Sex, droguri, Rusia – supravegherea secretă a preoților, făcută publică în Georgia
În această săptămână, Georgia a fost marcată de un alt scandal politic: s-a dovedit că serviciile speciale urmăreau preoții, precum și diplomații acreditați în țară.
Presa georgiană a raportat despre „scurgerea” materialelor pe 13 septembrie. Inițial, era vorba de supravegherea secretă a membrilor sinodului, a patriarhului, a asistenților săi, episcopi, preoți, călugărițe și anturajul acestor oameni. Documentele divulgate conțin dovezi incriminatoare: date despre preoții care consumă droguri, sunt prieteni cu infractori sau sunt ei înșiși implicați în scheme criminale (trafic internațional de droguri, răpiri). Clericii care au fost implicați în relații sexuale, inclusiv cu minori, sunt numiți pe nume.
În dosare, ale căror autenticitate, totuși, nu a fost încă confirmată, se acordă o atenție specială legăturii clerului georgian cu Rusia: despre afacerile legale și ilegale ale preoților georgieni din această țară, dar nu numai. Dosarele indică una dintre cele mai influente figuri ale patriarhatului georgian de astăzi – o femeie pe nume Shorena Tetruashvili, secretar-asistent al patriarhului. Ea rămâne încă în postul său la cererea personală a Patriarhiei ruse și ea este cea care controlează toate procesele din Patriarhie. Femeia conduce, de asemenea, cooperarea cu biserica rusă și cercurile politice. Aceste informații coincid cu ipotezele care au fost exprimate în mod repetat de către mass-media georgiană independentă.
Documentele îl vizează și pe Catholicos-Patriarhul Georgiei, Ilia II, despre care este relatat același lucru care a fost deja răspândit de mass-media georgiană:
„În 1956-60 a studiat la Academia-Seminar Teologic din Moscova. În 1959 a fost hirotonit de patriarhul rus Alexi al II-lea. În trecut a colaborat cu KGB sub pseudonimul „Iverian”.
Câteva zile mai târziu, când jurnaliștii s-au obișnuit cu informațiile care le căzuseră pe cap, a devenit evident că serviciile speciale georgiene urmăreau nu numai clerul, ci și diplomații.
Așadar, în dosarele bisericii apar ambasadorul UE Karl Hartzel, ambasadorul israelian Ran Gidor, precum și angajații ambasadei SUA – toți, în circumstanțe diferite, au comunicat cu unii preoți sau reprezentanți ai Patriarhiei.
Autoritățile georgiene aderă la strategia lor obișnuită – dau vina pe adversarii politici și mass-media independente pentru incident.
Liderul partidului de guvernământ, Irakli Kobakhidze, a evaluat ceea ce se întâmplă drept „discreditarea bisericii” și a spus că mișcarea națională unită de opoziție este implicată în acest lucru.
Colegul său Shalva Papuashvili, deputat al partidului de guvernământ, a adăugat că obiectivul cetățenilor a fost „de a provoca o agitație”. Prim-ministrul s-a pronunțat și el: a numit Mișcarea Națională Unită drept forță anti-stat și a explicat ce se întâmplă prin faptul că opoziția ar fi avut puțin sprijin înainte de alegerile importante pentru organele guvernamentale locale, care se vor desfășura în luna octombrie.
Văzând această reacție a autorităților, este greu de presupus că cineva intenționează să investigheze corect ceea ce se întâmplă, deși Parchetul General a deschis un dosar penal pentru încălcarea vieții private.
Contextul problemei
Astăzi, partidul Mișcării Naționale de opoziție este predecesorul actualului partid de guvernământ numit Visul Georgian. În anii de guvernare, „cetățenii” au fost într-adevăr acuzați de o consolidare disproporționată a agențiilor de aplicare a legii în comparație cu alte structuri.
„Total”, așa cum se credea atunci, supravegherea multor categorii de cetățeni a fost una dintre plângerile fundamentale împotriva președintelui Mihail Saakașvili către sfârșitul guvernării de 8 ani a partidului său. O reformă temeinică a forțelor de securitate și o respingere completă a „interceptărilor telefonice” ilegale a fost una dintre promisiunile pre-electorale ale „Visului Georgian”, un partid creat cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare de miliardarul georgian Bidzina Ivanishvili, care a devenit bogat în Rusia.
După venirea la putere, „Visul” a reușit de ceva vreme să creeze aspectul democrației și respectul pentru libertăți, dar în scurt timp mulți alegători au început să se simtă înșelați. Printre altele, ei trebuiau să se asigure că „Visul” încalcă dreptul la viață privată nu mai puțin activ decât predecesorii lor și, într-un fel, chiar îi întrece.
Autor: Diana Partiashvili, Медиасеть
