Principală  —  IMPORTANTE   —   Ce nu le poate oferi…

Ce nu le poate oferi R. Moldova copiilor bolnavi de cancer?

Atunci când află cruntul diagnostic, părinții copiilor bolnavi de cancer din R. Moldova mai au o dilemă: să-și trateze copiii în țară sau să plece la o clinică de peste hotare. Unii pleacă pentru că în R. Moldova au fost epuizate toate metodele de tratament pe care le oferă sistemul de sănătate, alții nici nu ajung pe holurile spitalelor de acasă.

Chiar dacă medicii sunt pregătiți conform standardelor internaționale, iar protocoalele de tratament corespund cu cele ale clinicilor din străinătate, în unele cazuri, sistemul de sănătate din R. Moldova nu poate asigura un tratament complet acestor copii. Spre exemplu, nu poate asigura transplantul medular.

Două dispozitive care ar putea efectua această procedură au fost procurate încă în anul 2014, însă din motiv că pacienților trebuie să li se asigure condiții sterile, pe care în condițiile actuale Institutul Oncologic nu le poate asigura, este nevoie de a construi un Centru de transplant. Există un studiu de fezabilitate și un proiect arhitectural al Centrului, însă nu există finanțare și aceasta nu se planifică nici în perioada următoare.

„Am plecat pentru că din start nu ni s-au dat șanse”

Valeria, fiica Gabrielei Maslii avea un an și nouă luni când începuse să aibă inapetență și să scadă în greutate. După ce s-au efectuat investigațiile indicate de medicul de familie, s-a recomandat consultul unui oncolog pentru copii la locul de trai. La Cahul nu există un  oncopediatru, de aceea copilul a fost consultat de un medic oncolog pentru adulți. Fetița a fost îndreptată de urgență de la Cahul la specialiștii în oncologie din Chișinău.

Gabriela Maslii împreună cu fiica Valeria

 „După protocol ne-au spus că trebuie să mergem la centrul Mamei și al Copilului ca să i se facă biopsia”, spune Gabriela.

După mai multe investigații, copilului i s-a pus diagnosticul de cancer la ficat în stadiu avansat, cu metastaze. Mamei i s-a explicat că va fi efectuată o intervenție chirurgicală, o parte din tumoare va fi extirpată, iar ulterior copilul va merge la tratament la Institutul Oncologic.

„Din start nu ne-a dat prea multe șanse și ni s-a spus să nu ne facem mari iluzii”, spune mama fetiței.

Operația planificată nu a reușit din cauza unei hemoragii. Deciși să lupte pentru fiica lor, părinții Valeriei au insistat ca fetiței să i se efectueze toate tratamentele necesare.

„Unii medici ziceau că nu se mai poate face nimic, alții ziceau că este nevoie de transplant de ficat. Se contraziceau. I-am rugat să ne recomande o clinică peste hotare și au spus că nu pot să ne recomande nimic”, spune Gabriela.

Văzând o astfel de atitudine, părinții au decis să meargă la tratament peste hotare. Întrucât nu dispuneau de banii necesari, au apelat la strângeri de fonduri. „Am plecat pentru că din start nu ni s-au dat șanse. Noi ne-am gândit că pe copilul nostru au pus cruce și m-am temut că nu erau să se ocupe serios de tratament”, spune Gabriela.

Unica șansă — transplantul de măduvă osoasă care nu se efectuează în R. Moldova

Ana Buga o pregătea pe fiica ei Sofia să meargă la grădiniță. La vârsta de doi ani, atunci când a dat analizele de rutină, s-a depistat că rezultatele nu sunt în regulă. A fost trimisă  de urgență de la Bălți la Institutul Oncologic din Chișinău, unde i s-a pus diagnoza de leucemie mieloblastică. Au urmat cure de chimioterapie.

