• STUDIU/ Amenzile pentru fapte de corupție trebuie majorate, iar făptașii privați de dreptul de a ocupa orice funcție publică

    STUDIU/ Amenzile pentru fapte de corupție trebuie majorate, iar făptașii privați de dreptul de a ocupa orice funcție publică
    23 februarie 2021 | 15:00

    Amenzile pentru fapte de corupție trebuie majorate și raportate atât la veniturile reale și averea făptașului, cât și la mărimea avantajului necuvenit obținut de acesta, dar și la dauna cauzată. În același timp, cei care se fac vinovați de infracțiuni de corupție ar trebui să fie privați de dreptul de a ocupa orice funcție publică. Acestea sunt concluziile studiului „Sancțiuni disuasive pentru acte de corupție. Instanțe specializate/complete de judecată anticorupție. Practici internaționale și propuneri pentru Moldova”, elaborat cu sprijinul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

    Recomandările studiului se bazează pe analiza standardelor internaționale și a cadrului legal național în domeniul combaterii corupției. Autorii studiului sunt Tilman Hoppe, expert internațional în anticorupție și Lilian Apostol, expert național.

    Autorii studiului notează că legislația majorității țărilor din regiune prevede pedepse maxime pentru fapte grave de corupție. Totodată, amenzilesunt percepute ca fiind mult mai eficiente decât pedepsele privative de libertate. Și în Republica Moldova, potrivit unor studii ale Centrului Național Anticorupție, amenzile sunt aplicate în 71% de cazuri de infracțiuni de corupție, instanțele de judecată aplicând pedepse „reale” cu închisoare în nu mai mult de 16% din toate cazurile.

    În același timp, studiile CNA au constatat că sancțiunile pronunțate în trecut erau disproporționale în comparație cu beneficiile pe care le obțineau infractorii. Astfel, în medie, era mai convenabil să primești/dai o mită mai mare, deoarece erai expus riscului unor amenzi mai mici; cu cât era mai mare mita cu atât era mai mică amenda.

    Autorii studiului recomandă renunțarea la practica de reducere în jumătate a sumelor amenzilor, care se aplică în cazul unor infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, în cazul în care acestea sunt achitate în cel mult 72 ore din momentul în care hotărârea devine executorie. Potrivit lor, reducerea de 50% este excesivă în contextul luptei împotriva corupției și ar promova următorul mesaj: „Dacă trebuie să achiți o amendă pentru a te îmbogăți din corupție, primești o reducere dacă o achiți prompt (ceea ce de obicei nu este o problemă pentru o «afacere din corupție» gestionată eficient”.

    Totodată, în studiu se menționează că amenzile pot avea un rol important în prevenirea și combaterea corupției, dar că orice reformă în acest domeniu va avea impact doar dacă investigarea, urmărirea penală și judecarea actelor de corupție vor fi, de asemenea, eficiente.

    Un alt aspect la care se referă studiul este discalificarea (sau pierderea dreptului de a ocupa funcții publice) ca formă complementară a pedepselor principale pentru infracțiuni de corupție. Această practică este prevăzută atât de legislația penală, cât și de cea contravențională. Cel mai înalt termen al interdicției nu depășește 15 ani pentru forme agravate ale infracțiunilor de corupție, iar termenul cel mai mic este nu mai puțin de 3 luni. Discalificarea se referă strict la funcția în care făptașul a comis actul de corupție. Legislația penală și cea contravențională interzice deținerea unei anumite funcții sau exercitarea unei anumite activități specifice care a fost utilizată în activitatea penală sau abaterea contravențională. Drept rezultat, făptașul discalificat ar putea să solicite exercitarea dreptului său de a aplica la alte funcții publice ne-conexe.

    Experții constată că această practică nu este conformă cu standardele internaționale. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și alte standarde internaționale, percep discalificarea ca fiind o interdicție de a ocupa „orice funcție cu titlu public sau un post din sfera publică”. Reieșind din prevederile curente a Codurilor Penal și Contravențional al Republicii Moldova, sancțiunea discalificării trebuie să fie armonizată cu acest principiu. Mai mult ca atât, discalificarea trebuie să fie egal aplicabilă oricărei infracțiuni de corupție precum și contravenției.

