• Răpire, operațiune specială sau salvare? Ce se cunoaște despre dispariția fostului judecător ucrainean Ceaus în R. Moldova

    Răpire, operațiune specială sau salvare? Ce se cunoaște despre dispariția fostului judecător ucrainean Ceaus în R. Moldova
    08 aprilie 2021 | 21:19

    Ministrul moldovean de Interne a anunțat, pe 5 aprilie, despre arestarea primului suspect în presupusa răpire a fostului judecător ucrainean Nicolae Ceaus. Dispariția acestuia, pe 3 aprilie, a fost semnalată de mass-media, ulterior fiind confirmată de forțele de ordine.

    Nicolae Ceaus a lucrat judecător în Kiev, în anii 2002-2017. Este cunoscut pentru sentințele pronunțate activiștilor de pe Maidan, pentru scoaterea fostului membru al Partidului Regiunilor, Iuri Ivaniușcenco, de sub urmărire, pentru condamnarea lui Gennadi Corban, fost șef adjunct al Administrației Regionale de Stat Dnepropetrovsk. În 2016, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei l-a reținut pe Ceaus pentru o mită în mărime de 150.000 USD, ascunși în două borcane de sticlă. Banii ar fi fost destinați pentru a lua o decizie favorabilă în cazul Svetlanei Sasevici, acuzată de vânzare ilegală a drogurilor. Procurorii cereau pentru ea 7 ani de închisoare, iar judecătorul Ceaus a condamnat-o la 5 ani cu suspendare.

    Ceaus riscă de la 8 la 12 ani de închisoare pentru acuzațiile de corupție în Ucraina.

    Răpirea 2.0?

    A fost răpit de lângă centrul sportiv, unde se antrenează fiul său. A fost băgat într-un microbuz și dus”, susţine Iulian Bălan, avocatul fostului judecător, unul dintre primii care a raportat dispariția lui Ceaus într-un mesaj video pe Facebook și a menționat că statul nu își poate proteja cetățenii.

    Iulian a spus că fiul și agenții de pază ai lui Ceaus erau cu el la acel moment. Aceștia din urmă, potrivit avocatului, au fost şi ei răpiți, apoi lăsați legați sub un pod. Ei n-au reușit să reacționeze și au povestit că l-au văzut pe Ceaus urcat într-o mașină cu plăcuțe de înmatriculare moldovenești, în care erau șapte bărbați înarmați. Se presupune că vorbeau rusește, iar unul a pronunțat SIS.

    După cum se vede dintr-un video publicat de politicianul Renato Usatîi, automobilul a fost ulterior schimbat cu unul negru, cu plăcuțe de înmatriculare străine.

    Potrivit lui Pavel Voicu, ministrul de Interne, în cazul răpirii fostului judecător a fost reținut un străin. De asemenea, ofițerii de urmărire penală au identificat automobilele folosite de presupușii răpitori. Continuă căutările altor posibili complici.

    Crima a fost comisă de cetățeni străini, care au trecut frontiera de stat. Ei au părăsit deja țara, au trecut granița cu Ucraina. Avem dovezi, înregistrări în ucraineană”, afirmă ministrul Voicu, precizând că, pentru a continua investigarea infracțiunii, autoritățile vor coopera cu Interpolul și cu SIS al R. Moldova.

    Planifica să revină la Kiev”

    Svetlana, soția lui Nicolae Ceaus, spune că soțul ei a fost răpit pentru a doua oară. Prima răpire ar fi fost în 2016, când a fost adus în Moldova. „Știu sigur că nu voia să plece nicăieri. El nu-și amintește cum a ajuns în Moldova. Acest lucru nu l-a discutat cu nimeni. A fost dus în Moldova, fără consimțământul său, fiind reținut prin intimidare”, a declarat ea pentru hromadske.

    Svetlana Ceaus consideră că foștii avocați ai soțului ei, Andrei Smirnov și Kim Veremiiciuc, dar și fostul deputat Alexandr Granovsky, un apropiat al lui Petro Poroșenko, ar fi implicați în „răpirea” din 2016. Potrivit ei, Granovsky poate fi legat de mita pe care Svetlana o consideră o provocare.

