Vrem aleși locali integri: cum trebuie să fie raportate şi soluţionate conflictele de interese?

Anul 2023 este anul alegerilor locale generale, iar cetățenii cu drept de vot trebuie să opteze pentru conducerea localității lor de către o persoană profesionistă, dedicată și integră. Rapoartele de activitate ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), entitate menită să vegheze asupra integrităţii în sectorul public, arată că primarii şi consilierii locali sunt deseori vizaţi în procedurile de control. Bunăoară, în anul trecut, circa 31% din procesele verbale de iniţiere a controalelor privind conflictele de interese au fost întocmite în privinţa primarilor, iar în 25% au fost vizați consilierii locali.

Deşi ANI vine în susţinerea aleşilor locali, oferind instruiri şi consultaţii la subiectul integrităţii, în rândul aleşilor locali persistă confuziile privind înţelegerea noţiunilor de conflict de interese şi interese personale, nu se cunoaşte bine cine sunt persoanele apropiate, unde se declară şi cum se soluţionează conflictele de interese, care este răspunderea pentru nerespectarea legislaţiei etc.

În Republica Moldova sunt circa 900 de primari și câteva mii de consilieri locali, care în activitatea lor trebuie să se conducă de o multitudine de legi, inclusiv referitoare la statutul alesului local, administraţia publică locală, finanţele publice locale, să intre în esenţa procesului bugetar şi al administrării patrimoniului. Nu mai puţin importante sunt aspectele ce ţin de integritate, cerinţele privind declararea averilor si intereselor personale, raportarea şi soluţionarea conflictelor de interese, care urmează a fi cunoscute şi respectate.

Aleşii locali în vizorul Autorităţii Naţionale de Integritate

Rapoartele de activitate ale ANI, entitate menită să vegheze asupra integrităţii în sectorul public, arată că primarii şi consilierii locali sunt deseori vizaţi în procedurile de control. Astfel, în anul 2021, circa 28% din procesele verbale de iniţiere a controalelor referitoare la conflictele de interese au fost întocmite în privinţa primarilor şi 20% – în privinţa consilierilor locali. În anul 2022, ponderea lor a constituit respectiv 31% şi 25%. Totodată, în jur de jumătate din actele de constatare a încălcării regimului conflictelor de interese (!) au fost emise în privinţa aleşilor locali: în 2021– 38% în privinţa primarilor şi 16 % – a consilierilor locali; în 2022 – respectiv, 36% şi 14%.

Ce este un conflict de interese în serviciul public și cum se raportează acesta?

Potrivit Legii privind declararea averii şi intereselor personale, aleşii locali sunt obligaţi să-și declare averile şi interesele personale, să raporteze şi soluţioneze situaţiile de conflict de interese, de incompatibilităţi şi restricţii. Legea defineşte conflictul de interese ca o situaţie în care persoana ce ocupă o funcţie publică (inclusiv primarul şi consilierul local) are un interes personal care influenţează sau ar putea influenţa exercitarea imparţială şi obiectivă a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin potrivit legii.

Exemple în acest sens sunt situaţiile în care primarii sunt chemați să ia decizia de a încheia contracte cu firme afiliate acestora, de a angaja la primărie persoane apropiate, de a participa la selectarea rudelor la conducerea entităţilor subordonate primăriei. În cazul consilierilor locali – situaţiile în care aceştia urmează să decidă asupra acordării facilităţilor/compensaţiilor acordate firmelor afiliate. Asemenea situaţii sunt conflicte de interese reale, în care aleşii locali trebuie să declare conflictul de interese şi să se abţină de la adoptarea deciziilor/ să nu activeze într-o situaţie de conflict de interese până la soluţionarea acestuia.

Potrivit legii citate, interesele personale nu se rezumă doar la interesele care rezultă din relaţiile cu persoane apropiate, ci includ şi acele interese care apar din relaţiile cu organizaţiile necomerciale, partidele politice şi organizaţiile internaţionale. Iar lista persoanelor apropiate nu se limitează doar la membrii familiei, ea include şi concubinul/concubina, persoanele aflate la întreţinere, persoanele înrudite prin sânge sau adopţie (părinţii, fraţii/surorile, bunicii, nepoţii, unchii/mătuşile) şi persoanele înrudite prin afinitate (cumnaţii/cumnatele, socrii/soacrele, ginerii/nurorile).

