Șeful NATO: Încă există „o cale de ieșire diplomatică” din criza Rusia-Ucraina

NATO va trimite Kremlinului o propunere scrisă în cursul acestei săptămâni pentru a „încerca să găsească o cale de urmat” pe fondul tensiunilor legate de acumularea de trupe ale Rusiei la granița cu Ucraina, a declarat marți secretarul general Jens Stoltenberg pentru CNN.

„Vom sublinia că suntem gata să ne așezăm… și să discutăm despre controlul armelor, dezarmare, transparența activităților militare, mecanismele de reducere a riscurilor și alte probleme care sunt relevante pentru securitatea europeană. Și, de asemenea, să ascultăm și să ascultăm preocupările Rusiei”, a spus Stoltenberg.

Șeful NATO a declarat săptămâna trecută că alianța militară occidentală va trimite în curând propunerile sale scrise Rusiei, răspunzând cererilor de securitate ale Moscovei și sugerând discuții serioase privind controlul armelor și măsuri de transparență privind activitățile militare și desfășurarea de rachete.

Comentariile lui Stoltenberg au venit la o zi după ce NATO a anunțat că unele țări membre pun forțele în așteptare și trimit nave și avioane de luptă suplimentare în Europa de Est.

Mișcările au semnalat temerile crescânde cu privire la o posibilă invazie rusă a Ucrainei, după luni de manevre militare ale Moscovei, care au declanșat o serie de escalade cu NATO.

Stoltenberg a spus că există „încă o cale de ieșire diplomatică” din criza Rusia-Ucraina, „dar asta necesită ca Rusia să detensioneze și să fie gata să se angajeze cu bună-credință în discuțiile politice cu NATO și aliații NATO”.

Rusia a desfășurat zeci de mii de trupe în apropierea graniței cu Ucraina de anul trecut și trimite forțe în Belarusul vecin pentru exerciții comune luna viitoare despre care oficialii ucraineni se tem că ar putea servi drept „teatru de operațiuni cu drepturi depline” din care să lanseze un atac. Kremlinul a negat în repetate rânduri că plănuiește să atace Ucraina, dar a susținut că sprijinul NATO pentru țară constituie o amenințare tot mai mare pe flancul vestic al Rusiei.

„NATO nu va desfășura trupe de luptă NATO în Ucraina, dar trebuie să fim siguri că nu există nicio înțelegere greșită cu privire la pregătirea noastră, angajamentul nostru de a apăra toți aliații, în special în partea de est a alianței”, a declarat Stoltenberg pentru CNN, explicând că a fost de ce alianța și-a sporit prezența în partea de est a alianței, în regiunile Mării Negre și Baltice.

Într-o declarație de luni, NATO a spus că statele membre au anunțat o serie de desfășurări în Europa de Est în ultimele zile. Printre acestea se numără Danemarca trimiterea unei fregate în Marea Baltică și a patru avioane de luptă F-16 în Lituania; Țările de Jos desfășoară două avioane de vânătoare F-35 în Bulgaria; Franța exprimându-și disponibilitatea de a trimite trupe în România; iar SUA iau în considerare creșterea prezenței sale militare în Est. Nu a existat nicio sugestie în declarație că trupele ar fi folosite pentru a ajuta Ucraina, care nu este membră NATO.

Stoltenberg a declarat pentru CNN că NATO se gândește dacă să își mărească și mai mult poziția cu „prezență avansată sporită sau grupuri de luptă, tot în sud-estul alianței”. „Descurajarea puternică este cea mai bună modalitate de a preveni orice atac asupra oricărui aliat NATO și cea mai bună modalitate de a preveni un conflict”, a adăugat el.

Discuțiile la nivel înalt dintre Occident și Rusia s-au încheiat la începutul acestei luni fără progrese, lăsând îndoieli perspectivele de detensionare și diplomație viitoare. SUA și aliații săi NATO au sperat că discuțiile ar putea determina Rusia să urmeze o cale de „deescaladare și diplomație”, dar oficialii ruși au fost înfuriați de refuzul SUA și al NATO de a susține o listă controversată de cerințe de securitate. Cererile includ interdicția Ucrainei de a intra în NATO și ca alianța să-și retragă expansiunea în Europa de Est. SUA și aliații săi din NATO au spus în mod repetat că astfel de propuneri de la Moscova nu au început.