Principală  —  IMPORTANTE   —   „Italienii nu s-au jucat de-a…

„Italienii nu s-au jucat de-a carantină și cei care au condus această situație excepțională sunt adevărați profesioniști”. Mărturiile a două moldovence stabilite în Italia, despre revenirea treptată la viața de dinainte de pandemie

Autoritățile R. Moldova consideră că prin măsurile dure de carantină, au reușit să țină sub control epidemia de coronavirus, însă după ultimele date statistice privind numărul cazurilor noi de infectări cu noul tip de coronavirus este în continuă creștere. Numai ieri, 10 iunie, au fost confirmate alte 296 cazuri noi de COVID-19, acesta fiind cel mai mare număr de infectări de la apariția primului caz de COVID-19. în R. Moldova.

Numărul pe care l-a atins ieri R. Moldova l-a depășit chiar și pe cel din Italia, una dintre cele mai afectate țări de COVID-19. Însă, acolo situația pare a fi ținută sub control. Aflată pe locul șapte în topul țărilor europene cu cele mai multe cazuri, Italia a raportat ieri, 10 iunie, 202 cazuri noi, cu 94 mai puține decât R. Moldova, în condițiile în care aceasta a realizat 62.699 de teste, iar R. Moldova– 1.587. 

Ziarul de Gardă a vorbit cu două moldovence stabilite în Italia. Acestea au relatat situația privind COVID-19, dar și despre cum această țară revine treptat la normal după ce în urmă cu o lună, acolo se înregistrau sute de decese pe zi.

Sorina Macrinici ne-a relatat despre cum Italia revine treptat la viața de dinainte de pandemie. Aceasta afirmă că numărul cazurilor active în Italia a început să scadă începând cu 20 aprilie, iar măsurile de restricție au început a fi scoase treptat abia după 2 săptămâni, începând cu 4 mai.

„Pe rând s-au permis anumite activități economice de producție, plimbările, practicarea sportului individual, apoi în grup, redeschiderea barurilor și restaurantelor, a frizeriilor, a sălilor de sport, a plajelor, a centrelor de vară pentru copii, etc. În fiecare săptămână se scoteau alte măsuri de restricție în funcție de situația epidemiologică. Nimeni nu vrea să se întoarcă înapoi în carantină și să închidă economia, de aceasta autoritățile au acționat foarte prudent și cu precauție. Toate măsurile luate de autorități s-au bazat pe date și analize, în primul rând se verifica influența relaxării măsurilor asupra noilor contagii și apoi se luau decizii privind următoarele măsuri.”

Secțiile COVID-19 din spitale se închid, iar spitalele își reiau activitatea de dinainte

Potrivit Sorinei, la 7 iunie s-au împlinit cinci săptămâni de la începerea relaxării restricțiilor, iar ultimele cifre sunt îmbucurătoare – numărul de noi contagii este în scădere, iar numărul de persoane vindecate este în creștere.

Dacă la 4 mai, când s-a scos parțial carantina, erau circa 100 de mii de cazuri active, peste 5 săptămâni acesta a ajuns la circa 35 de mii. Și numărul de pacienți în stare gravă este în scădere. La ziua de 9 iunie, erau 263 de pacienți în stare gravă, mai puțini decât în Moldova, care avea 305. Secțiile covid-19 din spitale se închid, spitalele își reiau activitatea de dinainte de covid-19. Din păcate, numărul celor decedați este foarte mare, a depășit deja cifra de 34 de mii. Este durerea Italiei. Dar numărul de decese este acum mult mai mic în comparație cu 2 luni în urmă când virusul covid-19 făcea ravagii în Nordul Italiei”, povestește Sorina.

„Moldova a reușit performanța de a ieși din carantină cu un număr de cazuri active în creștere

Starea de Urgență în R. Moldova în R. Moldova a expirat la 15 mai, după ce a fost instituită de Parlament pentru o perioadă de 60 de zile. Tot la 15 mai, premierul Ion Chicu a anunțat că a fost luată decizia de a declara Stare de Urgență în sănătate publică.

R. Moldova

Însă, toate măsurile luate de autoritățile R. Moldova par a fi în zadar. Doar în ultimele cinci zile, în R. Moldova au fost înregistrate 1.074 de cazuri noi de infectare.

„În Italia când s-a descoperit pacientul nr. 1 la 21 februarie, era clar că în nordul Italiei epidemia era în toi. Atunci sistemul medical s-a confruntat cu o criză de nedescris – spitalele luate cu asalt de pacienți în stare gravă, penuria de lucrători medicali, de locuri de spital și de dispozitive de protecție. Totuși, autoritățile italiene s-au mobilizat și au luat măsuri rapide și eficiente de soluționare a crizei.

Este clar că măsurile de carantină au funcționat. Italia a ieșit din carantină cu o situație cu mult mai bună decât atunci când a impus carantina la 9 martie. Din păcate, situația în Moldova este total diferită. Deși în martie, când s-a instituit carantina, situația epidemiologică în Moldova era destul de bună în comparație cu alte țări, Moldova a reușit performanța de a ieși din carantină cu un număr de cazuri active în creștere. Din păcate, nici până acum nu am văzut ca autoritățile să analizeze cauzele acestui mare eșec și să ia măsuri pentru remedierea crizei COVID-19.

Totuși, chiar dacă situația s-a ameliorat, autoritățile italiene nu s-au relaxat, continuă testarea și identificarea noilor contagii și tratamentul acestora. Se iau măsuri de prevenire a noilor contagii în toate domeniile, spune Sorina.

Principalele măsuri luate de autoritățile din Italia privind controlul infecției COVID -19

Sorina Macrinici relatează că în Italia nu au fost create comisii excepționale, după cum a fost făcut în R. Moldova. Instituțiile italiene aveau distribuite rolurile și sarcinile foarte bine încă înainte de pandemie.

„Instituțiile au continuat să lucreze într-un regim alert, concentrându-se în primul rând pe gestionarea crizei COVID-19. În Italia nimeni nu s-a plâns pe faptul că ministrul Sănătății nu este medic, el este politician. Iar ministrul Sănătății, ca primul-ministru și alți demnitari înalți politici nu au fost rupți de lucrul său și puși să gestioneze o criză. Pentru aceasta în Italia există alte instituții, cum ar fi Departamentul Protecție Civilă, Institutul Superior de Sănătate, etc.”

În Italia nu s-au inventat noi moduri de soluționare a crizelor, ei deja le aveau gata

„În Italia nu s-au inventat noi moduri de soluționare a crizelor, ei deja le aveau gata și doar le-au aplicat în practică pentru această criză. În Moldova prim-ministrul și ministra Sănătății erau membri ai Comisiei Excepționale și erau prinși mereu în lucrul acelei comisii. Dacă ei se ocupau ziua întreagă doar de criza COVID-19, cine se ocupa de restul problemelor care sunt în sarcina lor, or acestea nu au dispărut. Parlamentul italian a continuat să funcționeze, spre deosebire de Moldova, când timp de 2 luni toată puterea de decizie s-a concentrat mâinile unei comisii care nu a fost aleasă de popor. După mine, asta e o formă de capturare a puterii în stat”, susține Sorina.

 Pentru rezolvarea crizei s-au ocupat experții, nu politicienii

„Pe lângă Departamentul de Protecție Civilă a fost creat un comitet tehnico-științific care a luat decizii pe toată perioada de criză. Pentru relansarea economiei, Prim-ministrul a creat un comitet de experți în probleme economice și sociale, cu care s-a consultat pentru planificarea fazei 2.”

Totodată, autoritățile italiene au făcut tot posibilul pentru a crește capacitățile de asigurare cu dispozitive de protecție pentru lucrătorii medicali, deși inițial era o criză majoră în acest sens.

„Deși inițial era o criză de măști, mănuși și alte dispozitive de protecție, s-au depus eforturi considerabile de a asigura spitalele și alte instituții cu acestea. Probabil țineți minte când Italia primea ajutoare de peste hotare în luna martie, atunci când criza era în toi și măștile erau de negăsit. Dar Italia a stimulat producerea de dispozitive în țară și multe companii s-au reprofilat și au început a produce nu doar dispozitive de protecție, dar chiar și ventilatoare.

De asemenea, în Italia s-a pus accentul pe calitatea dispozitivelor de protecție pentru COVID-19. Lucrătorii medicali nu primeau măști cusute din bumbac care nu protejează deloc de COVID-19 și sunt cumpărate din banii publici. Asigurarea spitalelor cu dispozitive de protecție a fost și este încă una dintre priorități în Italia
.

În Italia se efectuează între 50 și 70 de mii de teste pe zi, în timp ce în R. Moldova ≈ 1.000-1.500

„Spitalele din Italia au crescut capacitatea de testare a bolnavilor. Acum în Italia se fac între 50 și 70 de mii de teste pe zi. Cu așa capacități de testare este posibil de a descoperi noile focare, de a le izola și de a preveni răspândirea ulterioară a infecției. Din păcate, Moldova stă foarte prost la acest capitol și nu am văzut vreo acțiune a autorităților de a crește capacitatea de testare. În Italia în fiecare săptămână se fac și se publică analize privind rata de contagiere (R0 – r zero).

Acum în Italia acest indice nu depășește valoarea 1. Dacă R0 va depăși valoarea 1 într-o anumită regiune, acea regiune va avea dreptul să impună restricții noi. Nu am înțeles în baza căror date Moldova a decis încetarea carantinei, deoarece taman în acel moment numărul de cazuri active era în creștere. Nici nu am văzut în Moldova careva analize privind rata de contagiere, presupun că autoritățile le fac, dar nu le publică”, relatează Sorina.

Linia portocalie arată evoluția cazurilor noi COVID-19 în Italia.

Italia- prima țară care a oprit economia pentru a opri răspândirea COVID-19

Guvernul Italian condus de Giuseppe Conti a luat decizia de a suspenda orice activități economice care nu sunt esențiale în perioada când se înregistrau cele mai multe cazuri de infecatare dar și de decese.

BBC-Giuseppe Conti, premierul Italiei

„Italia a fost prima țară europeană care a impus carantina și a oprit economia pentru a opri răspândirea covid-19. Ulterior, și alte țări europene au procedat la fel, dar deja exista un precedent. Potrivit sondajelor de opinie, majoritatea italienilor au susținut aceste măsuri foarte dure, dar necesare.

Totodată, toate datele au fost publicate și comunicate publicului și mass-media. Transparența datelor, chiar dacă erau foarte dure și Italia era pe prima pagină a publicațiilor internaționale, a fost una dintre măsurile principale de convingere a populației despre necesitatea carantinei și oprirea economiei”, mai spune Sorina.

Comunicarea autorităților cu cetățenii italieni

Comunicarea autorităților a fost eficientă și empatică, susține Sorina. Începând cu prim-ministrul și terminând cu primarii din sate, toți au vorbit despre necesitatea de a schimba obiceiurile de dinainte de pandemie.

„Pe paginile web poți să găsești orice informație dorești despre covid-19, de exemplu statisticile privind noile contagii pe fiecare regiune separat, numărul de teste făcute în fiecare zi în fiecare regiune separat, numărul de lucrători medicali infectați, evoluția datelor, regulile de comportament pentru persoane și organizații.

Eu urmăream în același timp evoluția situației și în Italia, și în Moldova și mă întristam tare când vedeam ce diferență mare era nu doar în gestionarea crizei, dar și în modul de comunicare a autorităților moldovenești. Până acum nu am găsit publicate undeva informații despre care sunt regulile de conduită în Moldova. Din păcate, autoritățile noastre nu s-au învățat timp de 3 luni să comunice cu oamenii, să le explice ce au dreptul și ce – nu. Dar așa e mai comod să găsești vinovați și să dai vina pe oameni că ei nu respectă ceva
, opinează Sorina.

