Principală  —  IMPORTANTE   —   Raport Transparency International-Moldova: O mare…

Raport Transparency International-Moldova: O mare parte din procurori au declarat donații care depășesc anual 100 mii de lei. Sunt cazuri când veniturile din donații sunt comparabile sau depășesc de câteva ori veniturile salariale – DOC

Veniturile salariale, precum şi alte tipuri de venituri declarate de procurori şi de reprezentanţii Ministerului Justiției (MJ) sunt în continuă creştere. Veniturile din donaţii, în speţă ale procurorilor, trezesc multe semne de întrebare. Ponderea procurorilor care declară donaţii o depăşeşte pe cea a reprezentanţilor MJ (în 2020 – de 2 ori). Astfel, o mare parte din procurori au declarat donaţii care depăşesc anual 100 mii de lei. Sunt cazuri când veniturile din donaţii ale unor procurori sunt comparabile sau depăşesc de câteva ori veniturile lor salariale, arată rezultatele raportului privind monitorizarea veniturilor şi averilor procurorilor, elaborat de Transparency International-Moldova (TI-Moldova).

Conform raportului, pe de o parte, la evenimentele de familie ale procurorilor se colectează sume exorbitante, pe de altă parte, organizarea unor asemenea evenimente necesită cheltuieli pe potrivă, ceea ce pare să nu se confirme prin veniturile declarate de aceştia. Trezesc bănuieli şi transferurile consistente de la rudele din străinătate, care, în marea parte, muncesc în poziţii mai puţin calificate şi mai prost plătite şi pare să nu fie în stare să facă asemenea donaţii/transferuri.


În procesul monitorizării au fost analizate datele din declaraţiile anuale ale circa 600 de procurori şi circa 80 de agenţi publici din Aparatul central al MJ, pentru fiecare din anii 2018-2020.

Venituri declarate

Potrivit Transparency International – Moldova, procurorii şi reprezentanţii MJ au raportat venituri practic la toate rubricile compartimentului Venituri ale DAIP. Valoarea totală a veniturilor procurorilor s-a cifrat în 2018 la 226,5 mil. lei, 2019 – 288,4 mil. lei, 2020 – 286,5 mil. lei, iar a agenţilor publici din MJ – respectiv 30,3 mil. lei, 23 mil. lei şi 23,8 mil. lei. Aproape 4/5 din veniturile ambelor categorii de declaranţi le constituie veniturile salariale obţinute la locul de muncă de bază.

Venituri din donaţii

Deşi veniturile din donaţiile oferite procurorilor au o pondere modestă în totalul veniturilor, valoarea lor este destul de mare şi în continuă creştere –7 mil. lei în 2018; 8,6 mil. lei în 2019 şi 9,8 mil. lei în 2020. Reprezentanţii MJ au declarat venituri din donaţii în sumă de 0,2 mil. lei pentru 2018; 2 mil. lei – 2019 şi 1,2 mil. lei – 2020.

„Procurorii declară deseori donaţii şi cadouri consistente oferite la nunţi, cumetrii şi alte evenimente de familie, valoarea lor în multe cazuri fiind de cca 1 mil. lei. Suscită atenţia şi transferurile/remitenţele de sute de mii de lei care suplimentează anual, pe bandă rulantă, veniturile procurorilor. În calitate de donatori figurează, de regulă, părinţii agenţilor publici, mai rar – alte persoane apropiate, de încredere sau prietenii. Trezeşte semne de întrebare capacitatea donatorilor de a oferi donaţii şi efectua transferuri consistente”, se arată în raport.

Venituri din depuneri la instituţiile financiare

Conform raportului, atât procurorii, cât şi reprezentanţii MJ au declarat venituri din depuneri la instituţiile financiare. La procurori, aceste venituri s-au cifrat în 2020 la peste 1 mil. lei, crescând de cca 4 ori comparativ cu 2018. S-a majorat şi ponderea procurorilor care declară atare venituri de la 7,7% în 2018 până la 8,6% în 2020. La reprezentanţii MJ aceste venituri au fost în 2020 de cca 236 mii lei, crescând de 3 ori comparativ cu anul precedent. Ponderea celor ce declară atare venituri a scăzut (de la 12% în 2018 până la 10% în 2020).

Bunuri imobile din ţară şi străinătate

Clădiri şi construcţii: Numărul clădirilor şi construcţiilor declarate de către procurori şi reprezentanţii MJ este în creştere (în 2020 cu cca 14% mai mult decât în 2018). Circa 4/5 din procurori şi puţin peste 2/3 din reprezentanţii MJ au indicat atare imobile, însă ceilalţi n-au declarat nimic, nici măcar case şi apartamente în care ar locui.

Terenuri: În jur de ½ din procurori şi 1/3 din reprezentanţii MJ au declarat terenuri, numărul declaranţilor fiind în creştere. Chiar dacă unui procuror/unei familii de procuror î-a revenit, în medie, circa 4 terenuri (cu o suprafaţă medie de 1,7 ha), efectiv sunt procurori/familii de procurori care au declarat până la 163 de terenuri (detalii în raport).

Mijloace de transport: Numărul persoanelor care declară mijloace de transport, precum şi numărul acestor mijloace este în creştere. O parte mai mare a procurorilor (cca 4/5), decât a reprezentanţilor MJ (cca ½) declară atare mijloace.

„Practic fiecare al 5-lea vehicul declarat de procurori şi al 8-lea declarat de reprezentanţii MJ este în posesie/folosinţă sau utilizat în baza altor contracte translative. Unui procuror/unei familii de procuror îi revin, în medie, 2 autoturisme, unui agent public din MJ – un autoturism. Valoarea unor vehiculele declarate este destul de mare, peste 1 mil. lei, o parte din declaranţi au indicat în anii în care au procurat astfel de automobile donaţii şi/sau venituri importante din înstrăinarea bunurilor mobile şi imobile. De remarcat că valoarea declarată a unor autoturisme trezeşte suspiciuni, jurnaliştii de investigaţie relatând despre multiple cazuri când aceasta ar fi diminuată”, mai arată raportul.