Ministrul român de Externe despre criza din Ucraina: „Avem o desfășurare masivă de forțe care pare să indice o anumită intenție ofensivă”

Ministrul de Externe al României Bogdan Aurescu a declarat miercuri, 8 decembrie, la Interviurile Digi24.ro, că situația din apropierea graniței dintre Ucraina și Federația Rusă este una „de natură să ne îngrijoreaze”. Aurescu a spus că „nu putem să excludem niciun fel de evoluție a evenimentelor”, iar la reuniunile internaționale există „o anumită nervozitate care plutește în aer”. Ministrul de Externe al României a precizat că este important ca aliații nord-atlantici să descurajeze „orice fel de intenție agresivă” a Federației Ruse.

Declarațiile ministrului Bogdan Aurescu despre situația din Ucraina și poziția României:

„Am participat săptămâna trecută și la o importantă ministerială a NATO, la Riga, unde subiectul evoluțiilor din vecinătatea României a figurat pe primul loc. Au fost chiar două sesiuni de lucru, o reuniune în format aliat și a doua zi o altă reuniune la care am invitat și partenerii Ucraina și Georgia. Discuțiile au fost extrem de aplicate. Toți aliații și-au manifestat preocuparea pentru aceste evoluții de securitate, față de această desfășurare masivă de forțe și echipamente ale Federației Ruse în proximitatea frontierei cu Ucraina, iar mesajele au fost extrem de adecvate. 

Cifrele concrete pot să difere în funcție de sursă. Ceea ce este cert este că avem o desfășurare masivă de forțe militare și echipamente rusești, care se construiește pe ceea ce s-a întâmplat în luna aprilie. S-a spus în acel moment că este cea mai mare desfășurare de la Războiul Rece încoace. Acela era un exercițiu. De data aceasta avem mai puține informații din surse ruse. Practic dacă ne uităm la declarațiile oficialilor și la ceea ce apare în presa rusă constatăm că avem mult mai puține informații și acest lucru este unul dintre factorii care prezintă preocupare pentru că nu avem o interpretare din sursă rusă a intenților și o explicație a motivelor pentru care are loc această desfășurare de forțe. 

În luna aprilie spuneam că mare parte din echipamentele utilizate și chiar o parte din trupe au rămas pe teren. Se pare că acea infrastructură e utilizată acum de aceste noi forțe care sunt masate în număr foarte mare la frontierele Ucrainei. Prin urmare se încearcă, cel mai probabil, crearea unei presiuni la nivelul statului Ucrainean în vederea obținerii unor concesii politice legate de relația dintre Ucraina și Federația Rusă.

Există multe analize care s-au făcut în această perioadă, însă ce este esențial este că avem o desfășurare masivă de forțe, ea pare să indice o anumită intenție ofensivă care nu este încă materializată, iar acest lucru este de natură să ne îngrijoreze.

Noi nu putem să excludem niciun fel de evoluție a evenimentelor, nu ne dorim să existe un conflict de niciun fel, însă după cum ați putut constata atât la reuniunea ministerială NATO, cât și la OSCE, am putut să constat o anumită nervozitate care plutește în aer, inclusiv dacă ne raportăm la declarațiile pe care ministrul rus de externe le-a făcut la Stockholm.

A fost un discurs pe care ministrul de externe al Federației Ruse l-a susținut, iar în interiorul acestui discurs au fost destul de multe aspecte contondente. Unul dintre ele fiind cel referitor la scutul anti-rachetă de la Deveselu care a fost caracterizat ca fiind de natură să poată fi utilizat pentru lovituri ofensive împotriva Federației Ruse. Nu e o afirmație nouă, ea apare recurent la nivelul oficialilor ruși. (…) Poziția noastră a fost întodeauna, cea pe care am enunțat-o și la Stockholm, în sensul că aceste declarații sunt incorecte pe fond. Scutul este parte a unui sistem care este strict defensiv. (…) Este folosit în scop de legitimă apărare. Nu există niciun fel de intenție de transformare a acestui sistem în unul de natură ofensivă. Acest lucru nici nu se poate realiza. Prin urmare, aceste afirmații sunt false. Elementele sistemului anti-rachetă nu vizează în niciun fel Federația Rusă, ci amenințări potențiale cu atacuri cu rachete balistice din afara spațiului euro-atlantic, mai precis din Orientul Mijlociu.

A mai existat o poziționare a autorităților ruse, inclusiv în discursul ministrului de externe rus prin care se solicitau garanții juridice că NATO nu se va mai extinde. Noi nu putem să punem sub semnul întrebării decizii pe care Alianța Nord-Atlantică le-a luat în trecut, inclusiv cele care au fost luate la Summitul de la București din 2008 care se referă la posibilitatea ca Ucraina și Georgia să devină membrii ai NATO atunci când condițiile vor fi îndeplinite. Acea declarație a Summitului din 2008 rămâne valabilă. NATO continuă să susțină politica ușilor deschise, dar ca un stat să devină membru NATO trebuie îndeplinite o serie de condiții. Nu e vorba doar despre o reformă a armatei, rebuie îndeplinite o serie de reforme democratice, ale instituțiilor. Ideea de a solicita garanții juridice de neextindere e ca și când ai încredința un drept de veto unui stat terț care nu ține decât de statele membre aliate și de voința candidaților care își desfășoară procesul de reforme care este absolut necesar pentru a adera la Alianță.

Eu cred că ceea ce este important, este să descurajăm orice fel de intenție agresivă. (…)  Pot să existe în egală măsură consecințe ale unor acțiuni agresive. UE are un set cuprinzător de sancțiuni, România a susținut adoptarea de diverse seturi de sancțiuni împotriva Federației Ruse. eu cred că seturile de sancțiuni au rol important de descurajare, mai ales dacă ne gândim la posibilitatea adoptării de sancțiuni economice care pot să afecteze serios economia dintr-un stat terț.

Nimeni nu cred că își dorește în acest moment, și cred că nici Federația Rusă n-ar trebui să își dorească în acest moment o escaladare.

Ne îngrijorează aceste evoluții și în negocierile care vor urma în perioada următoare pentru noul concept strategic NATO, discuția despre flancul estic va ocupa un loc important. Este foarte important să consolidăm flancul estic astfel încât să nu existe disparități între nord și sud.

În acest moment nu există o amenințare la adresa României, însă în interiorul NATO acționăm împreună cu toți partenerii noștri în așa fel încât securitatea și stabilitatea regiunii, inclusiv a României, să fie asigurate la cel mai înalt grad”, transmite Digi.