăr specialist și lipsurile din școli

O altă studentă în ultimul an la Universitatea Pedagogică ne-a spus că „din cauza pandemiei, am început studiile online. Aceasta a fost o pregătire foarte bună, deoarece până acum nu ne-am mai ciocnit cu un astfel de fenomen: studiile online. Ne-am descurcat cu ajutorul profesorilor, al  colegilor și al tehnologiilor. Am fost repartizată în câmpul muncii. Voi lucra în grădiniță și voi beneficia de statutul de tânăr specialist (cadru didactic debutant, n.r)”, zice Nicoleta. 

„Tehnologiile informaționale ușurează cu siguranță munca profesorului, dar nu toate școlile au instrumentarul necesar pentru a prezenta lecția cu un proiector. Cred că este o problemă. În școala în care am făcut practica pedagogică nu am putut face nici măcar o prezentare pe un ecran. Am făcut totul de la laptop. Planific să predau în școală. Multă lume s-a mirat, dar eu pentru asta am venit și merg încolo”, a declarat Olesea, viitoare profesoară de limbă română pentru alolingvi.

După absolvire: „Să fiu acolo unde mă simt bine – în școală, lângă elevi”

„După absolvirea facultății planific să-mi continui studiile la masterat și să fiu acolo unde mă simt bine – în școală, lângă elevi. Să cresc, să urc pe fiecare treaptă a acestui domeniu. Și nu în ultimul rând, să creez generații de elevi, în umbra cărora se vor desprinde personalități în societate. Facultatea de Științe ale Educației a pus baza. Aici m-am format, aici m-am educat. Mi-am urmat chemarea, fiindcă iubesc copii”, declară cu încredere Vlada.

„După ce absolvesc, voi fi educatoare. Eu cred că salariile lasă un pic de dorit. Ar fi bine să fie mai mari. 7-8 mii de lei pentru un educator în zilele de azi cred că este puțin. 10-12 mii de lei cred că ar fi ok”, este de părere Victoria, studentă în anul 2 la Facultatea Științe ale Educației.

În anul de studii 2022-2023, după ce în sistemul de învățământ din R. Moldova au fost angajați 500 de tineri specialiști, s-a înregistrat și se menține un deficit de 2116 cadre didactice, care „s-a completat din contul profesorilor care au acceptat ore suplimentare sau a profesorilor care sunt la vârsta de pensionare”, a declarat pentru ZdG Viorica Pistrui de la Serviciul informare și comunicare cu mass-media al Ministerului Educației și Cercetării (MEC). În acest an, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” are circa 2000 de absolvenți, au declarat pentru ZdG reprezentanții universității.

Din „Clasa Viitorului” –  la un salariu de 6025 lei 

Potrivit MEC, salariul unui cadru didactic debutant „constituie în medie 6025 de lei pe durata normală a timpului de lucru” pentru un salariu de funcție (în acest an, 75% din norma didactică).

Centrul Național de Inovații Digitale „Clasa Viitorului” se află în incinta Universității de Stat „Ion Creangă”, unde spațiul a fost reutilat și dotat cu tehnică de ultimă generație: ecrane interactive SMART, seturi de robotică, imprimante 3D, laboratoare digitale, ochelari VR, camere panoramice etc. În cadrul Centrului se formează profesori din toate domeniile prin intermediul tehnologiilor informaționale. „În cadrul Facultății de Artă Plastică și Design sunt programe de Game Design și Animation, foarte solicitate pe piață. Vin profesori din Norvegia și din Suedia și fac niște lucruri inovative pe piața educațională din R. Moldova”, povestește Ludmila Armașu, prorectora pentru Relații Internaționale și Cooperare la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Prorectora a ținut să menționeze că odată cu tehnologia trebuie să „dezvoltăm valori prin propria prestanță”, altfel, „digitalizarea poate deveni o armă foarte periculoasă”. „Nu o să fie niciodată tehnica cea care să rezolve toate problemele. În momentul în care copiii deja nu mai au cuvinte, apasă emoticonul în loc să spună cum se simt, se dau mari și tari pe rețele media, dar nu pot să coabiteze… Lipsește comunicarea și afecțiunea, dar educația și civilizația nu se fac fără asta. Tehnica (…) doar rezolvă niște probleme. Urgentează niște lucruri. Dacă în spatele ei nu există educația valorilor prin propria prestanță, de la vlădică la opincă – nu văd nimic bun”, a conchis Ludmila Armașu.

