Răspunsul NATO la solicitarea Rusiei de a retrage trupele din România și Bulgaria

NATO respinge cererea Rusiei privind o retragere a trupelor străine ale Alianței Nord-Atlantice prezente în România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență în Europa. „Vom răspunde mereu la orice înrăutăţire a mediului nostru de securitate, în special prin întărirea apărării noastre colective”, a transmis, vineri, purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, citată de digi24.ro.

„NATO rămâne vigilentă şi va continua să evalueze necesitatea de a întări flancul estic al Alianţei noastre”, a spus purtătoarea de cuvânt a instituției, Oana Lungescu, într-un comunicat, potrivit AFP și Agerpres. „Cererile Rusiei ar crea membri ai NATO de prima clasă şi clasa a doua, lucru pe care nu îl putem accepta”.

NATO „nu va renunţa la capacitatea sa de a ne proteja şi de a ne apăra reciproc, inclusiv prin prezenţa de trupe pe flancul estic al Alianţei”, a adăugat Oana Lungescu.

„Vom răspunde mereu la orice înrăutăţire a mediului nostru de securitate, în special prin întărirea apărării noastre colective”, a încheiat purtătorul de cuvânt al NATO.

Moscova vrea ca NATO să se retragă din România și Bulgaria

Rusia a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est şi retragerea trupele şi echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997.

Răspunzând vineri unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.

„Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România”, a menţionat MAE rus, în ziua când la Geneva a avut loc o întâlnire între şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi secretarul american de stat Antony Blinken.

Ministerul Afacerilor Externe român a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

Totodată, Bulgaria a reacţionat vehement la solicitările Rusiei privind retragerea trupelor NATO, iar Guvernul de la Sofia argumentează că are dreptul suveran de a lua propriile decizii în materie de apărare, în colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică.

AFP reaminteşte că aproximativ 1.000 de soldaţi americani, 140 de militari italieni şi 250 de soldaţi polonezi sunt staţionaţi în România. Franţa a anunţat că este dispusă să trimită militari în România în cadrul unei eventuale sporiri a prezenţei NATO.

Bulgaria are la rândul său un acord cu SUA pentru a primi într-o bază de antrenament 2.500 de soldaţi, cu un maxim de 5.000 în perioadele de rotaţie a personalului.

În context, Moscova a ameninţat vineri ţările occidentale cu „cele mai grave consecinţe” dacă ele vor continua să ignore „îngrijorările legitime” în ceea ce priveşte întărirea militară a SUA şi NATO în Ucraina şi la frontierele Rusiei.

„Acest lucru poate fi evitat dacă Washingtonul reacţionează pozitiv la propunerile noastre de acord privind garanţiile de securitate, la care sperăm să primim un răspuns scris din partea SUA articol cu articol săptămâna viitoare”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

Conform ministerului, această poziţie i-a fost transmisă şefului diplomaţiei americane Antony Blinken, care s-a întâlnit vineri la Geneva cu omologul său rus Serghei Lavrov.

„Antony Blinken a fost clar informat că a ignora în continuare îngrijorările legitime ale Rusiei legate în principal de exploatarea militară în derulare de către SUA şi aliaţii lor din NATO a teritoriului Ucrainei, în contextul unei mobilizări la scară largă a unor forţe şi mijloace ale Alianţei în apropierea frontierelor noastre, va avea cele mai grave consecinţe”, a precizat Moscova.

Rusia a insistat de asemenea, în cadrul acestei întâlniri, asupra „stabilirii unui dialog direct” între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, unde războiul început în 2014 a făcut peste 13.000 de morţi.