    Autorii studiului se referă și la posibilitatea creării unor instanțe anticorupție specializate, care sunt un fenomen relativ nou, majoritatea acestora fiind constituite în ultimul deceniu. În multe țări, acest mecanism permite selectarea celor mai capabili judecători de a examina cazurile de corupție și/sau celor care sunt instruiți continuu în specialitate, iar pentru a accelera procesarea cazurilor de corupție, multe jurisdicții impun termene-limită. Astfel de instituții permit partajarea unui număr rezonabil de cazuri per judecător, ceea ce permite procesarea mai rapidă a cazurilor.

    Studiul notează că în condițiile Republicii Moldova instanțele de drept comun sunt copleșite în special cu dosare de corupție de anvergură: inculpații notorii în dosarele de corupție angajează în medie șase avocați diferiți. Aceștia utilizează orice modalitate posibilă de a tergiversa și obstrucționa procesul de judecată. În aceste condiții, este evident că o instanță de drept comun cu un volum mare de dosare și un orar restrâns pentru judecarea cauzelor este suprasolicitată și predispusă să cedeze cel puțin unor tactici utilizate de avocații apărării, susțin autorii studiului.

    Pe de altă parte, studiul relevă și anumite riscuri legate de constituirea unei instanțe anticorupție. Printre acestea se numără faptul că relațiile strânse între judecătorii specializați și alți actori (avocați, experți) ar putea crea dependențe, conflicte de interes sau chiar ar putea să faciliteze coruperea țintită. Totodată, presiunea excesivă asupra unei instanțe anticorupție ar putea distrage atenția publică de la necesitatea de a implementa reforme în alte instituții, cum ar fi poliția și procuratura generală, și sectorul judiciar ca un tot întreg.

    Proiectul „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei are drept obiectiv crearea unui sistem durabil de integritate și anticorupție în cadrul entităților din sectorul public și privat, precum și în cadrul sectorului asociativ. Proiectul se desfășoară în perioada 2019-2021.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Comisia pentru investigarea circumstanțelor atacului de tip raider asupra băncilor și companiilor de asigurări a prezentat raportul în plenulul Parlamentului

    Raportul Comisiei de anchetă pentru investigarea tuturor circumstanțelor preluării forțate (atac de tip raider) a acțiunilor băncilor comerciale, companiilor de asigurări/reasigurări din Republica Moldova, exer…
    Comisia pentru investigarea circumstanțelor atacului de tip raider asupra băncilor și companiilor de asigurări a prezentat raportul în plenulul Parlamentului

    DOC/ În atenția călătorilor: intră în vigoare noi reguli de trecere a frontierei de stat

    Poliţia de Frontieră informează cetăţenii despre ultimele modificări stipulate în Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinară în Sănătate Publică din 4 martie 2021 cu privire la regulile de intrare în R. Moldova…
    DOC/ În atenția călătorilor: intră în vigoare noi reguli de trecere a frontierei de stat

    VIDEO/ R. Moldova a recepționat primul lot de vaccin anti-COVID-19, achiziționat prin intermediul platformei COVAX

    Autoritățile din R. Moldova a recepționat astăzi, 4 martie, lotul de 14.400 doze de vaccin AstraZeneca, procurat prin intermediul platformei COVAX. Prezentă la eveniment, Maia Sandu, președinta R. Moldova, a de…
    VIDEO/ R. Moldova a recepționat primul lot de vaccin anti-COVID-19, achiziționat prin intermediul platformei COVAX

    MSMPS: Peste 3800 de cadre medicale au fost vaccinate până acum împotriva COVID-19

    Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) anunță că până acum au fost vaccinate împotriva noului coronavirus 3849 de cadre medicale. Potrivit MSMPS, în 24 de ore au fost imunizate 1245 de medi…
    MSMPS: Peste 3800 de cadre medicale au fost vaccinate până acum împotriva COVID-19

    OMS înregistrează o creştere a cazurilor noi de COVID-19 în Europa după şase săptămâni de declin

    Numărul de noi cazuri de COVID-19 creşte din nou în Europa, după şase săptămâni de declin, a anunţat joi conducerea regională a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), potrivit Reuters. „Constatăm o recrudesce…
    OMS înregistrează o creştere a cazurilor noi de COVID-19 în Europa după şase săptămâni de declin