Nu trebuie să treacă 30 de ani ca să demonstreze că merită un salariu decent

 „Am avut plăcerea să lucrez cu studenți foarte buni. Avem și studenți care sunt întâmplători, ca peste tot în lume. Important este ca acești studenți buni să înțeleagă că nu sunt folosiți și că ei chiar sunt parte din țara asta. Studentul știe că dacă este foarte bun, atunci el merită ce este mai bun. Să nu devină cerșetorul sistemului. Nu trebuie să treacă 30 de ani ca să demonstreze că merită un salariu decent. Pentru cei mai buni trebuie să luptăm.

În societatea noastră s-a creat senzația că cetățeanul este dator, dar statul nu îl protejează. Sunt tânăr specialist în 2023. Merg în Franța și văd că acolo pot să iau salariul X, în România – Y. Și vin aici și mi se spune: «A, nu, tu ești doctor în științe… 9000 de lei pentru doctor conferențiar este ok.»

Câți dintre absolvenții foarte buni vor să-mi ia locul? Niciunul. De ce? Pentru că 35 de ani în urmă se lucra într-un fel. Acum oamenii au nevoie de avion, de condiții elementare… Și iată feedback-ul”, spune prorectora.

„Suntem parteneri de proiecte internaționale cu țări precum Elveția, Suedia, Franța, Belgia, Canada ș.a Se produce compatibilizarea programelor de cercetare și de educație prin intermediul parteneriatelor internaționale. Studenții de la Geografie și Turism se află  acum la practică în Portugalia pentru 5 luni și în Turcia pentru 2 luni. Săptămâna precedentă au predat la noi profesori din Portugalia, Turcia și Cehia. Săptămânal avem câte 10-20 de persoane implicate în compatibilizarea programelor educaționale.”

Dar tineretul de ce vrea în altă parte?

„Noi toți acuzăm: tineretul nu vrea. Dar tineretul de ce vrea în altă parte? Pentru că acolo au garanții sociale. În momentul în care eu intru într-un sistem european, eu văd nu numai obligațiile, dar și drepturile mele. Dacă ies în Franța pe stradă, toți îmi zâmbesc. Dacă ies în Coreea de Sud, toți îmi zâmbesc și nimeni nu ridică vocea. Eu sunt cetățean străin și mă simt ocrotit și protejat. Eu știu că sunt bun și mi se răspunde cu bine. Cel rău să fie pedepsit. Legea să funcționeze. Oamenilor din Moldova să le dai 2000 de euro în Moldova și 2000 de euro în altă țară – ei se duc în altă țară. De ce? Pentru că ei vor calm, echilibru, respect elementar”, este de părere Ludmila Armașu.

„Nu cereți totul de la școală și de la profesori. Eu pot să vorbesc de o mie de ori despre cât de bine și frumos este să fii profesor, cât de bine și frumos e să faci bine. Dacă în realitate el iese și este ciocnit în cap de agresiune, de la șofer până la nu știu ce, eu nu-l pot convinge. De ce? Pentru că forța mea de convingere prin cuvânt este de 7%. Alte 93% sunt acțiunile societății.

Trebuie să vedem unde se oprește educația. Ce trebuie să educ eu ca profesor de română? Să dau doar teme sau și niște valori? Toată lumea este expert în educație și îmi spune ce trebuie să predau. Eu trebuie să predau atitudine de respect, de dragoste de țară și neam nu prin temă. Educația nu se face prin temă. Educația se face prin modul de viață, de gândire, prin coabitare, prin fiecare cetățean.

Ei ne văd că ajungem săraci, bolnavi, fără drepturi și se uită cu milă. «Doamnă profesoară, cu asta trebuie să vă ocupați? Eu nu vreau să mă ocup cu asta»”, menționează Ludmila Armașu.