Ana Buga împreună cu fiica Sofia

Ana spune că, în baza protocolului, fiica ei urma să efectueze și proceduri de radioterapie, însă, din motiv că nu era specialist anesteziolog în cabinetul de radioterapie de la Institutul Oncologic, a fost ales un alt protocol de tratament și fetiței i s-au făcut ”cinci puncții cu medicamente, iar ulterior au mai fost efectuate tratamente de chimioterapie”, pentru menținere.

„Medicii din R. Moldova fac tot ce le stă în puteri, se străduiesc și găsesc tot ce este mai bine pentru copil”, spune Ana.

Cu toate acestea, peste o perioadă, Sofiei i-a stat rău, iar medicii le-au spus părinților că unica șansă de vindecare în cazul ei este transplantul de măduvă osoasă,  care însă nu se efectuează în R. Moldova.

Astfel, Ana a plecat cu fetița în Italia, unde i s-au efectuat proceduri de chimioterapie, radioterapie și transplant medular. Acum Sofiei i se administrează și imunoterapia, încă un tratament foarte costisitor care nu se efectuează în R. Moldova.

În străinătate — proceduri operative și tratamente foarte scumpe

Plecarea la clinici din străinătate a părinților cu copii care suferă de maladii complicate nu este un pas ușor. În R.Moldova, toți copiii ar trebui tratați gratuit, părinții având posibilitatea să fie împreună pentru suport moral. În străinătate, toate costurile trebuie acoperite de părinți, iar bugetele familiilor cu copii din cel mai sărac stat din Europa nu sunt suficiente.

Asociația „Viața fără Leucemie” face eforturi să ajute părinții copiilor cu diverse forme de cancer sanguin și au constatat că în majoritatea cazurilor părinții au ales să plece peste hotare, suportând stresuri financiare și morale enorme, dar să-și salveze copiii, deoarece  transplantul de măduvă osoasă nu se efectuează pentru copii acasă, în R.Moldova.

Natalia Vîlcu, președinta asociației „Viața fără Leucemie”

„Transplantul medular e practic ultima etapă și ultima speranță a unui copil care a făcut multiple recidive sau care are o formă mai agresivă de leucemie. În Europa transplantul e foarte popular și medicii nu se mai complică cu chimioterapie de lungă durată atunci când pot face un transplant. La noi, neavând această procedură funcțională, medicii se străduiesc și fac tot posibilul cu mijloacele pe care le au la îndemână”, menționează Natalia Vîlcu, președinta asociației „Viața fără Leucemie”.

Legea Ocrotirii Sănătăţii prevede că persoanele au acces liber la serviciile medicale, alegerea atât a medicului, cât şi a instituției medicale, a formei de asistenţă medicală. Cetățenii R. Moldova pot solicita asistenţă medicală instituțiilor medicale cu orice tip de proprietate şi formă de organizare juridică, atât din ţară, cât şi din străinătate, în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale la care R. Moldova este parte.

Totuși, unii părinți aleg să plece la tratament peste hotare cu copiii lor, fără a se prezenta pentru consultație primară la specialiștii Institutului Oncologic din Chișinău, se arată în răspunsul oferit de Dumitru Sofroni, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, șeful Catedrei de oncologie din cadrul USMF “N. Testemițanu”.

Specialiștii din secțiile de Oncologie pediatrică, secția de Onco-hematologie pentru copii și cabinetul de profil pediatric de la Centrul Consultativ Diagnostic al Institutului Oncologic, subdiviziuni antrenate în stabilirea diagnosticului de neoplasm malign și spitalizarea pacienților, depun toate eforturile, în măsura posibilităților, pentru a trata micii pacienţi conform celor mai noi metode existente, – menționează șeful catedrei. La nivel național, tratamentul cancerului este gratuit, fiind asigurat în totalitate de stat.