    Potrivit Svetlanei, motivele „noii răpiri” ar fi dorința soțului ei de a reveni în Ucraina. „Poziția lui hotărâtă de a reveni la Kiev ar putea fi un motiv al răpirii sale. Acum o lună, el a trimis o scrisoare instanței din Kiev, cerând ajutor”, ne-a spus soția fostului judecător. Svetlana ne-a oferit o copie a adresării, cu presupusa semnătură a soțului ei.

    În această perioadă (patru ani și șase luni) am fost lipsit de posibilitatea de a-mi apăra drepturile în Ucraina, iar dacă ar exista specialiști care se declară „avocați”, pot să spun că nu s-au efectuat acțiuni reale pentru a-mi proteja interesele, poziția mea fiind ignorată în mod deschis”, se spune în adresare.

    Ocsana Birsa, șefa Judecătoriei Dnipro de la Kiev, a menționat pentru hromadske, că a primit recent un presupus mesaj de la Ceaus: „Am primit un mesaj de pe o adresă de e-mail necunoscută pe numele lui Nicolai Alecseevici, fără vreo semnătură, în care se raporta: „Fac apel la echipă, intenționez să mă întorc în Ucraina”. Ei bine, dar Nicolai Alecseevici este demis, așa că suntem lipsiți de posibilitatea de a-l ajuta”,- ne-a declarat Ocsana Birsa. Ea a adăugat că ultima dată când a comunicat personal cu Ceaus a fost în 2016, până la dispariția sa.

    Svetlana Ceaus susţine că toți cei pe care îi suspectează că acționează împotriva soțului ei au fost anterior în relații prietenoase cu el. „Din 2015 și mai devreme, au avut relații bune cu soțul meu. Se pare că au profitat de această „prietenie” și, cu amenințări, intimidări, manipulări au expulzat familia judecătorului din țară, ca fiind inutilă”, a spus soția lui Ceaus.

    Prieteni sau dușmani?

    Jurnalistul Vladimir Boiko a publicat pe Facebook fotografii, după cum susține el, cu imaginea lui Nicolae Ceaus împreună cu Serghei Lysenko. Cel din urmă, potrivit jurnalistului, a venit în ianuarie 2021 la fostul judecător, cerându-i să scrie a doua cerere de azil politic.

    Organizatorul direct al răpirii este Lysenko, fost procuror superior al Departamentului de Management Procedural, Procuratura Kiev, acum reprezentant special al lui Granovsky”, a scris Boiko.

    Într-un comentariu pentru hromadske, Serghei Lysenko a menționat că a fost în Moldova în ianuarie 2021, negând orice presiuni sau amenințări în adresa lui Ceaus.

    Am o înțelegere cu avocatul lui Ceaus de consiliere cu privire la legislația ucraineană în cazul său. Am discutat și problema re-solicitării de azil politic, dar aceasta depinde de alegerea sa. Nu a existat nicio presiune, e o aberație”, ne-a spus Lysenko.

    El a explicat că conversația din ianuarie cu Ceaus nu s-a încheiat cu nimic, iar cererea nu a fost depusă. Lysenko a menționat că, în ciuda reproșurilor legate de Granovsky, el nu l-a văzut pe acesta de vreo doi ani. Deocamdată, nu am reușit să-l contactăm pe Granovsky.

    Jurnaliștii au publicat o hotărâre judecătorească în care se atestă că plecarea lui Ceaus în 2016, potrivit anchetei, a fost organizată de un grup în care intra Alexandr Granovsky, fostul adjunct din Blocul lui Poroșenko, Iuri Fedorov, șeful Departamentului Securității Statului, o persoană din Direcția Generală de Informații a Ministerului Apărării, precum și fostul avocat al lui Ceaus, iar acum șef adjunct al Oficiului Președintelui Zelensky — Andrei Smirnov.

