Raport/ Departamentul de Stat al SUA, despre cum respectă R. Moldova drepturile omului

Închisorile și centrele de detenție preventivă din R. Moldova au fost supraaglomerate pe parcursul anului 2018. Unul din motive continuă a fi abuzul și aplicarea în exces a măsurii de arest preventiv. Totodată, condițiile din majoritatea penitenciarelor și centrelor de detenție, inclusiv cele din regiunea transnistreană rămân a fi severe, oferind un tratament inuman și degradant. Departamentului de Stat al SUA a făcut public raportul anual pentru 2018 privind practicile drepturilor omului în R. Moldova.

Respectarea integrității persoanei

Ombudsmanul pentru drepturile omului a raportat pe parcursul anului 2018 cazuri de tortură și abuz fizic, în principal în instituțiile de detenție și în instituțiile psihiatrice. Au fost de asemenea înregistrate cazuri de maltratare a persoanelor aflate în detenție preventivă, în cadrul secțiilor de poliție, în special în inspectoratele regionale de poliție.

În prima jumătate a anului 2018, secția combatere tortură din cadrul Procuraturii Generale a recepționat 328 de plângeri de tortură și maltratare, dintre care în 113 cazuri au fost implicați ofițeri de investigare iar în 72 – alți angajați ai poliției, inclusiv carabinieri și ofițeri vamali. În restul cazurilor au fost implicați angajați ai sistemului penitenciar, polițiști rutieri, cadre didactice, inspectori, doi ofițeri ai Centrului Național Anticorupție și o persoană din armată. Procurorii au inițiat 49 dosare penale și au trimis 15 cauze în instanță, se arată în raport.

În majoritatea cazurilor, oamenii legii au aplicat violența în timpul detenției drept mijloc de intimidare sau discriminare, pentru a obține dovezi și confesiuni și pentru a pedepsi presupusele infracțiuni. Majoritatea presupuselor incidente au avut loc pe stradă sau în locuri publice, urmate de incidentele din sectoarele de poliție, închisori, unități militare, instituții de învățământ și domiciliile victimelor.

Cele mai multe cazuri de tortură și condiții de detenție precare au fost înregistrate la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, Penitenciarul nr. 11 din Bălți și la Penitenciarele nr. 15 și nr. 4 din Cricova.

Cu referire la tratamentul degradant al pacienților din instituțiile psiho-neurologice, autorii raportului califică investigarea acestor cazuri drept deficitară. De cele mai multe ori procurorii au refuzat să investigheze plângerile depuse de pacienți, punând sub semnul întrebării acuratețea acuzațiilor făcute de persoanele cu dizabilități mintale. Potrivit asociației „Promo-Lex”, majoritatea procurorilor și anchetatorilor nu aveau competențe tehnice pentru a investiga actele de violență sau tortură în instituțiile psihiatrice. O altă problemă ar fi fost lipsa unui cadru de reglementare pentru evaluarea psihologică a victimelor torturii și a tratamentelor inumane sau degradante în instituțiile psihiatrice.

Condițiile din închisori și centrele de detenție

Condițiile din majoritatea penitenciarelor și centrelor de detenție, inclusiv cele din regiunea transnistreană au rămas severe și au reprezentat un tratament inuman și degradant din cauza lipsei de intimitate, a barierelor sau accesului insuficient la plimbări exterioare și a lipsei de facilități adaptate persoanelor cu dizabilități. Mai multe spații de detenție au fost reparate în cursul anului trecut, însă nesemnificativ.

Raportul relevă și problema supraaglomerării penitenciarelor și centrelor de detenție. ONG-urile pentru drepturile omului au constatat că abuzul și aplicarea în exces a măsurii de arest preventiv au contribuit la supraaglomerarea centrelor de detenție.

În ianuarie, numărul total de persoane aflate în încarcerare a fost de 7.635, din care 5.539 deținuți în închisori și 2096 deținuți în centre de detenție preventivă. Capacitatea oficială maximă a fost de 5.221 deținuți pentru închisori și 1.514 în centrele de detenție preventivă. Plasarea minorilor cu deținuți adulți, în special la Penitenciarul nr. 13, a continuat să reprezinte o problemă.

Respectarea libertăților civile

Un alt domeniu unde Republica Moldova este criticată este libertatea de exprimare, inclusiv a presei. Departamentul de Stat al SUA menționează că, deși legea prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru presă, autoritățile nu au respectat întotdeauna acest drept. Presiunile asupra presei independente au continuat pe parcursul anului 2018, iar mai mulți jurnaliști de investigație au raportat că au fost intimidați și hărțuiți după publicarea articolelor de investigație cu privire la anumite personalități politice.

Rămâne o problemă și concentrarea proprietății în mass-media. Companiile mai mici au întâmpinat dificultăți în lupta împotriva instituțiilor media pro-guvernamentale controlate de figuri politice și oligarhi. Lipsa accesului egal la fondurile de publicitate media au generat constrângeri financiare pentru unele instituții media.

Libertatea de asociere și întrunire pașnică

Legea prevede libertatea de asociere și întrunire pașnică, iar Guvernul R. Moldova a respectat în general acest drept, cu câteva excepții pe parcursul anului trecut, notează Departamentul de Stat al SUA, cu referire la incidentele care au avut loc între partidele de opoziție și forțele de ordine în zilele de 26 și 27 august.

Amintim că pe 26 august 2018, partidele extraparlamentare de opoziție și susținătorii lor au organizat un protest antiguvernamental în fața Guvernului R. Moldova. În aceeași zi, însă, a avut loc o a doua manifestație organizată de activista Maia Laguta și Aurel Bucureanu. Deși cei doi au rezervat același spațiu ca și partidele de opoziție, pentru un protest împotriva scumpirii prețurilor la carburanți, pe scena instalată au urcat reprezentanții Partidului Șor, în frunte cu liderul acestuia, pentru a critica opoziția și a-și promova formațiunea politică. Participanții la cea de-a doua manifestație au fost aduși în mod organizat, fiindu-le oferite mâncare gratuită.

Pe de altă parte, se arată în raport, partidele de opoziție au declarat că autoritățile „au luat măsuri ilegale și disproporționate pentru a împiedica sosirea protestatarilor la Chișinău, în special din zonele rurale” la protestul antiguvernamental. În cadrul unui apel adresat misiunilor diplomatice și autorităților internaționale de supraveghere a drepturilor omului, mai multe ONG-uri au declarat că autoritățile au încălcat în acest mod dreptul la liberă circulație și dreptul la întrunire pașnică.

Totodată, pe parcursul anului trecut, partidele de opoziție au raportat cazuri de interceptare ilegală, amenințări, intimidări și concedieri politice, în special în regiuni.

Raportul integral poate fi accesat AICI.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *