Gazele cu efect de seră au atins în 2018 cel mai mare nivel înregistrat vreodată în istoria umană
În 2018, nivelul gazelor cu efect de seră a atins cel mai mare nivel înregistrat vreodată în istoria umană, anunţă Organizația Meteorologică Mondială (OMM) într-un nou raport, publicat luni, 25 noiembrie.
Potrivit datelor din raport, concentraţia medie a dioxidului de carbon (CO2) a atins anul trecut un nivel de 407,8 părţi pe milion (ppm), comparativ cu 405,5 ppm în 2017. Nivelul atins anul trecut este cu 47% mai ridicat faţă de nivelul pre-industrial estimat, din 1750.
Autorii raportului susţin că dacă aceast nivel continuă să crească, așa cum s-a prevăzut, impactul schimbărilor climatice va deveni și mai sever.
„Ultima dată când Pământul a cunoscut o concentrație comparabilă de CO2 a fost acum 3-5 milioane de ani”, a declarat secretarul general al OMM Petteri Taalas, într-o declarație care însoțește raportul
Totodată, metanul din atmosferă s-a ridicat anul trecut la 1869 de părţi pe miliard (ppb), un nou nivel record, în timp ce protoxidul de azot a fost cu 23% mai ridicat comparativ cu nivelul pre-industrial. WMO notează că există numeroase indicii că anume creşterea nivelului de CO2 în atmosferă „are legătură cu carburanţii fosili”.
„Dioxidul de carbon este cel mai important gaz cu efect de seră de lungă durată. O singură moleculă durează în aer de sute până la aproximativ 1.000 de ani.
Continuarea acumulării de dioxid de carbon datorită activităților umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili pentru energie, determină creșterea temperaturilor globale și instigarea impacturilor nocive la nivel mondial”, a notat jurnalistul științific Andrew Freedman pentru Axios.
În raportul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) privind emisiile de emisiile de gaze cu efect de seră, publicat în septembrie, curent arată că „ne îndreaptăm, într-o direcție clară – în această perioadă critică, lumea trebuie să întreprindă acțiuni concrete, intensificate privind emisiile”.
„Nu există niciun semn de încetinire, cu atât mai puţin de scădere a concentraţiei de gaze cu efect de seră în atmosferă, în pofida tuturor angajamentelor asumate în Acordul de la Paris referitor la Schimbările Climatice. Trebuie să transpunem angajamentele în acțiune și să creștem nivelul ambiției de dragul a bunăstării viitoare a omenirii ”, a declarat Petteri Taalas, secretarul general al WMO.
În acest context, dacă această tendință continuă pe termen lung înseamnă că generațiile viitoare se pot aștepta la „temperaturi în creștere, vreme mai extremă, creșterea nivelului mării și perturbarea ecosistemelor marine și terestre”, se arată în raport.
Publicarea raportului WMO are loc înainte de summitul pentru climă COP25 de la Santiago de Chile, care va avea loc luna viitoare (2-13 decembrie 2019).
Acordul de la Paris a fost convenit la summitul COP21 din decembrie 2015. UE s-a angajat în 2015 să reducă emisiile interne de gaze cu efect de seră, cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, drept contribuție la Acordul de la Paris.
În martie curent, Ziarul de Gardă a scris, conform unui studiu publicat de revista European Heart Jurnal, că anual, în R. Moldova mor peste 5 000 de oameni din cauza poluării aerului.
Potrivit șefei Direcției Politici de Aer și Schimbări Climatice, Veronica Lopotenco, transportul rutier este una dintre principalele surse de poluare a aerului din Moldova, în special poluanții nocivi, cum ar fi dioxidul de azot(NO2) și pulberile în suspensie. Emisiile provenite de la stațiile PECO, industriile și gospodăriile, contribuie, de asemenea, la poluarea aerului.
Potrivit expertei, în prezent, în R. Moldova sistemul de monitarizare a aerului este uzat iar metodele de prelevare a probelor nu sunt conforme cu legislația în vigoare.
În Europa cifra ajunge la aproximativ 800 000 de oameni iar la nivel global poluarea provoacă 8,8 milioane de decese pe an, aproape dublu față de cele 4,5 milioane de decese înregistrate până în prezent de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
