Ministra Justiției oferă detalii despre dosarul „Energoalians”: „Este o schemă pentru a estorca bani din bugetul public”
La sfârșitul lunii septembrie, Curtea de Apel din Paris ar urma să ia o nouă decizie în litigiul dintre R. Moldova și compania ucraineană „Energoalians”, care datează încă din 2010. Pagubele pretinse de către compania ucraineană au fost estimate la 20 de milioane de dolari, iar între timp, potrivit ratei inflanției raportate la această sumă, precum și dobânda aplicată, despăgubirile s-au ridicat la 75 de milioane de dolari.
„Este vorba de o schemă care a fost pusă în aplicare de anumite persoane pentru a estorca bani din bugetul public. Dacă este să căutăm, vom vedea că sunt niște pretinse datorii pentru consumul de energie electrică, care au fost cumpărate la un anumit preț și vândute la un preț dublu. Este o schemă destul de complicată. Este de fapt vizibil cu ochiul liber că a fost intenționat făcută această schemă ca ulterior să poată fi pretins Guvernului Republicii Moldova despăgubiri și achitarea acestor așa numite datorii”, declară ministra Justiției.
Ministra Justiției Olesea Stamate menționează că în 2011 compania Energoalians a înaintat către R. Moldova o cerere de arbitraj prin care a solicitat despăgubiri pretinse în rezultatul încălcării de către R. Moldova a obligațiunilor prevăzute într-un acord încheiat între Ucraina și R. Moldova.
„În octombrie 2013, prin sentința arbitrajului ad hoc de la Paris, a fost dispusă încasarea din contul bugetului de stat a sumei totale 28 milioane de euro. Președintele tribunalului a avut însă o opinie separată, nefiind de acord cu colegii săi arbitri vizavi de competența materială necesară a tribunalului pentru a judeca această cauză”, menționează Olesea Stamate.
În aceste circumstanțe, ministerul Justiției a sesizat Procuratura Generală (PG) și Procuratura Anticorupție (PA), iar ulterior, în noiembrie 2013, Guvernul a declarat apel împotriva hotărârii respective la Curtea de Apel din Paris. În această perioadă, Energoalians a decis însă să înainteze cereri de recunoaștere și executare a sentinței în mai multe țări: Ucraina, SUA, Federația Rusă, România și Belgia.
După ce Ministerul Justiției a solicitat în instanțele de judecată respingerea acestor cereri de recunoaștere a deciziei, toate țările, mai puțin SUA, au acceptat solicitarea Guvernului R. Moldova.
Între timp, în aprilie 2016, Curtea de Apel din Paris a admis recursul înaintat de R. Moldova și a anulat sentința arbitrajului ad hoc. De asemenea, Curtea de Apel a încasat de la compania „Komstroy”, succesoare în drepturi a „Energoalians”, în beneficiul R. Moldova, a 100 de mii de euro pentru cheltuieli de judecată.
Astfel, pentru că unul dintre judecătorii arbitrajului ad hoc de la Paris a fost înaintat de R. Moldova, ministerul Justiției a sesizat PG să examineze, prin prisma legislației, acțiunile persoanelor responsabile de pronunțarea unei hotărâri împotriva R. Moldova, mai ales că unul dintre arbitri a avut o opinie separată.
Totodată, nefiind însă de acord cu decizia Curții de Apel, „Komstroy” a declarat apel la Curtea de Casație din Paris, care a luat ulterior decizia de a transmite cererea la rejudecare la Curtea de Apel din Paris. Astfel, la 24 septembrie, Curtea de Apel ar urma să ia o nouă decizie.
În această perioadă, deoarece „Energoalians” a solicitat în mai multe țări recunoașterea deciziei din 2013, Curtea districtuală din SUA a admis cererea companiei ucrainene. Pentru că Guvernul R. Moldova nu este de acord cu această decizie, la 30 august 2019 a fost declarat apel împotriva deciziei luate de instanța din SUA.
Citiți și: Moldova a învins apropiații lui Platon la Paris într-un dosar de jumătate de miliard
Inițial, pretențiile Energoalians au fost față de întreprinderile de stat Moldtranselectro şi Moldelectrica, privind plata unei datorii de 22 de milioane de dolari, acumulată în perioada 1999-2000, când întreprinderea ucraineană a livrat curent electric pe piaţa din R. Moldova.
ZdG a scris anterior că firma „Komstroy” îi avea în calitate de fondatori pe Dmitri Sarnaţki şi firma ucraineană „Avtosila”. Sarnaţchi a fost, la rându-i, partener de afaceri cu ucraineanul Vitali Podvişevskii la compania Transbud. Tot Podvişevskii deţinea, în acte, 50% din SRL „Avtosila”, doar că din Rusia, dar şi cooperativa „Evans” din Ucraina, care are acelaşi număr de telefon cu cel al firmei „Jet Business Limited”, companie din Ucraina, fondată de Veaceslav Platon.