El menționează că în țările dezvoltate aproximativ 80% dintre copiii cu cancer supraviețuiesc cinci ani sau mai mult după stabilirea diagnosticului, datorită faptului că în tratament se utilizează preparate generice de ultimă generație, deosebit de costisitoare. În țările cu venituri mici și medii însă, prognosticul pentru acești pacienți este mult mai mic, fiind direct proporțional cu alocațiile financiare pentru sistemul de sănătate la nivel național, se arată în răspunsul oferit de Dumitru Sofroni, explicând că părinții care se informează despre diferențele dintre aceste două sisteme, desigur, că aleg să lupte pentru șansele cele mai bune oferite copiilor lor.

O altă cauză din care părinții ar alege pentru copiii lor tratamentele peste hotare ar fi concentrarea tuturor investigațiilor necesare într-o singură instituție medicală.

„O deosebire a clinicilor oncologice de peste hotare este concentrarea investigațiilor necesare, fapt ce permite operativitatea procedurilor și reducerea emoțiilor suportate de copil în cazul transportării pentru investigații”, se arată în răspunsul oferit de Institutul Oncologic.

În R. Moldova — lipsa utilajului și specialități neincluse în Registrul Național

Deși Institutul Oncologic dispune de mai multe utilaje destinate diagnosticului și tratamentului maladiilor oncologice, o parte din servicii sunt asigurate prin intermediul parteneriatului public-privat. Adică, pacienții sunt îndreptați să efectueze unele investigații, care nu pot fi efectuate în instituțiile medicale de stat, în instituțiile medicale private.

Dumitru Sofroni, dr. hab. în medicină, profesor universitar, șeful Catedrei de oncologie din cadrul USMF “N. Testemițanu”

„Este oportună fortificarea serviciului oncologic cu dispozitive specifice pentru diagnostic și tratament: PET-CT, teste imunogenetice, radioterapie stereotaxică, transplant medular. Aici, este iminent să invocăm rolul organelor de resort — Guvernului, ministerelor abilitate şi Administrației Publice Locale, în achiziționarea echipamentului necesar, fie stabilirea unor parteneriate publice private naționale/internaționale în acest sens, luând în considerare faptul că utilajul medical de diagnostic și tratament este foarte costisitor”, menționează Dumitru Sofroni.

Cadrele medicale care tratează pacienții sunt pregătite în conformitate cu curriculumul internațional, însă, după cum menționează Dumitru Sofroni, se impune introducerea în Registrul Naţional al specialităţilor medicale al R. Moldova a specialității de oncopediatru.

Protocoale internaționale și tratamente care nu pot fi efectuate

Protocoalele în baza cărora se tratează pacienții cu boli oncologice sunt elaborate în baza ghidurilor internaționale de tratament, menționează specialiștii. Totuși, potrivit Institutului Oncologic, capacitățile depind de finanțarea serviciilor și de diversitatea ofertelor pe piața farmaceutică.

În cazul în care medicii din R. Moldova constată că pacientul are nevoie de un tratament peste hotare, pentru a efectua tratamente care nu pot  fi asigurate de R. Moldova, acestuia i se recomandă deplasarea în străinătate, iar MSMPS examinează cazul și restituie o parte din cheltuielile suportate.

Conform datelor Institutului Oncologic, în anul 2019 a fost acordat suport, prin compensarea cheltuielilor pentru serviciile medicale care nu se prestează în țară, în 33 de cazuri de boală, însă unui singur copil. În anul 2020 nu au existat spre examinare dosare în care s-a solicitat restituirea cheltuielilor pentru tratamentele pentru copii efectuate peste hotare.

Institutul Oncologic menționează că, în prezent, toți copiii diagnosticați cu cancer sunt încadrați în scheme de tratament. Doar într-un singur caz de boală medicii sunt rezervați în pronosticul succesului conservativ, iar în cazul neobținerii remisiei se va recomanda transplantul medular în una din clinicile de peste hotare.

Centru de transplant în R. Moldova — dacă va exista finanțare

Altă soluție decât plecarea peste hotare pentru a efectua transplantul medular nu există.

