Prima ședință de judecată de la CSJ în dosarul „kuliok”: detalii despre completul de judecători. Procuror: „PA nu are temeiuri de a solicita ca ședințele să fie închise”
Prima ședință de judecată în dosarul „kuliok”, în care fostul președinte al R. Moldova, socialistul Igor Dodon este învinuit că a pretins aproape un milion de dolari de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov pentru a negocia cu Federația Rusă, este programată pentru data de 17 octombrie la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Igor Dodon este primul șef de stat judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost remis spre examinare direct la CSJ, care, potrivit legii, este competentă să judece în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de un șef de stat.
Solicitat de Ziarul de Gardă, Petru Iarmaliuc, procurorul care conduce grupul de urmărire penală în acest dosar, a declarat că ședința va fi publică. Totodată, acuzatorul de stat a menționat că „Procuratura Anticorupție nu are careva temeiuri de a solicita ca ședințele să fie închise”.
„CSJ a informat Procuratura Anticorupție, prin citație, despre faptul că pe 17 octombrie urmează să se examineze, în prima ședință preliminară, cauza penală de învinuire a lui Igor Dodon. Respectiv, în ședința preliminară urmează să se examineze chestiunile ce țin de pregătirea cauzei penale pentru examinare în fond, inclusiv caracterul ședințelor publice sau închise ale examinării cauzei, chestiunile legate de competență, lista probelor și, respectiv, această ședință până când nu s-a expus instanța că este ședință publică sau închisă, la această ședință are acces inclusiv orice persoană care dorește să asiste la această ședință. Nu este îngrădit accesul altor persoane decât participanții la proces. Deci, poate să participe orice persoană care dorește. În ședința de judecată, Procuratura Anticorupție nu are careva temeiuri de a solicita ca ședințele să fie închise. Noi vom cere ca ședințele de judecată să fie deschise, să poată participa orice persoană care dorește, inclusiv reprezentanții mass-mediei pentru a informat corect și echidistant examinarea în fond a cauzei penale de învinuire a lui Igor Dodon”, a declarat Petru Iarmaliuc.
Într-un comentariu pentru ZdG, Corina Vararu, șefa Direcției monitorizare și relații cu publicul a CSJ, a declarat că ședința din 17 octombrie va fi publică.
„Ședința va fi publică probabil, nu sunt careva indicații. Probabil că presa va putea participa la începutul ședinței și la sfârșitul ședinței când va fi anunțat rezultatul (…)”, a afirmat Corina Vararu.
Completul de judecători care va examina cauza penală este format din trei magistrați – Anatolie Țurcan, Vladimir Timofti și Ghenadie Plămădeală.
Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.
Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la Curtea Supremă de Justiție, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.
Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ.
Tot pe perioada mandatului său la CSM, au fost promovați în funcție și alți judecători vizați în mai multe investigații jurnalistice, cum ar fi: Mariana Pitic, promovată în funcția de judecător la CSJ și Mihai Poalelungi, promovat în funcția de președinte al CSJ. Țurcan a participat și la câteva subiecte care au servit ca temei pentru revocarea actualei componențe a CSM, și anume, darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința a 15 judecători în baza sesizării făcute de Procurorul General, precum și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ex-judecătoarei CA Chișinău, Domnica Manole.
Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Vladimir Timofti a fost numit în 2002 în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, potrivit magistrat.md. Ulterior, în 2003, acesta a fost numit în funcția de judecător la CSJ. În 2012, lui Timofti i-a fost conferit gradul superior de calificare a judecătorului, iar în 2014 i-a fost acordată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Vladimir Timofti a făcut parte din completul de judecători de la CSJ care, pe 12 februarie 2017, au respins ca inadmisibile recursurile depuse de părțile din dosarul fostului premier Vladimir Filat, judecat pentru corupere pasivă și trafic de influență, condamnat anterior de Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare cu executare.
Ghenadie Plămădeală este judecător din anul 1999, când a fost numit în funcție la Judecătoria Hâncești. Peste doi ani, în 2001, a fost transferat la Judecătoria Buiucani, iar în 2004 a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În 2014, 2016 și 2019, Ghenadie Plămădeală a fost evaluat cu calificativul „foarte bine” de către membrii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor.
Pe 6 octombrie 2022, Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat despre trimiterea în judecată a cauzei penale de învinuire a ex-președintelui R. Moldova, Igor Dodon, în comiterea infracțiunii de corupere pasivă și organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, săvârșite pe durata exercitării mandatului său de președinte al R. Moldova, în perioada lunii iunie 2019.
„Conform acuzațiilor aduse lui Igor Dodon, ultimului i se incriminează că, urmărind promovarea intereselor lui Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, care au creat și conduceau o organizație criminală și care aveau interesul de a controla procesele politice, sociale și economice din R. Moldova, precum și de a se eschiva de la răspundere penală în Federația Rusă, a pretins și a acceptat de la aceștia bani în sumă de la 600 000 până la 1 000 000 de dolari. Suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale partidului politic „Partidul Socialiștilor din R. Moldova”(PSRM), inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților aceluiași partid”, se arată în comunicatul publicat de PA.
„Precizăm că, suma menționată a fost percepută de la Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, pentru a negocia, în calitate sa de președinte al R. Moldova, cu factorii de decizie din Federația Rusă, condiții favorabile partidului politic „Partidul Democrat din Moldova”(PDM) și, personal, lui Plahotniuc Vladimir privind crearea unei coaliții de guvernare în Republica Moldova, între partidul politic „PDM” și partidul politic „PSRM”. Interesul acestei coaliții prevedea modul de distribuire a funcțiilor de miniștri în cadrul noului Guvern și a funcțiilor de conducere a instituțiilor publice, precum și eliberarea lui Plahotniuc Vladimir de răspunderea penală pe dosarele pendinte în privința acestuia, care sunt în gestiunea organelor de drept din Federația Rusă”, mai afirma acuzatorii.
După anunțul PA privind expedierea în instanța de judecată a cauzei penale, socialistul Igor Dodon a spus într-o postare pe pagina sa de Facebook că se declară nevinovat și că dosarul este „cusut cu ață galbenă”.
„(…) În plus, am depistat multiple încălcări și greșeli, comise de procurorii care în grabă au transmis acest dosar în instanță pentru a face față sarcinilor puse de conducerea țării. Am observat modul cum Ministrul Justiției și președinta Comisiei Juridice au luat atitudine față de informația despre expedierea dosarului în judecată și au început presiunea publică pe justiție. Au uitat doar să adauge în postările sale că pe judecători îi așteaptă pre-vetitngul (…)”, a spus Dodon.
Urmărirea penală în dosarul denumit generic „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce CA Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Moldova, emisă anterior. Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care s-a speculat că ar fi fost bani.
În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu culioacele” și să transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i dea banii lui Costea (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca să-i transmită lui Cornel. Secvența video, publicată de fostul deputat Iurie Reniță, este o continuare a înregistrării video de la întâlnirea celor trei din iunie 2019, când Dodon declara că primește lunar bani din Federația Rusă pentru finanțarea PSRM. Ulterior, Dodon declara public că ar fi jucat un rol în cadrul acelor discuții, cu scopul de a-l debarca pe Plahotniuc de la guvernare.
