Moscova, în politica de la Chișinău
Partide considerate pro-ruse sau care au promovat apropierea strategică de Federația Rusă: PCRM, PSRM și partidele asociate lui Ilan Șor.
Parlamentul 2001–2005
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) – 71 mandate din 101. Partidul lui Vladimir Voronin a obținut majoritatea constituțională și a guvernat singur. Programul electoral promova integrarea în Uniunea Rusia–Belarus și acorda prioritate relațiilor cu Moscova.
Parlamentul 2005–2009
PCRM – 56 mandate. Comuniștii își păstrează guvernarea, deși în această perioadă Voronin începe să promoveze și apropierea de UE.
Parlamentul aprilie–iulie 2009
PCRM – 60 mandate. Victoria comuniștilor este urmată de protestele din 7 aprilie și de alegeri repetate.
Parlamentul 2009–2010
PCRM – 48 mandate. După alegerile repetate din iulie 2009, PCRM pierde majoritatea parlamentară.
Parlamentul 2010–2014
PCRM – 42 mandate. Comuniștii rămân cea mai mare fracțiune parlamentară, însă sunt în opoziție.
Parlamentul 2014–2019
PSRM – 25 mandate.
PCRM – 21 mandate.
PSRM promovează aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică și relații privilegiate cu Rusia.
Parlamentul 2019–2021
PSRM – 35 mandate.
Partidul Șor – 7 mandate.
Socialiștii devin cea mai mare fracțiune parlamentară. În Parlament intră și Partidul Șor, care ulterior va fi declarat neconstituțional.
Parlamentul 2021–2025
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) – 32 mandate.
(PSRM + PCRM pe listă comună)
Partidul Șor – 6 mandate.
Parlamentul 2025–2029
Blocul Electoral Patriotic (BEP) – 26 mandate. Blocul a fost format în jurul PSRM și al altor formațiuni de stânga. Observatori și presa internațională l-au descris drept principalul bloc cu orientare favorabilă relațiilor strânse cu Rusia.
Alternativa – 8 mandate. Blocul condus informal de Ion Ceban este poziționat oficial pro-european, dar cu lideri proveniți din formațiuni care anterior au colaborat cu forțe politice apropiate Moscovei. Nu este încadrat unanim drept „pro-rus”.