În R. Moldova această procedură nu se efectuează, deoarece este nevoie de utilaj, dar și de condiții speciale pentru pacienți. În prezent, acestea nu pot fi asigurate de către Institutul Oncologic. Înființarea unui Centru de Transplant în R. Moldova este pusă doar pe hârtie.

În luna februarie 2020, Larisa Catrinici, directoarea Institutului Oncologic, a declarat la emisiunea „Puterea a patra” de la postul de televiziune N4 că, în anul 2014, dintr-un credit au fost procurate două dispozitive care ar asigura efectuarea acestei proceduri. Însă, pentru a efectua transplantul medular, pe lângă utilaj medical, este necesar de a asigura și condiții sterile pacienților, pe care Institutul nu le poate crea.

Întrucât costurile au fost mari, construcția Centrului de Transplant a fost amânată. În buget nu s-a găsit necesarul de 50 de milioane de lei și alte mijloace financiare pentru acoperirea costurilor suplimentare. În plus, pentru a asigura rapid și continuu Centrul cu medicamente, Larisa Catrinici spunea că este nevoie de modificat mai multe acte legislative. Proiectul a rămas doar pe hârtie, din motiv că până în anul 2025 nu au fost planificate finanțări pentru construcția Centrului.

În răspunsul oferit Ziarului de Gardă, directoarea Institutului menționează că Centrul va fi deschis dacă din bugetul de stat va fi asigurată finanțarea construcției lui.

„Nu sunt organizate servicii de transplant medular, dar acest obiectiv a fost trasat în Programul Național de Combatere a Cancerului. Este definitivat studiul de fezabilitate și proiectul arhitectural de construcție. În cazul includerii finanțării pentru aceste lucrări în bugetul de stat, un astfel de Centru va deveni o componentă a Institutului cu prestarea serviciilor respective”, se arată în răspunsul oferit.

„Transplantul medular este o procedură destul de complicată din punct de vedere al proceselor medicale și al îngrijirilor. După această procedură este foarte importantă perioada de reabilitare. Probabil, s-au gândit că sunt prea puțini pacienți care au nevoie de această procedură. Noi estimăm la 10-15 pacienți anual care pot avea nevoie de ea”, menționează Natalia Vîlcu, președinta asociației „Viața fără Leucemie”.

Medicamentele de origine europeană — o altă încredere în sistemul medical

Dumitru Sofroni menționează că formularul farmacoterapeutic al instituțiilor medicale trebuie să corespundă minimum 90% cu cerințele Organizației Mondiale a Sănătății.

„În acest context, este necesar de menționat faptul că IMSP Institutul Oncologic din R. Moldova, în proporție de 95 la sută, conform cerințelor OMS, asigură pacienții oncologici-pediatrici cu medicamentele necesare”, menționează șeful Catedrei de oncologie din cadrul USMF “N. Testemițanu”

R. Moldova a acceptat tratamente conform protocoalelor europene, iar statul în cazul dat se obligă să furnizeze medicamentele necesare conform protocoalelor, menționează Natalia Vîlcu.

„Medicamente sunt, calitatea lor însă e o altă întrebare. Fiecare părinte decide care sunt medicamentele utilizate în tratamentul copilului său. În R. Moldova se procură cele mai ieftine medicamente. Atunci când părintele nu este de acord să îi fie administrat copilului un preparat de origine indiană, spre exemplu, atunci el poate să opteze pentru procurarea unui medicament de calitate mai bună. Acest lucru însă se discută individual cu medicul. Aici trebuie să existe o colaborare strânsă între părinte-medic-pacient și să decidă împreună”, menționează președinta asociației „Viața fără Leucemie”.

Institutul Oncologic precizează că există situația în care părinții revin cu copiii de la tratament de peste hotare, unde au inițiat tratamente cu medicamente din grupele existente în R. Moldova, însă care au o altă denumire comercială și un alt producător.