    Acesta din urmă, într-un comentariu către hromadske, nu a negat că l-a dus pe fostul judecător într-un anumit loc, dar a explicat detaliile. „Am acționat în calitate de avocați, în numele clientului nostru. Ni s-a cerut să venim cu clientul într-un anumit loc. Am ajuns. Asta-i tot. După aceea, ne-am luat rămas bun și l-am pierdut din vedere. În ce condiții a plecat, cine a contribuit la aceasta, dacă a fost legal? Cred că ancheta are aceste informații”, ne-a declarat Smirnov.

    Jurnaliștii de investigație de la RISE Moldova au menționat că judecătorul ar fi putut fugi din Ucraina cu ajutorul unor persoane apropiate oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc, cu șeful Asociației Moldovenești de Luptă FEA Dorin Damir și omul de afaceri Veaceslav Turcu.

    Potrivit anchetei, Damir și Turcu au sosit la Kiev cu o rută charter și au părăsit aeroportul cu mașina unuia dintre șefii serviciului de securitate al președintelui Ucrainei Poroșenko. „Un angajat al Serviciului de Securitate al Președintelui Ucrainei i-a transmis lui Ceaus N. A. un pașaport străin al unui cetățean al Republicii Moldova pe numele Turcu V. G., după care Ceaus. N. A. și Damir D. M. au trecut frontiera de stat a Ucrainei, fără a trece controlul de frontieră. În același timp, V. G. Turcu a rămas la Kiev”, se arată în materialele anchetei ucrainene.

    L-am contactat pe Veaceslav Turcu, dar el a refuzat să vorbească cu noi. Anterior, într-un comentariu adresat colegilor noștri din Moldova, el a negat că ar fi dat vreun pașaport pentru Ceaus. „Nu, nu i-am dat pașaport. Dacă citiți cu atenție dosarul, totul e scris acolo. Dar despre Ceaus pot spune că, dacă a comis o crimă și această crimă e dovedită, trebuie să răspundă”, a declarat Turcu.

    Operațiune specială?

    Ruslan Riaboșapca, fost procuror general al Ucrainei, spune că răpirea lui Ceaus este o consecință a refuzului forțelor de ordine din Moldova de a coopera.

    Am încercat să-l aducem legal pe Ceaus în Ucraina, dar procurorul general al R. Moldova (apropiat al fostului președinte Igor Dodon) nu ne-a susținut. Acum situația a luat o întorsătură criminală”, a scris Riaboșapca. Telegram channels „Joker” și „Whisperer”, asociate cu blogger-ul Anatoli Shari, a publicat un video și o poză cu presupusa răpire a lui Ceaus.

    De la Biroul Național Anticorupție al Ucrainei nu au răspuns la întrebările noastre dacă răpirea fostului judecător ar fi putut fi o operațiune specială a forțelor de securitate ucrainene, dar au menționat că nu există rapoarte oficiale privind răpirea judecătorului de la autoritățile competente din Moldova.

    Artem Degtiarenko, reprezentant al Serviciul de Securitate al Ucrainei, a spus pentru hromadske că instituția nu comentează evenimentele care au avut loc pe teritoriul altor state. „Și nu există cazuri penale împotriva dlui Ceaus”, a adăugat Degtiarenko.

    Ce se întâmplă cu extrădarea?

    Rada Supremă a permis reținerea judecătorului în septembrie 2016, când el deja fugise din Ucraina. Din noiembrie 2016, Ceaus era în urmărire internațională, ulterior fiind reținut în Moldova în baza unei cereri de extrădare. Cu toate acestea, nu a fost extrădat.

    Potrivit anchetei ucrainene, în 2016, Ceaus a trecut ilegal frontiera. Procuratura Anticorupție ne-a comunicat că se desfășoară acțiuni de investigație și se stabilește cercul persoanelor implicate în infracțiune. Între timp, Nicolae Ceaus încearcă să obțină azil politic în Moldova.

    Potrivit avocatului lui Nicolae Ceaus, Iulian Bălan, decizia finală privind refuzul sau acordarea azilului politic ex-judecătorului trebuie să fie luată de Curtea Supremă de Justiție, pe 28 aprilie.

