Editorial Rusia nu vrea să lupte cu America în Ucraina
De la toate tribunele mari se vorbește despre încetarea războiului din Ucraina, dar războiul continuă. Deși s-au făcut mai multe pronosticuri și au existat în ultima jumătate de an mai multe așteptări că în toamnă se vor găsi soluții de pace pentru războiul din Ucraina, toate au rămas pe vechi.
Vorbim de pace, dar drumul până la ea se lungește de la o zi la alta tot mai mult: sunt peste 580 de zile de la începutul războiului. Nici Summitul din august de la Jeddah (Arabia Saudită), care reunise peste 40 de șefi de state și de guverne și care promitea să pună începutul „unui efort de pace pe termen lung”, nici Summitul de la începutul lui septembrie a celor mai dezvoltate 20 de economii ale lumii (G-20) de la New Delhi (India) și nici sesiunea de săptămâna trecută a Adunării Generale a ONU de la New York (Statele Unite ale Americii) nu au făcut mai multă pace nici în Ucraina, nici în afara ei. Agenda sesiunii – „reconstruirea încrederii şi relansarea solidarităţii globale în scopul păcii, prosperităţii, progresului şi sustenabilităţii pentru toţi”, a rămas în impas.
Rusia a respins, ca și la Jeddah și New Delhi, planul de pace al Ucrainei, declarându-l „nerealist”. Kremlinul se arată deranjat de faptul că Occidentul ajută Ucraina să lupte, în loc s-o convingă să renunțe la luptă. Șeful Externelor ruse, Serghei Lavrov, a izbucnit de la tribuna ONU în critici dure la adresa Occidentului că ar lupta direct cu Rusia în Ucraina. „Puteţi să spuneţi cum vreţi, dar se luptă cu noi direct.., folosind ucrainenii drept carne de tun. Cred că toţi cei de aici care sunt interesaţi de situaţia din Ucraina ştiu foarte bine că americanii, britanicii şi alţii luptă furnizând Ucrainei, în primul rând, tot mai multe arme.”
Declarațiile, potrivit Agerpres, au fost făcute de Lavrov într-o conferință extinsă de presă la sediul Națiunilor Unite, la câteva zile după discursul de la tribuna ONU al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care a denunțat „agresiunea criminală” a Rusiei în Ucraina și a avertizat Kremlinul că va fi înfrânt în războiul pe care l-a declanșat și că dacă nu se va conforma planului de pace al Ucrainei, războiul s-ar putea încheia pe câmpul de luptă. Întrebat despre soluțiile de pace ale Rusiei în Ucraina, Serghei Lavrov a declarat că țara sa nu este interesată de un „război pe scară largă, dar dacă ei (ucrainenii și partenerii, n.r.) spun că acest lucru trebuie să se întâmple pe câmpul de luptă, foarte bine, se va face pe câmpul de luptă… Este în interesul nostru comun să prevenim o spirală descendentă într-un război pe scară largă şi să împiedicăm prăbuşirea finală a mecanismelor de cooperare internaţională. Dar dacă nu, de noi depinde în totalitate cum va evolua istoria” – citat din mesajul aceluiași Lavrov la cea de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
Chiar așa? Șeful diplomației ruse a dat de înțeles că Rusia nu exclude eventualitatea unei confruntări nucleare, în cazul în care nu vor fi luate în calcul și pozițiile ei la negocierea unui eventual acord de pace.
Timp de aproape două luni (6 august – 26 septembrie) – trei reuniuni convocate la cel mai înalt nivel mondial posibil și nicio soluție reală de a pune capăt războiului care omoară zilnic Ucraina și provoacă tot mai multe instabilități și riscuri de securitate în regiune. Și într-o situație ca asta, ce ne-ar aștepta? Un război care ar putea fi „unul îndelungat”, sugerează Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO.
„Cele mai multe războaie durează mai mult decât se așteaptă atunci când încep. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina. Ne dorim cu toții o pace rapidă, dar în același timp, trebuie să recunoaștem: dacă președintele Zelenski și ucrainenii încetează să mai lupte, țara lor nu va mai exista; dacă președintele Putin și Rusia depun armele, vom avea pace”, declară Jens Stoltenberg.
Puțin probabil. Putin nu pentru asta a pornit războiul, iar Kremlinul insistă că are și el planurile lui de pace.
Întrebare: dacă la summitul de la Jeddah s-a decis ca Rusia să fie parte în toate formatele de negociere a războiului și păcii în Ucraina și dacă Occidentul, potrivit declarațiilor lui Lavrov, „luptă direct cu Rusia în Ucraina”, de ce Putin și Biden – liderii celor două cele mai puternice armate ale lumii nu s-au reunit încă niciodată de când a început războiul la aceeași masă? De ce s-au separat, comunică de la distanță și atunci prin intermediari?
Dacă s-au găsit soluții în cazul celui mai mare război din istoria omenirii (Războiul Doi Mondial), de ce nu s-ar găsi și pentru cel din Ucraina, înainte ca el să ajungă la condiția unui al treilea și ultim război mondial, în care bomba atomică va decide soarta acestei lumi?
Războiul continuă. Fiecare dintre părți, cu planurile sale de război: Rusia – cu cele de ofensivă, Ucraina – cu cele de contraofensivă. Până unde se va merge, rămâne neclar. Ceea ce este clar – cu cât mai mult va continua acest război, cu atât mai mult se vor radicaliza beligeranții și cu atât mai greu va putea fi el oprit. Putin, în tot cazul, se pregătește și pregătește Rusia de un război pe termen lung. Potrivit unui comunicat al autorităților militare ucrainene, în Rusia se așteaptă o mobilizare forțată masivă, evaluată între 400 și 700 de mii de persoane. Aceasta va cuprinde atât Rusia, cât și teritoriile temporar ocupate din Ucraina. În plan mai larg, în Rusia a început militarizarea sistemului preșcolar și a celui școlar. De la Pacific la Marea Neagră, copiii sunt echipați în uniforme și antrenați să sape tranșee, să arunce grenade și să tragă la țintă. Pe lângă școli sunt create așa-numitele cluburi „militar-patriotice”, iar de la 1 septembrie, prin ordinul președintelui Putin, în școli a fost introdus un nou curs obligatoriu de studiu – fundamentele securității și apărării patriei. Pregătește Putin Rusia de apărare? E posibil să se mute războiul din Ucraina în Rusia?
