Cum poate fi evitată criza și speculațiile pe piața alimentelor. Opinia unui fost ministru al Finanțelor
Veaceslav Negruță, expert economic, fost ministru al Finanțelor în perioada 2009-2013 vorbește, într-un comentariu pentru ZdG despre cum poate fi evitată o criză, dar și speculațiile de pe piața alimentatelor din R. Moldova.
Vedeți, mai jos, opinia integrală expusă de fostul ministru.
„Aprovizionarea, în special cu produse de primă necesitate și cu produse alimentare, deocamdată, nu este problema nr.1 în R. Moldova în contextul epidemiei/pandemiei COVID-19.
Depozitele de aprovizionare și magazinele au suficiente produse la acest început de perioadă de stare de urgență, declarată de autorități. Și primul eventual șoc care putea să urmeze odată cu anunțarea acestei stări de urgență a trecut fără mari epuizări de stocuri și rafturi, dacă vorbim de alimente. Iar unde a fost necesar, rafturile au fost umplute la loc.
Doi, problema societății noastre deocamdată nu este lipsa de produse alimentare, ci suficiența de resurse financiare pentru a cumpăra produsele necesare. Modelul economic din ultimii 20 de ani, bazat în mare parte pe remiterile de peste hotare, se va schimba radical în următoarele câteva saptămâni sau chiar zile. Adică, cele peste 100 milioane euro care intrau lunar în conturile familiilor de aici de la rudele care muncesc peste hotare va dispărea. Deoarece multă lume, deocamdată, cel puțin în următoarele trei luni, nu va mai avea activitatea de altă dată și venitul de la munca prestată peste hotare. Și asta se referă la concetățenii noștri indiferent unde se află ei acum: Italia, Rusia, Spania, Germania, SUA, Franța. Până nu demult, aceste milioane erau mijloacele cu care se cumpărau alimente, se achitau servicii și alte cheltuieli existențiale.
Un alt canal de intrare de venituri în bugetele familiilor care muncesc aici erau din exportul producției fabricate în R. Moldova. Repsectiv, din cauza constrângerii cererii în afară, vom avea și o altă lovitură asdupra buzuarului angajaților care aveau venituri indirect din exporturile spre UE sau spre Rusia. Evident, în următoarele 3 luni și bugetarii vor dispune de venituri mai puține, pornind de la constrângerile bugetare care se vor cristaliza și mai pronunțat urmare a dificultăilor sau vacanțelor fiscale (dacă vor fi astfel de decizii) în plata impozitelor.
Deci, capacitatea de cumpărare a populației, de rând cu rezervele de alimente deja făcute, este factorul determinant în următoarele 3 luni care va echilibra cererea la produse alimentare și evoluția prețurilor pe piața internă.
Cel mai probabil în timpul apropiat (până la 3-6 luni) ne va reuși evitarea unei crize alimentare, având în vedere și ajutorul care va veni de la producătorii mici, de la sate, care vor oferi consumatorilor anumite categorii de alimente primare, dacă nu intervin măsuri de blocare totală a circulației de transport, oameni și mărfuri în interiorul R. Moldova.
Evident este că o comparație cu cele întâmplate în orașele mari afectate de COVID 19 cu situația din R. Moldova este irelevantă, deoarece cetățenii din urbe mari au un alt comportament de consumator decât aici, unde avem doar câteva orașe mai mari, în care lumea are conexiune cu rudele de la țară. Astfel, aprovizionarea cu produse alimentare elementare poate fi asigartă și la nivel de familii.
Trei, ce urmează ca și an agricol 2020? Această întrebare este în mare parte cheia unui răspuns vis-a-vis de evoluția prețurilor la produsele alimentare după august- septembrie. Dacă vor fi efectuate lucrările de primăvare în volum suficient, ca să asigure o securitate minimă alimentară pentru următoarele 12 luni după colectarea roadei, vom avea niște prețuri a viitoarei roade agricole și evident a produselor alimentare în regiune. Dacă guvernarea va recurge la măsuri de stopare a exportului de anumite produse agricole și alimentare sau va menține piața liberă pentru întrega perioadă de COVID 19.
Sunt întrebări la care răspunsurile vor veni abia spre mai-iunie și atunci vor fi și prognozele mult mai relevante. Acum incertitudinea domină peste tot, nu doar din punct de vedere epidemiologic, sanitar, medical, dar și din punct de vedere economic, financiar și evident în materie de securitate alimentară.
Autoritățile sunt obligate să dispună deja de anumite planuri de intervenții imediate, medii și de lungă durată, pe care să le anunțe societății și care să ajute la evitarea unor crize și speculații în această perioadă de stare de urgență, dar și după revenirea la normal. Deși nimeni azi nu riscă să se expunpă cu certitudine cum această normalitate va arăta după COVID 19.
Politica autorităților de izolare a R. Moldova promovată în ultima perioadă de timp expune cetățenii R. Moldova la riscuri și lipsuri în perioadă dificilă pentru toți. Parteneriatele se construiesc greu, dar ele sunt singurele care ajută în timpuri grele statele slabe și populația sărăcită. Ajutoarele și asistența de natură umanitară, alimentară, financiară sunt mult mai ușor de obținut dacă R. Moldova nu s-ar fi aflat în această stare de izolare indusă de propriile autorități. Oricum, comunitatea internațională și-a arătat deschiderea să ajute, dacă astfel de solicitări sunt formulate de autoritățile de la Chișinău.
Iar restricțiile și sancțiunile în perioadă de criză pot genera scenarii mult mai sumbre, dacă autoritățile vor încerca să pună bâta în capul mesei și nu Legea, care să fie respectată de toți, fără excepții. Chiar și de către autorități, care deocamdată sfidează chiar și propriile decizii aprobate în stare de urgență.
Sper și cred că o criză și speculații pe piața alimentelor poate fi evitată, dacă procesele sunt gestionate responsabil de fiecare în parte, indiferent dacă e entitate publică sau din sectorul privat, persoană fizică sau agenți economici care oferă servicii în sfera alimentării publice, iar transparența deciziilor și aplicarea acestora este cheia succesului în astfel de situații complicate și complexe”.