Autoritățile italiene au respectat măsurile de precauție și au acționat cu respect față de cetățeni și țară. Nicio sărbătoare nu a fost amânată, toate au fost sărbătorite în carantină. N-am să uit niciodată imaginea președintelui Mattarella care de Ziua Eliberării (Festa della Liberazione) la 25 aprilie a mers singur, fără pază, și a depus coroana de flori la Altarul Patriei.”

Sergio Mattarella-președintele Italiei, Ziua Eliberării
Sergio Mattarella-președintele Italiei

Ieșirea din carantină

Potrivit Sorinei, ieșirea din carantină s-a făcut cu o bună planificare și cu prudență. Guvernul italian a aprobat protocoale de securitate pentru fiecare sector și domeniu de activitatea care trebuie să fie respectate.

„Oamenii nu au fost lăsați liber să facă tot ce făceau înainte de carantină. Toate procesele au fost optimizate. Multe activități au fost trecute pe online încă în timpul carantinei, cum ar fi rețetele de la medicii de familie în format electronic, care au rămas valabile și după pandemie. Autoritățile publice, băncile, alte instituții care lucrează cu publicul și-au organizat lucrul în așa fel încât să evite crearea aglomerațiilor – multe servicii se fac online, la telefon, iar primirea publicului se face doar cu programare prealabilă.

Oamenii s-au relaxat și sunt bucuroși că își pot relua viața. În același timp, oamenii sunt prudenți și respectă regulile de purtare a măștilor și de distanțare fizică”, relatează Sorina.

Sursa: The Associated Press

Cu toate acestea, concetățeana noastră declară că s-a simțit protejată în Italia.

„Datorită lucrului meu, sunt obișnuită să analizez lucrul autorităților și vedeam că toate acțiunile sunt luate pentru a salva și proteja viețile oamenilor. Asta mi-a inspirat speranță că vom reuși să trecem peste această năpastă. Speranța asta m-a ajutat foarte mult în timpul carantinei. Deși situația va fi incertă până populația nu va fi vaccinată, oricum mă simt în siguranță, pentru că văd că se iau acțiuni în fiecare zi, care sunt bazate pe date, afirmă Sorina.

Autoritățile din R. Moldova trebuie în primul rând să înceteze să învinovățească medicii și oamenii și să se apuce de treabă

„Autoritățile din R. Moldova trebuie în primul rând să înceteze să învinovățească medicii și oamenii și să se apuce de treabă. Dacă nu știu ce să facă, să lase orgoliul la o parte și să ceară ajutor de la alții. Prioritatea numărul 1 după mine, este identificarea cauzelor de ce nu a funcționat carantina. Presupunerea mea este că spitalele din Moldova s-au transformat în focare din infecție din cauza lipsei de dispozitive de protecție. Este nevoie de suplinirea lucrătorilor medicali, care sunt puțini și epuizați acum când vine cel mai mare val de infecție și bolnavi. De asemenea, este nevoie de mărit urgent capacitatea de testare, altfel este ca și cum te-ai lupta cu infecția cu ochii închiși.

Totodată, oamenii trebuie să înțeleagă că schimbarea vine de la fiecare din noi, că noi toți depindem unii de alții și că este nevoie să fim solidari cu ceilalți și să respectăm regulile de carantină, distanța și de purtare a măștii nu doar pentru noi, dar în primul rând pentru ceilalți, fiindcă fiecare viață este prețioasă
„, a conchis Sorina Macrinici.

Italienii nu s-au jucat de-a carantină și cei care au condus această situație excepțională sunt adevărați profesioniști

Silvia Bagrin e este o altă moldoveancă care trăiește în Italia, la Rimini. Provincia Rimini este celebră pentru localitățile sale balneare care se extind pe 30 km, pe coasta mării Adriatice. Provincia numără 339.437 de locuitori. Silvia relatează că timp de o săptămâna acolo nu s-a mai înregistrat nici un deces.