    A existat o decizie a Curții de Apel, care a refuzat să ofere azil politic. Am depus un recurs de casare, în care am cerut suspendarea deciziei Curții de Apel și obligarea acesteia să acorde azil politic. Camera Supremă de Justiție s-a pronunțat doar pe partea privind suspendarea deciziei (revocată – n. r.), iar decizia cu privire la azil va fi pe 28 aprilie”, ne-a declarat avocatul lui Nicolae Ceaus, Iulian Bălan.

    Procuratura Anticorupție afirmă că, în caz de refuz, vor exista schimbări în problema extrădării judecătorului.

    După intrarea în vigoare a acestei decizii, prima instanță din R. Moldova va examina cererea Ucrainei de extrădare a judecătorului suspect”, ne-au spus la procuratura specializată anticorupție, dar au adăugat că acest proces poate fi de lungă durată.

    Anterior, Procuratura Anticorupție a declarat că Ceaus „evită cu orice preț extrădarea”. În 2019, Președintele Ucrainei Volodymyr Zelensky chiar s-a adresat către primul-ministru de atunci al Republicii Moldova, Maia Sandu, cu o cerere pentru a facilita extrădarea lui Ceaus.

    Ar putea așa-numita nouă răpire să-l salveze pe fostul judecător de o posibilă extrădare? Întrebarea rămâne deschisă.

    Sursa: Hromadske

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Anunțul ambasadei române la Chișinău în legătură cu regimul de intrare în România pentru cetățenii R. Moldova

    Ambasada română la Chișinău a publicat vineri, 23 aprilie, o notă informativă prin care vine cu mai multe precizări în legătură cu măsurile referitoare la regimul de intrare în România pentru cetățenii R. Moldo…
    Anunțul ambasadei române la Chișinău în legătură cu regimul de intrare în România pentru cetățenii R. Moldova

    Deputat PAS, după ce parlamentarii PSRM – ȘOR au votat în Parlament retragerea Hotărârii privind numirea Domnicăi Manole în funcție de judecătoare la CC: „Această hotărâre nu produce niciun efect juridic exact așa ca și declarația precedentă”

    După ce deputații PSRM – ȘOR au votat în Parlament retragerea Hotărârii privind numirea Domnicăi Manole în funcție de judecătoare la Curtea Constituțională (CC), Sergiu Litvinenco, deputatul Partidului Ac…
    Deputat PAS, după ce parlamentarii PSRM – ȘOR au votat în Parlament retragerea Hotărârii privind numirea Domnicăi Manole în funcție de judecătoare la CC: „Această hotărâre nu produce niciun efect juridic exact așa ca și declarația precedentă”

    DOC/ Deputații PSRM – ȘOR au votat în Parlament retragerea Hotărârii privind numirea Domnicăi Manole în funcție de judecătoare la CC

    Deputații PSRM – ȘOR, cu 53 de voturi, au aprobat o Hotărârea cu privire la anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea unui judecător al Curții C…
    DOC/ Deputații PSRM – ȘOR au votat în Parlament retragerea Hotărârii privind numirea Domnicăi Manole în funcție de judecătoare la CC

    Judecătorii CC comentează declarația votată în Parlament despre „recunoașterea caracterului captiv al Curții”: Este o hotărâre exclusiv politică

    Judecătorii Curții Constituționale (CC) consideră că declarația prin care deputații din Parlament au cerut demisia a trei judecători constituționali „prejudiciază statul de drept” și imaginea Curții. Reacția vi…
    Judecătorii CC comentează declarația votată în Parlament despre „recunoașterea caracterului captiv al Curții”: Este o hotărâre exclusiv politică

    Socialiștii au cerut demisia a trei membri CC. Ce spune legea? Cum (nu)pot fi demiși judecătorii Curții Constituționale

    Deputații socialiști nu cunosc textul și semnificația Constituției. Asta spun experții constituționali despre declarația pe care deputații Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) au citit-o vineri, 23 ap…
    Socialiștii au cerut demisia a trei membri CC. Ce spune legea? Cum (nu)pot fi demiși judecătorii Curții Constituționale