Franța, zguduită de proteste violente: peste 1200 de persoane arestate, jafuri și clădiri istorice în flăcări

Peste o jumătate de milion de oameni au ieșit sâmbătă, 17 octombrie, în stradă în Franța, nemulțumiți de creșterea prețurilor și de problemele din sistemul de învățământ. Manifestațiile au degenerat în confruntări violente între protestatari și forțele de ordine, soldate cu peste 1.200 de arestări. Printre manifestanți s-au numărat și susținători ai elevilor de liceu, relatează The Guardian.

Violențele au izbucnit în timpul marșurilor din Paris și din provincie. Unele manifestații au scăpat de sub control: s-a dat foc unor clădiri și s-au jefuit magazine.

Poliția a folosit gaze lacrimogene la Paris, în timp ce autoritățile au atribuit violențele „extremei stângi”. Pe lângă nemulțumirile din școli, manifestațiile din întreaga Franță au fost alimentate de grupuri nemulțumite de prețurile ridicate și de deteriorarea sistemului de protecție socială.

Potrivit Ministerului de Interne, la proteste au participat 550 de mii de persoane, în timp ce sindicatul CGT a anunțat un număr de 800 de mii de participanți.

Clădiri incendiate și magazine jefuite

În timp ce sute de mii de oameni au protestat pașnic în zeci de orașe, grupuri marginale au luat în vizor clădiri publice, magazine de lux și supermarketuri. De asemenea, au fost atacate vehicule ale poliției și ofițeri.

Sâmbătă seara târziu, prim-ministrul Sébastien Lecornu a declarat că 1 200 de persoane au fost arestate și 150 de polițiști au fost răniți.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a afirmat că manifestația oficială a fost deturnată de „casseurs” – „delincvenți oportuniști care au văzut o ocazie de a jefui și a prăda”. Acesta a adăugat: „Îi vom găsi și vom lua măsuri ferme împotriva lor”.

Oficialul a precizat că statul nu intenționează să declare starea de urgență, însă a transmis că condamnă „cu cea mai mare fermitate violențele”.

În orașul Limoges, primăria a fost „în mare parte distrusă” de un incendiu provocat de protestatari mascați, a declarat pentru agenția AFP prefectul regional.

„Acoperișul s-a prăbușit peste etajele inferioare, cu excepția aripii de vest, iar două treimi din fațada clădirii au dispărut deja”, a spus prefectul local Maurice Barate. Pagubele aduse clădirii vechi de 143 de ani reprezintă o „catastrofă pentru patrimoniu”, a adăugat el.

La Marsilia, un grup de manifestanți a forțat ușa primăriei folosind bariere de securitate luate de pe stradă. Aceștia au intrat pentru scurt timp în sediul municipal, unde un protestatar a scris cu spray litera „A” pe un perete, înainte ca poliția să intervină și să îi evacueze. Tot la Marsilia au fost incendiate pubele de gunoi.

În Paris, un marș din zona Place de la République a degenerat în confruntări. Poliția a lansat gaze lacrimogene după ce persoane îmbrăcate în negru și cu măști au aruncat artificii și pietre, au atacat o bancă și au intrat într-un magazin de articole sportive. „Luăm Bastilia!”, a strigat un manifestant.

De asemenea, au fost incendiate pubele și un camion, iar flăcările s-au extins la o clădire din apropiere. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte. Locuitorii din zonă au închis ferestrele din cauza gazelor lacrimogene.

Fondul nemulțumirii manifestanților

Acțiunile au început luna trecută în școlile din suburbiile din nordul Parisului, unde nemulțumirile legate de absențele profesorilor și condițiile din instituții s-au transformat într-un protest național față de inegalitate, nivelul cheltuielilor publice și scăderea standardelor.

Mobilizarea de sâmbătă a fost organizată după apeluri pe rețelele sociale pentru reluarea mișcării „vestelor galbene”, apărută în 2018. Protestatarii au blocat străzi purtând veste reflectorizante.

Organizatorii au chemat să se alăture profesori, studenți, muncitori, pensionari și agriculturi. Sindicatul CGT a susținut acțiunea, solicitând „salarii și pensii mai mari, prețuri mai mici și protejarea serviciilor publice care răspund nevoilor oamenilor”.

Conform unui sondaj din octombrie realizat pe 2000 de persoane, aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de creșterea costului vieții și de inflație.

Reacția lui Emmanuel Macron

Partidele de extremă stângă și de extremă dreaptă au reacționat diferit la manifestații. Stânga s-a poziționat de partea manifestanților, în timp ce dreapta a susținut acțiunile poliției, scrie The Guardian.

Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului „Franța Neînfrântă”, a fost prezent marți la o manifestație în sprijinul studenților. El le-a cerut protestatarilor să nu participe la jafuri, menționând că acestea sunt „contrare metodelor noastre”.

Președintele Emmanuel Macron a transmis sâmbătă seară un mesaj pe platforma X în care a condamnat incidentele.

„Nu există loc pentru violenţă în Republica noastră. Cei care au provocat distrugeri, au atacat prefecturi şi magazine, au jefuit chiar şi primăriile noastre vor fi urmăriţi penal şi pedepsiţi”, a declarat el.

„Vom face front comun împotriva celor care seamănă haos, care nu urmăresc decât să ne distrugă instituţiile şi care îi împiedică pe cei ce îşi exprimă paşnic revendicările să facă acest lucru”, a adăugat el.