Educație fără penitenciare
La 15 decembrie 2023 se încheie perioada de pilotare în Orhei, Nisporeni și Strășeni amecanismului de coordonare la nivel local a procesului de gestionare a cazurilor copiilor în conflict cu legea prin intermediul Comisiei intersectoriale teritoriale de lucru cu astfel de copii. Mecanismul propus de implementatorii proiectului „HOPE – Abordarea holistică a protecției copilului în Moldova” urmează să contribuie la sporirea gradului de implicare și de responsabilizare al autorităților centrale și locale în procesul de reintegrare socială a copiilor expuși riscului și a celor aflați în conflict cu legea.
Cât de important este dialogul multisectorial al profesioniștilor în soluționarea problemelor copiilor expuși riscului de a intra în conflict cu legea? Care sunt principalele concluzii ale perioadei de pilotare? ZdG a căutat să afle răspunsuri la aceste întrebări de la specialiștii implicați în desfășurarea procesului de pilotare a mecanismului de coordonare la nivel local a procesului de gestionare a cazurilor copiilor în conflict cu legea.
„Copiii aflați în conflict cu legea sunt neglijați, marginalizați și uitați de societate”
Eudochia Munteanu, secretara Comisiei intersectoriale teritoriale responsabile de problemele copilului aflat în conflict cu legea din r. Nisporeni, consilieră de probațiune
Ce am constatat în perioada de pilotare? Una dintre complicațiile ce intervin în gestionarea cazurilor copiilor aflați în conflict cu legea este lipsa unui mediu familial stabil, mă refer la neglijență, abuzuri sau lipsa părinților. Avem și numeroase probleme educaționale. Deseori, cei implicați în activități ilegale aleg să abandoneze școala sau dacă urmează studiile, au performanțe reduse, care le limitează perspectivele. Un alt aspect important sunt influențele negative din comunitate sau grupuri de prieteni. Am mai constatat că un subiect tăcut sunt problemele de sănătate mintală. Numeroși copii certați cu legea se confruntă cu probleme de sănătate mintală, situație ce necesită o abordare serioasă și resurse suplimentare. Una dintre provocări o constituie și recidivele, adică revenirea copilului la comportamente ilegale după confruntarea sa cu sistemul judiciar. Pe de altă parte, cei care au trecut prin probleme cu justiția ajung să fie stigmatizați sau etichetați, reintegrarea socială fiind dificilă. În ansamblu, copiii aflați în conflict cu legea sunt neglijați, marginalizați și uitați de societate.
La Nisporeni, responsabil de delincvența juvenilă este Inspectoratul de Poliție. În procesul de prevenire a delincvenței juvenile este implicat și Biroul de Probațiune, instituțiile de învățământ și familiile, acolo unde acestea pot fi eficiente.
În ansamblu, instituțiile statului sunt responsabile și pot contribui la prevenirea delincvenței juvenile. Totodată, un sistem educațional ineficient poate spori nivelul delincvenței juvenile. Și serviciile sociale insuficiente reprezintă condiții pentru abuzuri, crescând riscul de implicare în activități delincvente. Un sistem de justiție care nu reușește să abordeze nevoile specifice ale tinerilor și care se concentrează mai mult pe pedeapsă decât pe reabilitare poate contribui la recidivă. Lipsa programelor de prevenire și intervenție timpurie: instituțiile statului care nu investesc în programe de prevenire a delincvenței sau de intervenție timpurie pot rata oportunitățile de abordare a problemelor înainte ca acestea să escaladeze.
În perioada de pilotare a acestui mecanism am constatat o coordonare ineficientă între diferite agenții guvernamentale (educație, justiție, sănătate, asistență socială) și acest fapt poate cauza lipsa unui răspuns coerent și eficient la nevoile tinerilor în situații de risc.
În ce condiții ar putea fi închise penitenciarele pentru copii? Îmbunătățirea accesului la educație de calitate, inclusiv programe educaționale alternative, poate reduce rata delincvenței juvenile. Implementarea programelor de prevenire ar ajuta la identificarea și abordarea problemelor care cauzează comportamentul delincvent al copiilor. Mă refer la programele de consiliere, suport pentru familii, intervenții în comunitate.
Avem nevoie de reformarea sistemului de justiție destinat copiilor, fiind schimbat accentul de la pedeapsă la reabilitare și reintegrare. Detenția ar urma să devină ultima soluție, miza fiind concentrarea pe programe de reabilitare, mentorat și asistență în comunitate. E nevoie să fie deschise centre de plasament regionale, iar cei care au comis infracțiuni mai grave să ajungă în instituții socio-pedagogice de tip închis.
Accesul la servicii de sănătate mintală și la tratament pentru consumul de substanțe toxice este crucial. Multe cazuri de delincvență sunt legate de probleme nerezolvate de sănătate mintală sau de consumul abuziv de substanțe toxice. O soluție eficientă ar fi crearea de oportunități economice și programe de pregătire profesională pentru tineri.