Planurile de învățământ se adaptează cerințelor pieței muncii 

”Planurile de învățământ se modifică practic în fiecare an. Fiecare șef de catedră, împreună cu studenții, angajatorii și alte cadre didactice, studiază cerințele pieței muncii și în fiecare an adaptează, modifică planurile de învățământ, introduc discipline noi, modifică conținuturile curriculare. O dată la 5 ani are loc reactualizarea generală a planurilor, bazându-ne pe cerințele pieței muncii. Nu avem planuri statice, totul se află în dinamică. Avem foarte multe programe care formează la studenți, viitoare cadre didactice, diverse competențe digitale: tehnologii de creare a resurselor educaționale digitale, unde studenții sunt învățați cum să creeze acele instrumente”, a menționat pentru ZdG Stela Gînju, șefa Direcției pentru  Managementul Academic și Asigurarea Calității la Universitatea „Ion Creangă”.

Potrivit Stelei Gînju, în învățământul din R. Moldova este actuală abordarea interdisciplinară prin „educația STEAM (Științe, Tehnologii, Inginerie, Artă și Matematică). Un student, dar și un copil de la școală, nu învață separat doar matematica, nu învață separat doar științe sau alte disciplini, pentru că viața este un tot întreg și nu este doar o singură disciplină. La aceste cursuri se învață cum s-ar putea integra toate științele, pentru ca elevul, viitorul cetățean, să fie adaptat cerințelor vieții. Anul acesta, în ofertele educaționale din toate universitățile din R. Moldova va fi un nou program – Inovații și Leadership în Educație prin Tehnologii Informaționale”, a conchis conferențiara.

„Cadrul didactic este acea persoană care învață toată viața. Vorbim și despre dorința de a fi în pas cu timpul, de a aplica în procesul educațional și îmbina armonios aceste tehnologii informaționale de comunicare cu alte metode tradiționale care s-au dovedit eficiente în procesul de formare a personalității elevului”, a declarat Nina Garștea, decana facultății Științe ale Educației.

Înlesniri pentru cadrele didactice debutante

Pentru a asigura instituțiile de învățământ cu personal didactic calificat, Guvernul a aprobat o serie de înlesniri menite să susțină cadrele didactice debutante, precum: majorarea indemnizației; reducerea la 75% a normei didactice pentru un salariu de funcție; şanse de evoluţie în carieră  după 1-2 ani de activitate didactică. De asemenea, după 2 ani de la încadrarea în câmpul muncii, deținătorii diplomelor de licență pot accede la gradul didactic doi, ceea ce le permite avansarea cu 5 clase în grila de salarizare.

Conform statisticilor MEC, circa 30-35% dintre absolvenți se angajează prin repartizare în mediul rural. Aceștia beneficiază suplimentar de compensarea cheltuielilor pentru închirierea spațiului locativ, pentru consumul de energie termică și electrică, precum și de compensarea cheltuielilor de transport.

Potrivit datelor MEC, la programele de studii în domeniul Educației/Științelor Educației numărul de absolvenți cu finanțare de la bugetul de stat în anul 2023 este de 915, înregistrând o ușoară descreștere comparativ cu anii precedenți. Conform datelor MEC, din numărul total de absolvenți la pedagogie, în școli, „prin repartizare de către minister, se angajează cu mult mai puțini tineri”. Astfel, în ultimii trei ani, numărul acestora a oscilat de la 280 de absolvenți angajați conform repartizării în anul 2020, la 303 angajări în anul 2021 și 288 angajări în anul 2022.

Clasa Viitorului va ajunge în sute de școli

Dintre cei 288 de absolvenți la pedagogie angajați în anul 2022 în instituțiile de învățământ din R. Moldova prin repartizare de către MEC, un singur absolvent a avut media de promovare a studiilor 10, 120 absolvenți au avut media cuprinsă între 9.00 și 9.99, 118 au absolvit cu media între 8.00 și 8.99, 42 au avut media 7.00-7.99, 5 absolvenți au avut media cuprinsă între 6.00 și 6.99, iar cu cea mai joasă medie, de 5.00-5.99, în instituțiile de învățământ  au fost angajate 2 persoane. 75% din cadrele didactice ale R. Moldova au fost instruite în cadrul programelor Centrului Național pentru Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” și peste 40 000 de tineri și-au consolidat competențele STEAM.

Proiectul de transformare digitală a educației „Clasa Viitorului” a fost  implementat în 62 de instituţii educaţionale din R. Moldova. Acestea beneficiază de „tehnologii, echipamente digitale și spații de învățare deschise și inspiraționale”. În anul 2023, alte 40 de instituții de învățământ vor intra în această rețea, iar până în anul 2025, rețeaua „Clasa Viitorului” se va extinde în 300 de instituții de învățământ din R. Moldova.