Aleşii locali urmează să raporteze conflictele de interese reale în care se află la ANI, nu mai târziu de 3 zile de la data constatării unei astfel de situaţii, completând o declaraţie de conflict de interese în forma recomandată de ANI sau în formă liberă. Inspectorul de integritate va rezolva conflictul de interese în decurs de 3 zile de la primirea declaraţiei şi va informa alesul local despre soluţia pe care trebuie să o aplice.

Ce încălcări depistează inspectorii de integritate de la ANI?

Potrivit ANI, cele mai frecvente încălcări ale regimului conflictului de interese admise de către aleşii locali, în speţă, de către primari, sunt emiterea actelor administrative/juridice în privinţa soţului/soţiei/părinţilor angajaţi la primărie; examinarea şi semnarea contractelor de arendă a terenurilor cu agenţii economici, ai căror proprietari sau asociaţi sunt; semnarea contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole cu membrii familiei; acordarea lor înșişi a premiilor etc. Atare cazuri sunt conflicte de interese consumate – situații în care aleșii locali au activat/au luat decizii în situații de conflict de interese.

Una dintre cele mai recente abateri identificate de către inspectorii de integritate a fost sesizată de Curtea de Conturi, în legătură cu oferirea ajutorului pentru agricultorii afectaţi de seceta din anul 2020. Potrivit Hotărârii Curţii de Conturi nr. 64/2022, în 58 de dosare acceptate pentru oferirea subvenţiilor au fost acte semnate în situaţie de conflict de interese. În urma controalelor efectuate, inspectorii au constatat că un vicepreşedinte de raion şi 13 primari, membri ai comisiilor de evaluare a pagubelor, au participat la luarea deciziilor în privinţa firmelor afiliate acestora care au beneficiat ulterior de ajutor de la stat.

Faptul că o parte din aleşii locali nu cunosc legislaţia, nu înseamnă că aceştia nu pot fi sancţionaţi în cazul în care nu o respectă. Cu regret, sunt şi aleşi locali primari care încalcă cu bună ştiinţă reglementările ce ţin de conflictele de interese.

Ce sancţiuni riscă aleşii locali în cazul nerespectării legislaţiei?

În funcţie de abaterile constatate, pot fi aplicate diferite sancţiuni. Spre exemplu, Codul Contravenţional prevede sancţiuni pentru nedeclararea conflictelor de interese, sub formă de amendă de până la 9 mii de lei, aplicată persoanei cu funcţie de răspundere şi de privare a dreptului de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de până la un an. În cazul nesoluționării conflictului de interese, persoana riscă o amendă de până la 12 mii de lei şi privarea dreptului de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de până la un an. Codul penal prevede răspunderea pentru exercitarea atribuţiilor în situaţie de conflicte de interese sub formă de amendă de până la 750 de mii de lei sau închisoare de până la 3 ani, cu privarea dreptului de a ocupa funcţii publice pe un termen de până la 7 ani. Totodată, în cazul constatării activităţii în situaţie de conflict de interese, aleşii locali riscă să rămână şi fără mandat.

Potrivit ANI, în anii 2021-2022 au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în privinţa a 23 de aleşi locali (15 primari şi 8 consilieri locali), valoarea amenzilor constituind circa 150 de mii de lei. Sancţiunile aplicate au fost stabilite conform Legii cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, în funcţie de gradul de vinovăţie, natura abaterii, numărul şi durata abaterilor, comiterea unor abateri similare anterior, prejudiciul adus interesului public şi funcţia deţinută.

Există practici pozitive?

În ultimii ani tot mai mulţi aleşi locali, în special primari, declară şi soluţionează conflictele de interese, evitând sancţiunile şi interdicţiile. Astfel, în anul 2021 la ANI au fost declarate 252 de conflicte de interese, în 2022 – 277 de conflicte de interese, exemple despre care ar trebui să ştie cât mai mulţi aleşi locali.

Autor: TI-Moldova

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova”, implementat de Transparency International – Moldova, cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.