Experiențe pozitive? Un caz de succes e cel al lui Pavel, un copil cu un comportament deviant în relația cu profesorii, colegii, comitea furturi, fugea de acasă. Cu implicarea specialiștilor, prin intermediul Comisiei intersectoriale, a fost resocializat și integrat într-un nou colectiv de copii. În prezent, studiază la un liceu sportiv. În acest caz, implicarea familiei a fost semnificativă în îmbunătățirea comportamentului și a perspectivei de viitor a copilului, care s-a reintegrat în sistemul educațional, practică sportul și participă la programe educaționale alternative.
Ion, care se află la evidența biroului de probațiune din aprilie 2023, conform sentinței emise de Judecătoria Ungheni, este recunoscut vinovat în comiterea unei infracțiuni, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de 2,4 ani într-un centru de detenție pentru minori și tineri. În temeiul art. 90, CP, pedeapsa a fost suspendată condiționat pe un an. Acum Ion muncește. Nu și-a continuat studiile din lipsă de bani. După diferite discuții cu mama, și-a schimbat și ea modul de viață și sprijină copilul pentru a-și putea ispăși pedeapsa în libertate. Copilul are un comportament adecvat. Se resocializează, a beneficiat de asistență în cadrul Serviciului de Asistență Psihopedagogică și de ședințe de orientare profesională. S-a înscris la cursuri profesionale la Direcția de Ocupare a Forței de Muncă. Programele care ajută tinerii să obțină abilități profesionale, să-și găsească un loc de muncă, contribuie la reducerea ratei de recidivism și la integrarea în societate.
„E important să observăm când anume copilul face primele abateri de la normele sociale”
Natalia Naval, șefă de direcție, Biroul de Probațiune Orhei
Concluzii din perioada de pilotare? E important să observăm când anume copilul face primii pași de abatere de la normele sociale. Intervenția instituțiilor comunitare este extrem de importantă în cazul unor astfel de copii. Instituțiile de învățământ, echipa multidisciplinară din localitate, părinții – toți trebuie să observe când copilul lipsește de la lecții fără motive, consumă băuturi alcoolice, iar serile nu se află acasă. Așa apare riscul ca cei rămași fără supraveghere să se atașeze de persoane cu un potențial infracțional, ulterior devenind subiecți al probațiunii. Atunci când un copil devine subiectul probațiunii, după studierea cazului, consilierul de probațiune, în urma evaluării nevoilor și riscului, stabilește necesitatea asistenței sau consilierii.
Asistența și consilierea prevăd: schimbarea comportamentului infracțional prin conștientizarea faptei comise, a consecințelor acesteia și asumarea responsabilității pentru această faptă; motivarea copilului privind dezvoltarea responsabilității și autodisciplinei, elaborarea planului de probațiune cu aplicarea asistenței și consilierii, în funcție de nevoi; implicarea în programe probaționale; sprijin acordat în cazul unor nevoi legate de educație, pregătire profesională, perfectarea actului de identitate, identificarea unui loc de muncă, a unei locuințe etc. Este importantă și monitorizarea situației pre și post integrare a copilului în familie, dezvoltarea capacității familiei de a asigura asistența copilului și de a preveni riscul intrării sale în dificultate, în scopul abordării problemelor doar prin prisma respectării interesului suprem al copilului. Constatăm că mecanismul funcționează și fiecare instituție, după competența sa, se implică în soluționarea problemelor cu care se confruntă copiii.
Care copii se află de obicei în dificultate? Cei familiile cărora sunt în imposibilitatea de a-şi exercita drepturile şi obligațiile părinteşti. Integritatea fizică şi psihică a acestor copii este în pericol, iar astfel de situații impun instituirea tutelei.
Consilierul de probațiune identifică factorii care l-au determinat pe copil să comită o infracțiune. Și ca un impact important asupra situațiilor în care copiii ajung în conflict cu legea, este supravegherea specializată, cu implicarea partenerilor din cadrul mecanismului interinstituțional, care constă în responsabilizarea părinților privind conștientizarea rolului pe care ar trebui să-l aibă în procesul de reintegrare socială a copilului.
Soluții? Reîncadrarea copilului în procesul de învățământ; aplicarea unor tratamente medicale, a consilierii sau psihoterapiei; orientarea profesională calificată; încadrarea în câmpul muncii. Nu în ultimul rând, ca soluție, văd implicarea copiilor în cât mai multe activități constructive, după interese sau după capacități. Este necesară deschiderea în localitățile rurale, nu doar în cele urbane, a mai multor centre de ocupații după interese pentru copii. Copiii implicați în activități constructive ar avea mai puțin timp pentru comiterea infracțiunilor sau pentru a se afla într-un cerc de prieteni cu potențial infracțional, având posibilitatea de a se dezvolta într-un mediu favorabil și de a se reintegra în societate.
Draftul procedurilor intersectoriale în vederea sporirii gradului de implicare și de responsabilizare al autorităților centrale și locale în reintegrarea socială a copiilor expuși riscului și în conflict cu legea a fost realizat în cadrul proiectului „HOPE – Abordarea holistică a protecției copilului în Moldova”, implementat de Caritas Austria (solicitant principal), împreună cu organizațiile cosolicitante locale CCF Moldova – Copil, Comunitate, Familie, Fundația Regina Pacis, Misiunea Socială „Diaconia” și finanțat de Uniunea Europeană, Agenția Austriacă de Dezvoltare și Caritas Austria.
