Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Drag de imunitate

Drag de imunitate

294-padurariImunitate parlamentară – dreptul în baza căruia deputaţii nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă. Graţie imunităţii, deputaţii nu pot fi trimişi în judecată fără audiere şi fără încuviinţarea Parlamentului. „Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă sau trimis în judecată pe cauză penală ori contravenţională fără încuviinţarea prealabilă a Parlamentului”, se spune în art. 10 al Legii despre statutul deputatului.

De ani de zile deja, periodic, în Parlamentul R. Moldova, au loc spectacole imresionante, legate de revendicarea de către Procuratura Generală (PG) a suspendării imunităţii unor deputaţi.

Ultimul caz, în care este vizată cererea privind suspendarea imunităţii deputaţilor PCRM Vladimir Voronin şi Anatol Popuşoi, a readus în atenţia opiniei publice alte zeci de cazuri, cu alţi deputaţi, pentru care aceeaşi instituţie, PG, a cerut retragerea imunităţii. Tânăra istorie a R. Moldova nu cunoaşte, însă, vreun caz în care deputaţii rămaşi fără imunitate s-au ales cu vreo sentinţă judiciară.

O cronică incompletă a suspendărilor

În aprilie 2002, Iurie Roşca şi Ştefan Secăreanu au rămas fără imunitate parlamentară, în urma votului Parlamentului majoritar comunist. Atunci, liderii creştin-democraţi urmau să fie judecaţi penal pentru organizarea unor acţiuni de protest declarate ilegale de autorităţi şi implicarea minorilor în manifestaţii. Parlamentarii erau acuzaţi şi de profanarea drapelului de stat al R. Moldova, după ce tăiaseră stema de pe drapelul de stat, aplicând harta României Mari şi chemând la răsturnarea puterii, se explica în demersul PG. Tot atunci, în cererea procurorului general, Vasile Rusu, figura şi numele lui Vlad Cubreacov, dar imunitatea acestuia nu a mai fost ridicată, din cauza că, la 21 martie acelaşi an, fusese dat dispărut.

În 2004, aceiaşi lideri PPCD rămăseseră fără imunitate pentru a fi cercetaţi într-un dosar penal deschis pentru „profanarea simbolurilor altor state”. Ei erau învinuiţi că, în timpul acţiunilor de protest, arseseră drapelul Federaţiei Ruse, dar şi portretul preşedintelui comunist de atunci, Vladimir Voronin.

Actualul preşedinte al Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului R. Moldova, Ion Pleşca, îşi aminteşte şi alte câteva cazuri legate de solicitările de suspendare a imunităţii parlamentare a unor deputaţi.

„În 2005, Serafim Urechean, Ion Ciontoloi şi Vasile Colţa, toţi trei – deputaţi AMN, au fost lipsiţi de imunitate, fiind cercetaţi în 3 dosare penale. Atunci a fost ridicată şi imunitatea unui deputat PCRM, partid aflat la putere, Ivan Guţu, preşedinte al Consiliului raional Edineţ, pentru presupuse delapidări cu carburanţi”, povesteşte Ion Pleşca. El constată că, în niciunul dintre aceste cazuri, deputaţii rămaşi fără imunitate nu au fost sancţionaţi judiciar.

Mai nou, la 31 mai 2010, PCRM a cerut PG să solicite ridicarea imunităţii parlamentare a vicepreşedintelui Parlamentului, deputatul liberal-democrat Iurie Ţap, pentru utilizare inadecvată a automobilului de serviciu, dar, în noile condiţii politice, parlamentarul nu a fost lipsit de imunitate.

„Nu cred că, de data asta, se va produce ceva deosebit. Nu cred că Voronin va ajunge pe banca acuzaţilor”, opinează ex-parlamentara Vitalia Pavlicenco, preşedinta PNL, în contextul deciziei din 27 septembrie a Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi, care a amânat, până la sfârşitul acestei săptămâni, dezbaterea şi votarea ridicării imunităţii deputaţilor PCRM Vladimir Voronin şi Anatol Popuşoi. Preşedintele comisiei, Ion Pleşca, a explicat amânarea deciziei prin faptul că PG nu a prezentat mai multe copii din dosarele penale existente deja, din care ar reieşi că cei doi deputaţi ar trebui deferiţi instanţelor de judecată. Pe de altă parte, prim-viceprocurorul general, Andrei Pântea, spune că comisia parlamentară s-ar fi putut pronunţa şi în lipsa acestor copii din dosare. Oricum, în conformitate cu procedura legală, doar plenul Parlamentului este în drept să decidă dacă deputaţii vor fi sau nu lipsiţi de imunitate.

Cauza penală pe numele lui Vladimir Voronin este pornită în legătură cu evenimentele din aprilie 2009. Anatol Popuşoi, ex-director „Moldsilva”, este cercetat pentru darea în folosinţă, către familia Voronin, în condiţii deosebit de avantajoase, a 700 ha de pădure la Ţiganca, Orhei.

Vladimir Voronin a participat la şedinţa comisiei, desfăşurată cu uşile închise, în lipsa presei. În aceeaşi zi, pe site-ul www.pcrm.md, a fost postat mesajul acestuia, citit în faţa membrilor comisiei.

„Aşa a fost destinul ca biografia mea să fie zbuciumată de câteva încercări destul de dramatice. Prima dintre acestea a fost memorabilul atac asupra sediului MAI, în anul 1989, a doua – confruntarea timp de circa 6 luni cu opoziţia în anul 2002 şi, în sfârşit, evenimentele din 7 aprilie 2009”, a spus Voronin.

Imunitatea, ca un paravan

Lamentarea ex-preşedintelui a provocat acţiuni de susţinere a acestuia, organizate de structurile teritoriale de partid cu genericul „Moldova în apărarea lui Voronin”. Potrivit www.pcrm.md, comunişti din mai multe localităţi au semnat declaraţii „prin care îşi exprimă indignarea şi dezacordul în legătură cu intenţia autorităţilor actuale de a-l aresta pe fostul preşedinte, Vladimir Voronin”. Panica este transmisă în localităţile republicii prin intermediul posturilor de Radio şi TV controlate de PCRM.

Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi Convenţia penală cu privire la corupţie a Consiliului Europei, la care R. Moldova este parte, spun că toate persoanele care au comis infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni prevăzute de Convenţie poartă răspundere penală şi urmează a fi sancţionate.

Transparency de mult sprijină ideea ca, în cazul comiterii unei infracţiuni de corupţie, agentul public suspectat să nu mai dispună de imunitate sau de alte privilegii. „Deci, să fie lipsit de orice imunitate, pentru a avea posibilitatea de a efectua o urmărire penală eficientă şi, după caz, pentru a aplica sancţiuni adecvate.Dacă şi este acordată, imunitatea sau unele privilegii ar trebui să existe doar pentru ca funcţionarul de stat să-şi poată îndeplini nestingherit atribuţiile de funcţie”, spune Lilia Carasciuc, preşedinta Transparency Internaţional-Moldova. Ea aminteşte că, la noi, deseori, persoane suspecte „îşi cumpără” locuri pe listele electorale, cumpărându-şi astfel imunitate parlamentară, care devine un paravan după care se ascund de ochii lumii şi a justiţiei faptele şi acţiunile nedemne.

Aneta GROSU