O altă situație apare atunci când, în baza mecanismului licitațiilor, un singur agent economic devine unicul furnizor de medicamente pe parcursul anului, iar părinții insistă pe anumiți producători de medicamente, în cazul dat instituția fiind în imposibilitate de a satisface solicitările părinților.

Medicamentele care se folosesc în chimioterapie nu se deosebesc foarte mult, zice Natalia Vîlcu, existând diferența de producător, însă foarte individuală este recuperarea după chimioterapie.

Ea mai susţine că se întâmplă cazuri în care în spitale lipsesc medicamentele care atenuează efectele adverse ale chimioterapiei. Din motiv că fiecare copil are nevoie de medicamente individualizate, pot exista cazuri în care medicamentele oferite de spital nu i se potrivesc și atunci apare necesitatea de a procura alt medicament.

„Noi vrem să creăm și în R. Moldova condiții pentru ca să nu ajungi să te tratezi peste hotare. Noi milităm ca în R. Moldova să fie aduse medicamente de calitate bună. Atunci când părintele știe că copilului i se administrează un preparat de origine europeană, încrederea lui în sistemul medical din R. Moldova va fi cu totul alta decât atunci când știe că i se administrează medicamente de origine vietnameză sau chineză”, menționează Natalia Vîlcu.

„Dacă asigurăm accesul, dar nu și calitatea, rezultatul va fi departe de cel așteptat”

Accesul redus al populației la medicamente inovative determină reducerea accesului la servicii calitative de sănătate.

Rodica Gramma, conferențiar la Școala de Management în Sănătate Publică

„Protocoalele clinice naționale sunt elaborate în baza recomandărilor protocoalelor internaționale, care includ utilizarea medicamentelor de ultimă generație. Însă, atunci când se ajunge la implementarea în practică, apare problema acoperirii cu astfel de medicamente, care nu sunt pe piața farmaceutică din RM”, menționează Rodica Gramma, conferențiar la Școala de Management în Sănătate Publică.

 Din această cauză medicii lucrează cu medicamente tradiționale și învechite moral, comparativ cu cele pe care le utilizează colegii lor din clinicile din țările dezvoltate. Ea menționează că companiile farmaceutice nu au interes să aducă aceste medicamente în R. Moldova, deoarece ar trebui să suporte cheltuieli pentru înregistrare și introducerea lor pe piață . Aceste costuri vor face medicamentul mai scump, iar din acest motiv, în baza prevederilor legale, companiile nu vor câștiga licitațiile de achiziție a medicamentelor.

„Este, se pare, un cerc închis, de la care pană la urma suferă populația. Este nevoie de voință politică și dorință de a ajuta oamenii și a ridica calitatea asistenței medicale din țară la standardele internaționale”, menționează Rodica Gramma.

Ea spune că dreptul la acces la serviciile medicale necesare, dreptul la calitate și inovație se numără printre drepturile fundamentale ale pacientului.

„Sunt drepturi legate între ele. Dacă asigurăm accesul, dar nu și calitatea, rezultatul va fi departe de cel așteptat”, menționează Rodica Gramma.

 Ea susţine că accesul la servicii calitative de sănătate este semnificativ redus, în special, pentru populația din regiunile rurale, multe intervenții fiind accesibile doar în capitală. Din punctul ei de vedere, sistemul serviciilor ar trebui schimbat, iar instituțiile medicale ar trebui acreditate per serviciu și nu per instituție.

Una din problemele care există în tratarea cancerului este adresarea tardivă la medic, problemă recunoscută la nivel global. Maladiile oncologice nu au simptome  pronunțate, ci doar generale, pe care persoanele le consideră trecătoare.

Anual, în lume se înregistrează 100-150 de cazuri noi de tumori maligne la fiecare 1 mln de copii cu vârsta de până la 15 ani. Incidența în primii 5 ani de viață este de două ori mai mare decât la copiii de 6 – 15 ani. În R. Moldova, aproximativ 95 de copii sunt diagnosticaţi anual cu diverse tumori maligne.