„Se confirmă câte 1-3 persoane infectate în fiecare zi. Au fost și zile cu zero persoane infectate. În acest moment se resimt restricțiile dar văd oameni responsabili în jur, oameni și mai puternici. Localurile, fabricile, magazinele au fost deschise dar cu niște protocoale bine puse la punct: distanțiere, măști, dezinfectarea localurilor, mănuși sau pentru cei mai bogați, tuneluri prin care treci și te dezinfectezi. Am experimentat și eu unul, comod, practic dar și costisitor. Avem încă, foarte puțini turiști dar sunt optimistă. Lumea e conștientă că pericolul nu a trecut definitiv. 

Constat cu stupoare că R. Moldova, cu o populație de peste 3mln, a ajuns să aibă mai mulți infectați zilnic decât Italia, cu o populație de peste 60mln. Da, Italia a fost într-o perioada critică dar, la moment, lucrurile par să revină la normal. Italienii nu s-au jucat de-a carantină și cei care au condus această situație excepțională, sunt adevărați profesioniști. În R. Moldova erau doar „olecuță”. De aceea noi suntem în faza a treia iar concetățenii mei sunt în mijlocul unei tragedii, susține Silvia. 

În ultima vreme, au apărut multe critici la adresa preşedintelui R. Moldova, Igor Dodon, pentru faptul că se plimbă prin ţară fără mască de protecţie. Imaginile cu Igor Dodon, fără mască, au fost plasate chiar pe pagina sa de Facebook.

Igor Dodon

Potrivit Silviei, spre deosebire de președintele R. Moldova, cel italian a respectat mereu toate măsurile de protecție împotriva COVID-19.

„Președintele Italiei este o persoană deosebită. Și-a îndeplinit funcția fară a se bagă în seamă cu presupuneri inutile. Pe durata pandemiei au fost puține întruniri însă în cele pe care le-am urmărit , președintele mreu a respectat toate normele. Evident au fost și încălcări din partea unora, încălcări care nu au fost apreciate de cetățeni. Chiar dacă unele lucruri puteau fi îmbunătățite, atârnarea autorităților italiene a fost una acceptabilă”, povestește Silvia.

Totodată, Silvia susține că pe parcursul pandemiei datele statistice privind infecția cu COVID -19 au fost prezentate zilnic în conferințe de presă. Jurnaliștii erau conectați online și puteau adresa toți întrebări.

„În fiecare zi erau prezenți, la aceste conferințe, medici, reprezentanți ai protecției civile italiene, reprezentanți OMS. Adevărații profesioniști sunt cei care fac diferența. Italienii și-au admis greșelile, neajunsurile și au încercat să repare ceea ce era reparabil. Au răspuns și întrebărilor incomode cu date și studii concrete.

Ministerul Sănătății s-a ocupat cu asiduitate să informeze corect populația și să dezmintă falsurile. Medicii au vorbit ori de câte ori au avut ceva de spus și asta fară să le fie teamă că își pierd posturile sau că vor fi amenințați. Comunicarea eficientă este cea care stă la baza unei relații de încredere dintre instituții și cetățeni”, afirmă Silvia
.

Ședința cabinetului de miniștri italian

Moldoveanca mai spune că Primăria din orașul său are și o secție unde acceptă propunerile și ideile cetățenilor pentru a îmbunătăți repornirea tuturor activităților.

„Plaja, parcurile, centrele istorice s-au repopulat. Marea majoritate respectă indicațiile OMS, distantierea, masca și dezinfectantul ne-au devenit prieteni. Chiar dacă sunt într-un oraș turistic, plin de evenimente culturale, sociale sau sportive, toate acestea au fost anulate. Au fost redeschise teatrele și sălile de cinema. Toate acestea au fost posibile cu implimentarea unor reguli clare și gândite din timp. Primăria din orașul meu, are și o secție unde acceptă propunerile și ideile cetățenilor pentru a îmbunătăți repornirea tuturor activităților. Poliția este prezența cam peste tot, asigurând respectarea tuturor indicațiilor.

Restaurantele funcționează în regim normal. Clienții sunt încă puțini dar e și din cauza lipsei turiștilor. Mesele au fost distanțate, clienții trebuie să țină masca până le vine consumația. Lucrătorii restaurantelor, barurilor trebuie să poarte masca mereu. La intrare toți sunt obligați să își dezinfecteze mâinile și să evite grupurile. Întrucât numărul meselor a fost înjumătățit, regiunea mea a hotărât să dea terenul public gratuit localurilor pentru a putea primi mai mulți clienți și în același timp să respecte distanță socială. Astfel, vor să dea o mâna de ajutor în recuperarea pierderilor economice”
, povestește Silvia.

Țară noastră nu duce lipsa de medici excepționali…țara noastră duce lipsă de o guvernare adecvată

„R. Moldova este cu siguranță în cel mai mare impas sanitar din ultimii ani. Cei care sunt la cârma acestei situații nu sunt profesionali și evident nu pot avea nici rezultate. Lipsurile din spitalele țării a fost în detrimentul medicilor dar și a cetățenilor. Din păcâte, au murit și persoane care, în țările dezvoltate ar fi putut să fie salvați. Țara noastră nu duce lipsa de medici excepționali. Țară noastră duce lipsa de o guvernare adecvată, de un președinte care își respectă alegătorii și care respectă regulile, dând exemplu. 

Frică medicilor și a cetățenilor, în general, de a vorbi este rezultatul unei guvernări mafiote, unei guvernări periculoase și a lipsei totale de încredere ce s-a instaurat treptat. Vă invit să credeți în existența unui pericol invizibil.

Eu pe coridoarele secțiilor COVID-19 am fost, eu cunosc persoane care au murit din cauza virusului, eu am colegi care au fost depistați pozitivi, eu am prietene care de 3 luni dorm, practic, prin spitale din cauza tururilor extenuante. Lucrătorilor din domeniul sanitar vreau să le mulțumesc cu o plecăciune. Voi sunteți cei care luptați în linia întâi pentru a ne salva pe noi. Voi sunteți cei care ne tratați indiferent de cate pietre aruncă. Voi vă respectați jurămintele indiferent de vorbele grele ce vi le aruncăm. Iertați-ne lipsa de încredere și de judecată. Guvernanților le cer responsabilitate și conștientizare. Ne-ați furat milioanele, ne-ați furat licărirea din suflete, ne călcați demnitatea în picioare. Dar, ne vom ridică, vom prinde la curaj și vă vom cere socoteală.  Nedreptățile nu pot continuă la nesfârșit!
, a conchis Silvia.

În total, în Italia au fost înregistrate peste 235.763 de cazuri de COVID-19, aproximativ 3.899 la un milion de persoane, față de 2558 în R. Moldova. Și alte țări europene care anterior erau mai afectate au raportat mai puține cazuri decât R. Moldova. Numarul total al persoanelor pozitive, astăzi, 10 iunie, în Italia, este de 31.710 de cazuri.

Până la ziua de astăzi, 11 iunie, în Republica Moldova au fost înregistrate 10321 cazuri de infecție cu noul Coronavirus, dintre care 1060 în regiunea transnistreană. În ultimele 24 ore, în cadrul Centrului COVID-19, au fost internate 72 persoane cu suspecție la COVID-19. Starea de sănătate a persoanelor infectate: 339 stare gravă (dintre care 23 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 779- stare de gravitate medie, ceilalți pacienți sunt în stare satisfăcătoare. 

Totodată, până acum au fost confirmate 1827 cazuri de infectare în rândul angajaților din sistemul medical. În total, 6072 persoane au fost tratate, iar 371 au decedat din cauza COVID-19. 

În ultimele cinci zile în R. Moldova au fost confirmate 1074 de cazuri noi de infectare cu COVID-19.